Contestaţie la executare. Sentința nr. 2223/2013. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2223/2013 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 20-08-2013 în dosarul nr. 3014/202/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
J. CĂLĂRAȘI – JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
Sentința civilă nr. 2223
Ședința publică din data de 20.08.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE - A. I.
Grefier - V. G.
Pe rol soluționarea cauzei civile formulată de contestatorul P. Neluț în contradictoriu cu intimatele P. municipiului Călărași – Serviciul Impozite și Taxe Locale și C.N.A.D.N.R. S.A. - C., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat pentru intimată consilier juridic A. S., lipsă fiind contestatorul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefier, prin care s-au evidențiat părțile și obiectul cauzei, învederându-se prezența la dosar a cererii contestatorului prin care solicită declinarea competenței judecării cauzei în favoarea Judecătoriei Ploiești, județul Prahova, întrucât potrivit disp. art. 127 alin.1 C.p.c. „ dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una din instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea”, după care:
Instanța, pune în discuție cererea contestatorului prin care solicită declinarea competenței judecării cauzei în favoarea Judecătoriei Ploiești, județul Prahova conform disp. art. 127 alin.1 C.p.c. și acordă cuvântul pe această cerere.
Reprezentanta intimatei, având cuvântul, lasă la aprecierea instanței în ceea ce privește cererea formulată de contestator.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față reține următoarele:
Prin cererea introdusă la această instanță la data de 22.05.2013 și înregistrată sub nr._ contestatorul P. Neluț, domiciliat în Călărași, ., ., jud. Călărași, CNP_, cu domiciliul procesual ales la J. Călărași, în contradictoriu cu intimatele P. municipiului Călărași – Serviciul Impozite și Taxe Locale și C.N.A.D.N.R. S.A. - C., a formulat contestație la executare împotriva somației nr._/25.04.2013 și a titlului executoriu nr._/5.04.2013 emise de intimata P. Călărași - Serviciul Impozite și Taxe Locale, solicitând anularea acestora în privința amenzilor auto provenite din procese-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor dresate de agenți constatatori din cadrul intimatei, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. - Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - C..
In ceea ce privește procesele verbale . 12 nr._/11.01.2012, . 11 nr._/10.10.2011, . 11 nr._/04.10.2011 și . 11 nr._/06.07.2011, contestatorul a formulat plângere contravențională solicitând repunerea în termenul de formulare a plângerii, admiterea plângerii, cu consecința anulării proceselor-verbale mai susmenționate și exonerării de plata amenzilor aplicate, precum și constatarea prescrierii executării sancțiunii amenzilor aplicate.
În motivarea acțiunii, contestatorul arată că la data de 09.05.2013 i-au fost comunicate somația nr._/25.04.2013 și titlul executoriu nr._/5.04.2013 emise de intimata P. Călărași - Serviciul Impozite și Taxe Locale în cuprinsul cărora sunt individualizate o . amenzi auto provenite din procese-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, deși împotriva proceselor-verbale de contravenție . 11 nr._/26.07.2011, . 11 nr._/26.07.2011, . 11 nr._/16.08.2011, . 11 nr._/21.11.2011 și . 11 nr._/28.11.2011 a formulat plângeri contravenționale.
Astfel prin sentința civilă nr. 561/2013 J. Cornetu a admis plângerea formulată împotriva procesului-verbal de contravenție . 11 nr._/26.07.2011, prin sentința civilă nr. 4630/2012 J. Cornetu a admis plângerea formulată împotriva procesului-verbal de contravenție . 11 nr._/26.07.2011și prin sentința civilă nr. 9338/2012 J. Ploiești a respins plângerea formulată împotriva procesului-verbal de contravenție . 11 nr._/28.11.2011 împotriva căreia a formulat recurs, soluționat de Tribunalul Prahova prin decizia civilă nr. 1011/14.05.2013, în mod irevocabil, cu admiterea căii de atac, modificarea sentinței recurate și admiterea pe fond a plângerii, cu consecința anulării procesului-verbal.
Contestatorul arată că celelalte procese-verbale, . 11 nr._/06.07.2011, . 11 nr._/04.10.2011, . 11 nr._/10.10.2011 și . 12 nr._/11.01.2012 nu m-au fost comunicate, astfel că înțelege să formulez plângere contravențională împotriva lor.
Astfel, la datele de 06.07.2011, 04.10.2011, 10.10.2011 și 11.01.2012, în baza proceselor-verbale de contravenție . 11 nr._/06.07.2011, . 11 nr._/04.10.2011, . 11 nr._/10.10.2011 și . 12 nr._/11.01.2012, dresate de agent constatator din cadrul C.N.A.D.N.R.- C. contestatul menționează că a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 8 alin 1 din O.G. nr. 15/2002 (conform mențiunilor proceselor-verbale), cu amenzi în cuantum de câte 250 lei reținându-se că vehiculul categoria A, cu numărul de înmatriculare_ ce îi aparține, a circulat, la datele de 21.01.2011, 08.04.2011, 17.04.2011 și 11.01.2012, fără a deține rovinietă valabilă.
Pe cale de excepție, în temeiul art. 14 din O.G. nr.2/2001, contestatorul invocă prescrierea executării sancțiunii amenzilor contravenționale aplicate prin procesele-verbale sus-menționate întrucât, potrivit textului de lege invocat, « Executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului in termen de o lună de la data aplicării», cu atât mai mult cu cât procesele-verbale de îndeplinire a procedurii de comunicare a proceselor-verbale de contravenție sunt ilizibile în ceea ce privește datele la care se pretinde că i-au fost comunicate, existând dubiu, aceasta nu poate decât să-i profite, potrivit principiului in dubio pro reo.
Contestatorul solicită repunerea în termen întrucât nu a fost înștiințat niciodată de existența respectivelor procese-verbale, în nici o formă legală - transmisă personal sau prin poștă, cu recomandată de primire, astfel că în aceste circumstanțe, apreciez că mi-a fost încălcat dreptul legal de a contesta actele sancționatoare. Mai menționează că a intrat în posesia unor copii ale proceselor-verbale se la Serviciul Taxe și Impozite Locale din cadrul Primăriei Călărași, atunci când a fost somat că se va trece la executarea silită.
Mai mult, contestatorul apreciază că este îndreptățit la repunerea în termen întrucât, potrivit dispozițiilor art. 31 din O.G. nr. 2/2001, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia, iar conform art. 27 din același act normativ, « comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor ». Ori în speță, este de observat că operațiunea de afișare nu s-a făcut în mod legal întrucât în domiciliul meu exista, tot timpul, o persoană acasă, iar martorul este același în toate procesele-verbale, fiind și salariatul unității, ceea ce duce la concluzia că afișarea s-a făcut din biroul agentului procedural, neexistând nici o dovadă că a avut cunoștință de existența lor. Pentru aceste motive, solicită admiterea acestui capăt de cerere și repunerea în termen.
Potrivit art. 10 din Ordonanța nr. 15/2002, «Contravențiilor prevăzute la art.8 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor", pe cale de excepție, înțeleg să invoc nulitatea absolută implicită a proceselor-verbale contestate întrucât, potrivit art. 16 din O.G. nr. 2/2001 procesul-verbal de contravenție va cuprinde, în mod obligatoriu, «... descrierea faptei contravenționale cu indicarea orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția ».
În speță, procesele-verbale sunt lovite de nulitate absolută întrucât nu cuprind toate împrejurările care pot servi la aprecierea gravității faptei, ceea ce determină imposibilitatea instanței, singura în măsură de a realiza un control obiectiv și imparțial ai proceselor-verbale criticate, de a aprecia gravitatea faptei săvârșite și implicit, justețea sancțiunii aplicate.
Tot pe cale de excepție, contestatorul invocă nulitatea procesului-verbal și prin prisma dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora, lipsa semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal.
In speță, calitatea de agent constatator aparține numiților V. A. I., Hriscu M., Zâne M. și M. A. A. ale căror semnături lipsesc din procesele-verbale de constatare a contravenției.
Din conținutul proceselor-verbale, se poate constata că semnătura agentului constatator lipsește, purtând însă mențiunea că « acest document a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii 455/2001 și a H.G. 1259/2001 ».
Din economia dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 455/2001 rezultă că « înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generat cu ajutorul unui dipozitiv securizat de creare a semnăturii electronice este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată ». Cu alte cuvinte, înscrisurile electronice cărora le este atașată o semnătură electronică sunt asimilate, în ceea ce privește condițiile și efectele, înscrisurilor sub semnătură privată.
In reglementarea Codului civil există o diferențiere clară între actul sub semnătură privată și actul autentic, acesta din urmă fiind reglementat de art. 1171 și art. 1173 reprezentând acel act încheiat, cu solemnitățile prevăzute de lege, de un funcționar public competent. în schimb, actul sub semnătură privată este actul întocmit de persoane în raporturile juridice civile dintre acestea, iar nu de un funcționar abilitat de lege cu încheierea unor acte de constatare și de sancționare a contravențiilor.
Prin urmare, natura juridică a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor este aceea a unui act administrativ, a unui act de drept public, a unui act de autoritate și totodată a unui act autentic, astfel că nu îi sunt aplicabile dispozițiile Legii 455/ 2001 referitoare la semnătura electronică.
Nici o dispoziție a Legii 455/2001 nu prevede posibilitatea atașării semnăturii electronice unui proces-verbal de constatare a contravenției sau unui alt act autentic. Dimpotrivă, din întreaga lege se desprinde concluzia că înscrisurile electronice și semnătura electronică ce le poate fi atașată, sunt aplicabile raporturilor juridice de drept privat.
In cauza sunt aplicabile dispozițiile O.G. nr. 2/2001 care nu prevăd posibilitatea întocmirii procesului verbal în format electronic ci, în mod indubitabil, face referire la forma scrisă și la semnătura olografă. In materie contravențională O.G. nr. 2/2001 reprezintă dreptul comun. De la dreptul comun se poate deroga numai prin dispoziții exprese, cuprinse în norme speciale. Prin urmare, norma specială O.G. nr. 15/2002 privind rovinieta electronică, nu prevede această posibilitate. Dimpotrivă, în art. 9 alin. 2 și 3 din acest act normativ este prevăzută doar posibilitatea constatării contravenției cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale, caz în care, contravențiile pot fi constatate și în lipa contravenientului. Mai mult decât atât, art. 10 din același act normativ prevede că «Contravențiilor prevăzute la art. 8 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare ».
Pe de altă parte, urmărind succesiunea în timp a normelor legale la care instanța de fond a făcut referire, se observă că prima care a intrat în vigoare este Legea nr. 455/2001 și după aceea O.G. nr. 2/20GI, astfel încât nu s-ar putea susține existenta unor abrogări implicite în ceea ce privește forma scrisă a procesului-verbal de contravenție și a semnăturii olografe a agentului constatator.
Opțiunea legiuitorului în această privință este deosebit de limpede, cu atât mai mult cu cât, O.G. nr. 2/2001 a fost aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002. Ori dacă, legiuitorul intenționa să consacre legislativ încheierea procesului -verbal de contravenție în formă electronică și semnătura electronică, o putea face prin aceste modificări și completări, ceea ce nu s-a întâmplat.
Dacă se vorbește de semnătura electronică, în mod obligatoriu trebuie să se vorbească și de înscris autentic în format electronic, iar dispozițiile art. 5 sunt cât se poate de clare. Art. 6 din Legea 455/2001 arată că « înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune, are același efect ca actul autentic între cei care l-au subscris și între cei care le reprezintă drepturile », însă lipsa recunoașterii din partea celui căruia i se opune, face ca acest text de lege să nu fie aplicabil.
Logica este aceeași și în ceea ce privește motivarea că O.G. nr. 2/2001 nu stabilește ce semnătură se apucă pe procesele-verbale. Dacă se poate aplica semnătura electronică, înseamnă că procesul-verbal de contravenție se poate încheia în format electron c deoarece, prin definiție, semnătura electronică se atașează înscrisurilor electronice (art.4 pct. 4 lit. d). art. 5 - 7 din Legea 455/2001) ceea ce, este exclus.
Dacă se admite că un astfel de proces-verbal poate fi încheiat în format electronic, trebuie să se admită că toate procesele - verbale de contravenție pot fi încheiate în format electronic, deoarece singura deosebire între acest proces-verbal și celelalte procese-verbale este doar aceea că există posibilitatea constatării contravenției cu ajutorul mijloacelor tehnice. În acest caz, se poate constata că sunt anihilate toate garanțiile contravenientului, deoarece nici acesta nu este lăsat la discreția agentului constatator, putând sa-și exercite dreptul la apărare, în virtutea egalității părților" în fața legii, prin formularea de obiecțiuni și arătarea mijloacelor de apărare de care înțelege să se folosească, precum și în obligația agentului, în cazul nesemnării procesului-verbal, de a identifica cel puțin un martor care să confirme situația de fapt (A. iorgovan - Tratat de drept administrativ, voi II, ediția 4, București, 2005, pag. 429).
Ori, un proces - verbal înzestrat cu prezumția relativă de adevăr, la care se adaugă anihilarea tuturor posibilităților de apărare, face ca o plângere contravențională să poată fi exercitata numai formal, fără nici o șansă de reușită în ceea ce privește admiterea ei. Garanțiile potențialului contravenient nu au nicio valoare dacă nu sunt exercitate în momentul constatării contravenției.
În cauze similare instanțele rețin că în cazul în care, contravenientul nu este prezent sau, deși prezent, refuză să semneze procesul-verbal comunicarea acestuia, precum și a înștiințării de plată se face de către agentul constatator în termen de cel mult o lună de la data încheierii, cu consecința prevăzută de art. 14 - « executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de cel mult o lună de la data aplicării sancțiunii. In procedura constatării și sancționării agentul constatator, prin lege, nu are posibilitatea de a aprecia momentul (data) încheierii procesului-verbal pentru fapta constatată anterior deoarece. în acest caz, ar putea fi eludate prevederile art. 13 alin. l din Q.G.nr.2/2001 potrivit cărora, «aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei ».
Contestatorul supune totodată atenției instanței că AVOCATUL POPORULUI a atacat la Curtea Constituțională procese le-veroase încheiate de Poliție și C.N.A.D.N.R. întrucât aplicarea amenzilor pe baza unor fotografii făcute fără știrea și consimțământul persoanelor respective, este o acțiune care încalcă Constituția.
În conformitate cu art. 18 din O.G. nr. 2/2001, contravenientul este obligat să prezinte agentului constatator actul de identitate sau alte documente în baza cărora se fac mențiunile prevăzute de art. 16 alin. 3, iar in caz de refuz, acesta poate apela la ofițeri sau subofițeri de poliție, jandarmi sau gardieni publici. Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator, de contravenient, iar când acesta nu poate să semneze sau refuză, această situație trebuie confirmată de către, cel puțin, un martor. Procesele-verbale în speță nu îndeplinesc cerințele prevăzute în acest articol.Rezultă din conținutul acestui text, că nu poate fi amendat cineva pe baza unei afirmații de existența unei fotografii. Mai mult, în foarte multe instanțe din țară s-au formulat plângeri împotriva acestor procese-verbale prin care s-au încălcat drepturile constituționale și dreptul la propria imagine, prev. de art. 74 - 75 C.civ.. Astfel,cine i-a permis agentului constatator ca, fără consimțământul meu, să intre în posesia codului numeric personal ce-i aparține ?Prin însăși denumire, acesta este personal. Acesta se poate folosi și în alte scopuri de identitatea mea, fără acordul meu. In aceasta constă de fapt, și acțiunea anticonstituțională invocată de AVOCATUL POPORULUI.
O altă încălcare a Constituției este și aplicarea despăgubirilor civile. Prin același proces-verbal de contravenție se aplică despăgubiri în moneda euro. Este de notorietate că România nu a aderat la moneda europeană, iar Constituția României, în art. 137 alin. 2 prevede clar. că moneda națională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul.
Și sub acest aspect procesele-verbale de contravenție sunt lovite de nulitate.
Deși prin respectivele procese-verbale de contravenție a fost obligat la plata unor despăgubiri către B.C.R. C., contestatorul consideră neconstituțional ca, un agent de Autostradă Națională, să stabilească despăgubiri în folosul unui terț.
Aceste neregularități ale procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției sunt de natură a atrage lipsirea lor de efecte juridice.
Contestatorul solicită intimatului să comunice instanței dovada săvârșirii contravenției, conform mențiunilor procesului-verbal.
In susținerea acestei solicitări invoc următoarele:
O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor nu stabilește, în mod expres, care este Ierta probatorie a procesului-verbal de constatare a contravenției.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului analizând plângeri formulate de persoane care. fiind sancționate contravențional, au sesizat Curtea cu privire la încălcarea de către instanțele naționale a art. 6 din Convenție prin nerespectarea garanțiilor prevăzute în acest text cu privire la "acuzațiile în materie penală", a statuat că acuzația adusă petentului este o acuzație penală în sensul Convenției, iar acesta beneficiază și în procedura contravențională de prezumția de nevinovăție, care a fost instituită cu scopul de a proteja indivizii față de posibilele abuzuri din partea autorităților, motiv pentru care sarcina probei în materie contravențională desfășurată în fața instanței de judecată revine, în primul rând, organului constatator, și nu petentului.
România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza A. împotriva României, pe motiv că s-a încălcat prezumția de nevinovăție într-o procedură contravențională (paragr. 66 - 69 din Hotărârea A. împotriva României, publicată pe site-ul oficial al Curții Europene a Drepturilor Omului).
Față de considerentele expuse, contestatorul solicită repunerii în termenul de formulare plângerii și admiterii plângerii contravenționale, cu consecința anulării proceselor-verbale de contravenție . 11 nr._/06.07.2011, . 11 nr._/04.10.2011, . 11 nr._/10.10.2011 și . 12 nr._/11.01.2012, dresate de agent constatator din cadrul C.N.A.D.N.R.- C. și exonerării de plata amenzilor aplicate și a tarifului de despăgubire.
Apreciază că J. Călărași este competentă să soluționeze prezenta plângere,pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 32 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, competența soluționării plângerii împotriva procesului - verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii aparține judecătoriei în a cărei rază teritorială a fost săvârșită contravenția.
Potrivit art. 10 indice 1 din O.G. nr. 15/2002 (introdus prin Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii 134/2010 privind Codul de procedură civilă), prin derogare de !a dispozițiile O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, plângerea însoțită de copia procesului-verbal de contravenție, se introduce la judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază sau își are sediul contravenientul.
Aceste prevederi legale reprezintă norme imperative și instituie un caz de competență teritorială exclusiva, justificat de necesitatea degrevării instanțelor judecătorești.
In speță, domiciliul său este în Călărași; ., în circumscripția teritorială a Judecătoriei Călărași, instanță competentă din punct de vedere teritorial să judece prezenta cauză.
În dovedirea plângerii contestatorul solicită administrarea probei cu înscrisuri, sens în care depune în copie procesele-verbale de contravenție . 11 nr._/06.07.2011, . 11 nr._/04.10.2011, . 11 nr._/10.10.2011 și . 12 nr._/11.01.2012, somația nr._/25.04.2013 și titlul executoriu nr._/5.04.2013 emise de intimata P. Călărași - Serviciul Impozite și Taxe Locale și dovada comunicării acestora către subsemnatul.
Față de considerentele expuse, contestatorul solicită admiterea contestației la executare, repunerea în termen și de admitere a plângerii contravenționale împotriva proceselor-verbale . U nr._/06.07.2011, . 11 nr._/04.10.2011, . l1 nr._/10.10.2011 și . 12 nr._/11.01.2012, cu consecința anulării în parte, a somației nr._/25.04.2013 și a titlului executoriu nr._/5.04.2013 emise de intimata P. Călărași - Serviciul Impozite și Taxe Locale și în totalitate, a proceselor - verbale menționate.
În drept: art. 711 și urm. C.proc.civ., O.G. nr.2/2001 R.
Constatând întrunite cerințele prevăzute de lege, în conformitate cu disp. art. 201 alin.1 C.p.c. cererea de chemare în judecată a fost comunicată către intimată, cu obligația de a depune întâmpinare.
În termen legal, intimata a depus la dosar întâmpinare împotriva acțiunii formulată de contestator prin care a solicitat respingerea acțiunii,întrucât în mod eronat acesta a formulat, printr-o singura acțiune, atât contestație la executare, cât și plângere contravenționala, în situația în care plângerea contravenționala și contestația la executare sunt două noțiuni juridice distincte, fiecare dintre acestea având o procedura speciala de soluționare.
Astfel, plângerea contravențională se formulează de către o persoana sancționată cu amendă, în calitate de contravenient,împotriva unui proces - verbal de contravenție, având în vedere dispozițiile legale în susținerea excepției tardivității formulării acțiunii, în termen de 15 zile de la data comunicării procesului-verbal de sancționare. Astfel, legiuitorul a stipulat faptul ca reclamantului îi revine obligația de a contesta procesul-verbal de sancționare, prin formularea unei plângeri contravenționale împotriva agentului constatator ce se depune la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.
Întrucât întâmpinarea a fost comunicată contestatorului, acesta formulat răspuns la întâmpinare.
În baza art. 201 alin. 4,5, C.p.c. s-a fixat primul termen de judecată la data de 20.08.2013, cu citarea părților.
La data de 30.07.2013 contestatorul a depus o cerere prin care solicită declinarea competenței judecării cauzei în favoarea Judecătoriei Ploiești, județul Prahova, întrucât potrivit disp. art. 127 alin.1 C.p.c. „ dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una din instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea”
Pentru aceste motive, văzând și dispozițiile art. 127 alin. 1 cod procedură civilă, urmează a admite cererea contestatorului P. Neluț, domiciliat în Călărași, ., CNP_, cu domiciliul procesual ales la J. Călărași și va dispune declinarea competenței judecării prezentei cauze în favoarea Judecătoriei Ploiești, județul Prahova.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea contestatorului P. Neluț, domiciliat în Călărași, ., ., jud. Călărași, CNP_, cu domiciliul procesual ales la J. Călărași.
Dispune declinarea competenței judecării prezentei cauze în favoarea Judecătoriei Ploiești, județul Prahova.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică din data de 20.08.2013.
Președinte Grefier
Jud. A. I. V. G.
Red. A.I.
Dact. V.G.
Ex.3/03.09.2013
J. CĂLĂRAȘI
JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
Nr._
Din 03.09.2013
C Ă T R E,
J. Ploiești
Județul Prahova
Vă înaintăm alăturat dosarul nr._ în care s-a dispus declinarea competenței judecării cauzei ce are ca obiect contestație la executare formulată de contestatorul P. Neluț în contradictoriu cu intimatele P. municipiului Călărași – Serviciul Impozite și Taxe Locale și C.N.A.D.N.R. S.A. – C..
Dosarul sigilat și numerotat conține un număr de 132 file.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Jud. A. I. V. G.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2230/2013.... | Cereri. Sentința nr. 2799/2013. Judecătoria CĂLĂRAŞI → |
|---|
