Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 958/2014. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 958/2014 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 11-04-2014 în dosarul nr. 815/202/2014
ROMÂNIA
JUDECATORIA CALARASI
DOSAR NR._
SENTINTA CIVILA NR .958
Ședința din publică din data de 11.04.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - T. C. A.
GREFIER - V. N.
Pe rol soluționarea acțiunii civile formulată de reclamanta-pârâtă V. T. Ș. împotriva pârâtului-reclamant S. C. V., având ca obiect exercitarea autorității părintești.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat: reclamanta-pârâtă asistată de av. M. T., av. F. Captariu pentru pârâtul-reclamant și martorii propuși de părți S. C. I. și V. Burlescu D., lipsă fiind pârâtul- reclamant si autoritatea tutelară.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei, de către grefier, după care:
Conform art. 321 N.c.p.c instanța procedează la audierea martorilor prezenți, sub prestare de jurământ, declarațiile date fiind consemnate în procese verbale ce s-au atașat la dosar.
Apărătorii părților, având pe rând cuvântul arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe noi de administrat.
În temeiul art. 244 C.proc.civ. instanța declară cercetarea procesului încheiată și acordă cuvântul pentru dezbaterea fondului cauzei.
Av. M. T. pentru reclamanta-pârâtă, având cuvântul, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost modificată, în sensul că este de acord cu exercitarea autorității părintești în comun și cu cererea reconvențională, însă solicită păstrarea legăturilor personale în modalitatea expusă în cerere. Învederează că din probele administrate în cauză, respectiv ancheta socială și declarațiile martorilor, rezultă că interesul fetiței de 13 ani, în condițiile în care tatăl este plecat în străinătate, este ca celălalt părinte să aibă legături personale cu minorul, iar băiatul soțului reclamantei-pârâte locuiește la bunicii paterni. Mai arată că e firesc ca acesta să își viziteze tatăl și să se înțeleagă cu minora reclamantei, iar admiterea cererii în această modalitate reprezintă și un ajutor pentru bunica paternă în condițiile în care mama este prezentă și dorește să se preocupe de creșterea și îngrijirea minorei, fiind absolut necesară păstrarea acestei legături. Solicită obligarea pârâtului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată.
Av. F. Captariu pentru pârâtul-reclamant, având cuvântul, arată că nu solicită interzicerea legăturilor dintre mamă și fiică, interesul copilului fiind păstrarea legăturilor firești, însă problema este modalitatea în care se realizează acestea, respectiv nu brusc, ci gradual pentru ca minora să accepte refacerea legăturii cu mama sa. Mai învederează că: la școală nu a mai avut rezultatele de dinainte, activitatea nocivă a mamei de a-i acapara sufletul a făcut-o să uite de interesul copilului; că nu are condiții să o țină pe minoră, iar băiatul soțului reclamantei-pârâte a stat la domiciliul tatălui până la începerea procesului, astfel că nu există spațiu pentru ambii copii. Apărătorul pârâtului-reclamant mai arată că este de acord cu un program gradual, vineri după-amiaza și toată ziua de sâmbătă, iar duminica minora să se pregătească de școală. Solicită admiterea cererii reconvenționale, cu compensarea cheltuielilor de judecată.
În replică, apărătoarea reclamantei-pârâte solicită instanței să aibă în vedere probele care au fost administrate, din care nu a reieșit că minorul ar fi dormit acolo, iar în privința temelor nu s-a dovedit că reclamanta-pârâtă nu ar putea să își ajute copilul la școală. Mai arată că martorul pârâtului-reclamant este subiectiv, având în vedere că minora a frecventat cursurile de pian cu un an în urmă.
Instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Călărași la data de 06.02.2014, sub nr._, reclamanta V. T. S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul S. C. V., pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună exercitarea autorității părintești exclusiv de către reclamantă asupra minorei S. A. A., născută la 24.01.2001, stabilirea locuinței minorei la mamă și obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului calculată la veniturile pe care le realizează, cu cheltuieli de judecată. În subsidiar a solicitat păstrarea legăturilor personale cu minora în următoarea modalitate: la domiciliul reclamantei în fiecare săptămână, de vineri ora 18.00 până duminică ora 18.00; câte o săptămână în vacanțele de iarnă și o lună în vacanța de vară, în august; prima zi de C. și a doua zi de Paști.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat, în esență, că din relația de căsătorie cu pârâtul a rezultat minora A. A., născută la 24.01.2001, iar la pronunțarea divorțului fetița a fost încredințată pârâtului întrucât mama lucra în străinătate. A învederat că în această perioadă s-a preocupat de întreținerea minorei, trimițând lunar sume de bani și bunuri, ținând legătura telefonic cu aceasta și de câte ori venea în țară fata o vizita însoțită de bunica paternă.
Reclamanta a mai precizat că în ultimul an tatăl minorei a fost plecat în străinătate, fetița simțindu-se abandonată de acesta, iar cu bunicii paterni nu se mai înțelege, fiindu-i interzis să își mai viziteze mama. Reclamanta apreciază că minora are o vârstă la care se produc mari schimbări și are nevoie de prezența unui părinte
În drept, au fost indicate art. 398 și 400-403 C.civ.
La cerere, reclamanta a anexat, în copie, act de identitate, certificat de căsătorie, sentința civilă nr. 813/24.03.2008 a Judecătoriei Călărași, certificat naștere minor, certificat de informare asupra medierii.
La data de 19.02.2014 pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea în parte a acțiunii, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată. În apărare, a arătat că în privința exercitării autorității părintești nu există nici un caz în care să îi fie anulat dreptul de a și-o exercita. În ceea ce privește stabilirea locuinței minorei la reclamantă, s-a arătat că aceasta nu poate asigura condițiile materiale locative constând într-o cameră separată pentru minoră, reclamanta locuind și cu băiatul minor al actualului soț într-un apartament de două camere, proprietatea acestuia.
Pârâtul a mai învederat că minora nu este pregătită pentru o astfel de schimbare, apropierea dintre mama și fiică neputându-se realiza prin intermediul banilor sau a obiectelor de valoare, dar și că nu a avut niciodată vreun motiv pentru a-și jigni copilul.
În privința programului de vizită, pârâtul arată că este de acord ca minora să fie luată la domiciliul său de către reclamantă în ziua de vineri, după școală, dar fără a rămâne peste noapte la domiciliul acesteia, dat fiind faptul că există pericolul unor relații necorespunzătoare între minoră și băiatul actualului soț al reclamantei.
În drept, au fost indicate art. 205-208 C.proc.civ.
Prin răspunsul la întâmpinare formulat la data de 05.03.2014, reclamanta a arătat că nu a fost niciodată indiferentă la nevoile minorei și că atitudinea pârâtului față de copil a fost cea care a determinat-o să introducă prezenta acțiune.
La data de 26.03.2014 reclamanta și-a restrâns acțiunea, renunțând la capătul de cerere având ca obiect locuința minorei și solicitând exercitarea autorității părintești în comun de ambii părinți.
În ședința publică din 28.03.2014 pârâtul-reclamant a solicitat, pe cale de cerere reconvențională, majorarea pensiei de întreținere stabilită în favoarea minorei.
În cauză instanța a administrat, la cererea părților, proba cu înscrisuri și proba testimonială, în cadrul căreia au fost audiați martorii S. C. I. – propus de reclamanta-pârâtă și V. Burlescu D.-propus de pârâtul-reclamant, declarațiile fiind atașate la dosar. De asemenea, s-a dispus efectuarea unei anchete sociale la domiciliile părților, conform art. 396 C.civ.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Din căsătoria încheiată de părți la data de 28 octombrie 2000 și desfăcută prin sentința civilă nr. 813 pron. de Judecătoria Călărași la 24.03.2008 s-a născut minora S. A. A. la data de 24 ianuarie 2001, astfel cum reiese din certificatul de naștere . nr._ aflat la dosar.
Potrivit art. 503 alin.1 din Codul civil, părinții exercită împreună și în mod egal autoritatea părintească, iar conform art.396 din Codul civil, instanța de tutelă hotărăște asupra raporturilor dintre părinți și copiii lor minori, ținând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchetă psihosocială, precum și, dacă este cazul, de învoiala părinților. Art. 397 prevede că autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel, instituindu-se astfel regula exercitării în comun de către părinți a autorității părintești față de copiii minori.
Față de poziția procesuală a părților, care s-au învoit asupra exercitării autorității părintești în comun, și ținând cont și de concluziile anchetei psihosociale, instanța apreciază că interesul minorei impune ca autoritatea părintească să fie exercitată în comun de ambii părinți.
În privința păstrării legăturilor personale dintre reclamanta-pârâtă și minora A. A., instanța apreciază că implicarea mamei în ceea ce privește creșterea, educarea și întreținerea copilului, atât prin exercitarea în comun cu pârâtul-reclamant a autorității părintești, cât și prin desfășurarea unor legături mai strânse cu minora, este în interesul acesteia, fapt acceptat și de către pârâtul-reclamant, care a fost de acord cu existența acestor relații, dar într-o manieră limitată, fără ca minora să petreacă nopțile la domiciliul mamei sale.
Instanța apreciază că programul de păstrare a legăturilor personale solicitat de reclamanta-pârâtă prin cererea principală este echilibrat și permite mamei și copilului să dezvolte și să întrețină relații de familie firești, permițând astfel ca relația dintre mamă și fiică să se dezvolte în afara mediului ostil creat de neînțelegerile părinților.
În pofida susținerilor pârâtului-reclamant, nu există date concrete și obiective care să justifice concluzia că minora ar fi pusă în pericol dacă ar petrece nopțile la domiciliul mamei. Ancheta socială efectuată la domiciliul mamei nu învederează existența unor condiții necorespunzătoare; faptul că apartamentul în care aceasta locuiește are două camere nu îl face impropriu șederii minorei la sfârșit de săptămână, iar potrivit aceluiași referat de anchetă soțul reclamantei-pârâte are un fiu dintr-o căsătorie anterioară care locuiește la bunicii paterni. Nici declarațiile martorilor audiați nu au relevat existența unei relații necorespunzătoare între minora A. A. și acest fiu încredințat soțului reclamantei-pârâte care să periclitrzr normala dezvoltare fizică și psihică a minorei. Sub acest aspect, martora V. Burlescu D. a declarat că nu deține informații referitoare la relația minorei cu fratele vitreg, iar martora S. C. I. a arătat că acesta locuiește la bunicii paterni și are cu minora A. A. o relație bună, ca între frați.
Prin urmare, instanța apreciază că un program de desfășurare a legăturilor personale în cadrul căruia minora A. A. să poată fi luată la domiciliul mamei la sfârșit de săptămână și în perioada vacanțelor școlare este de natură să formeze și să mențină o legătură cât mai apropiată cu minora, ambilor părinți revenindu-le însă sarcina de a colabora în așa fel încât aceste legături să se poată efectiv desfășura, atât timp cât există acordul și disponibilitatea minorei de a petrece aceste perioade în locuința mamei sale, fără a fi neglijate îndatoririle școlare.
În privința majorării pensiei de întreținere, față de prevederile art.499 alin.1 din Codul civil, potrivit cărora părinții sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională, dar și prevederile art.524 și urm. din Codul civil, instanța reține că se impune majorarea pensiei de întreținere la plata căreia a fost obligată reclamanta-pârâtă prin sentința civilă nr. 813 pron. de Judecătoria Călărași la 24.03.2008, având în vedere venitul minim net pe economie actual, urmând ca pensia de întreținere să fie majorată de la 97 lei lunar la 149 lei lunar, cu începere de la data introducerii cererii, conform art. 532 alin.1 C.civ., și până la majoratul minorei.
Având în vedere soluția ce va fi dispusă în cauză, în temeiul art. 453 alin.2 C.proc.civ. instanța va compensa cheltuielile de judecată efectuate de părți – 860 lei reclamanta-pârâtă și 900 lei pârâtul reclamant - urmând să oblige reclamanta-pârâtă la plata sumei de 40 lei cu acest titlu.
PENTRU ACETE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost restrânsă, formulată de reclamanta-pârâtă V. T. S., cu domiciliul în Călărași, ., ., ., jud. Călărași, în contradictoriu cu pârâtul-reclamant S. C. V., cu domiciliul în Călărași, ., jud. Călărași.
Admite cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant S. C. V. în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă V. T. S..
Dispune ca autoritatea părintească cu privire la minora S. A. A., născută la 24.01.2001, să fie exercitată în comun de ambii părinți.
Încuviințează reclamantei legături personale cu minora S. A. A., născută la 24.01.2001, după următorul program: prin luarea la domiciliul reclamantei-pârâte în fiecare săptămână, de vineri orele 18.00 până duminică la orele 18.00; câte o săptămână în vacanțele de iarnă și de primăvară și o lună în vacanța de vară, în august; prima zi de C. și a doua zi de Paști.
Dispune majorarea pensiei de întreținere stabilită prin sentința civilă nr. 813/24.03.2008 pronunțată de Judecătoria Călărași în dos. nr._, în sarcina reclamantei-pârâte și în favoarea minorei S. A. A., născută la 24.01.2001, de la suma de 97 lei lunar la 149 lei lunar, începând de la data formulării cererii (28.03.2014) și până la majoratul minorei.
Compensează cheltuielile de judecată până la concurența sumei de 860 lei și obligă reclamanta-pârâtă la plata sumei de 40 lei către pârâtul-reclamant, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11.04.2014.
P. GREFIER
T. C. A. V. N.
RED. TCA/DACT. VN/EXEMP. 5/30.04.2014
| ← Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 1450/2014.... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 645/2014. Judecătoria CĂLĂRAŞI → |
|---|
