Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 2999/2014. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2999/2014 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 30-10-2014 în dosarul nr. 7585/202/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2999
Ședința publică de la 30 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. O. A.
Grefier E. A.
Pe rol se află judecarea cauzei civile formulată de reclamanta D. G. împotriva pârâtului V. M. E. având ca obiect partaj bunuri comune.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 16.10.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi ,ce face parte integrantă din prezenta sentință când pentru a se depune note scrise și a delibera în cauză instanța a amânat pronunțarea la data de 23.10.2014 și 30.10.2014 și în urma deliberării avute a pronunțat următoarea soluție.
INSTANȚA
Asupra acțiunii civile de față:
Prin cererea înregistrată la această judecătorie la data de 11.12.2013 reclamanta D. G. ( fostă V. ) domiciliată în Călărași ., .,. Județul Călărași a chemat în judecată pe pârâtul V. M. E. domiciliat în Călărași . . . solicitând pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună:
- constatarea că regimul comunității legale a bunurilor a încetat la data despărțirii în fapt, aprilie 2012;
- să se stabilească că aceasta și pârâtul au drept de coproprietate în cotă de ½ fiecare asupra valorii lucrărilor de îmbunătățire efectuate în perioada căsătoriei la apartamentul situat în Călărași . . . Județul Călărași și asupra bunurilor comune mobile;
- să se dispună partajarea în cote de ½ pentru fiecare din bunurile comune mai sus enunțate
- să se constate că aceasta are un drept de creanță împotriva pârâtului reprezentând în principal cota de ½ din 88 % din valoarea de circulație a apartamentului situat în Călărași, . . ., constând în contribuția acesteia la plata prețului apartamentului iar în subsidiar să se constate dreptul de creanță al acesteia reprezentând cota de ½ din suma achitată în timpul concubinajului și a căsătoriei de către aceasta și de pârât cu titlu de credit bancar efectuat de pârât la BRD Călărași în iunie 2003, folosit pentru achitarea parțială a apartamentului în discuție.
-să fie obligat pârâtul la plata valorii cotei de ½ din 88 % din valoarea de circulație a apartamentului sau cota de ½ din suma achitată de către aceasta și pârât cu titlu de restituire credit bancar.
S-a solicitat de asemenea obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamanta arată că a fost căsătorită cu pârâtul iar prin sentința civilă nr 2247/21 iunie 2012 a Judecătoriei Călărași ,definitivă și irevocabilă s-a dispus desfacerea căsătoriei luându-se act de acordul acestora.
Se mai arată că în timpul relației de concubinaj urmat de căsătorie cu pârâtul au realizat prin efort comun și contribuție egală următoarele bunuri: lucrări de îmbunătățire efectuate în perioada căsătoriei la apartamentul bun propriu al pârâtului situat în Călărași . . . Județul Călărași.
În legătură cu apartamentul reclamanta arată că acesta a fost dobândit cu 3 luni anterior încheierii căsătoriei respectiv în luna iunie 2003 când cei doi se aflau într-o relație de concubinaj notorie iar scopul dobândirii imobilului a fost acela de a constituii bunul comun al acestora ; că valoarea apartamentului a fost de 20.000 lei la care s-au adăugat cheltuielile de achiziționare ; că prețul apartamentului a fost plătit din creditul bancar în sumă de 18.000 lei contractat de pârât la BRD Călărași în luna iunie 2003 ,credit girat de doi verișori al acesteia cum și din suma de 3000 lei pe care i-au dat-o părinții săi chiar în momentul cumpărării apartamentului și încheierii contractului; că ulterior în perioada conviețuirii cu pârâtul au achitat întregul credit bancar în rate lunare de câte 220 lei ; că până la despărțirea definitivă în fapt aprilie 2012 împreună cu pârâtul prin contribuție egală și efort comun au achitat 88,33 % din creditul bancar respectiv 88,33 % din prețul apartamentului.
Mai precizează că la acest apartament pe perioada căsătoriei împreună cu pârâtul au efectuat următoarele lucrări de îmbunătățire: montat geamuri tip termopan la dormitor, sufragerie,; montat pereți din termopan și ferestre tip termopan la balcon ( materiale și manoperă) ; montat uși tip termopan la baie m, bucătărie, dormitor și sufragerie ( materiale și manoperă) ; montat parchet în dormitor și sufragerie ( materiale și manoperă) ; montat centrală termică, calorifere și instalațiile aferente ( materiale și manoperă) ; montat gresie, faianță ( materiale și manoperă ) la bucătărie; decopertare pereți interiori până la placă gletuit, montat plăci regips pe pereții interiori și zugrăveli cu vopsea lavabilă la pereții interiori ; efectuat izolație exterioară cu polistiren expandat, achiziționat și montat ușă la .> Reclamanta învederează că are un drept de creanță împotriva pârâtului în cotă de ½ din 88% din valoarea de circulație a apartamentului în discuție, cotă ce reprezintă contribuția acesteia la plata prețului apartamentului pe care l-a achitat conform celor descrise mai sus.
Solicită ca în subsidiar instanța să constate că are un drept de creanță împotriva pârâtului reprezentat de cota de 1/2 din suma achitată în timpul concubinajului și a căsătoriei de către aceasta și pârât în contul creditului bancar ,datoria proprie a pârâtului investit în plata parțială a prețului apartamentului cum și cota de 1/2 din suma de 3000 lei dată de părinții acesteia la momentul cumpărării apartamentului ,sumă investită în prețul apartamentului, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație de la momentul plății și până la data achitării..
Mai arată reclamanta că tot în timpul căsătoriei prin contribuție egală și efort comun au realizat și următoarele bunuri mobile: o mobilă de sufragerie compusă din 2 șifoniere, o vitrină,o altă vitrină cu sticlă și un corp; o canapea, două fotolii, un televizor color philips, un pat, un șifonier, un birou, un calculator, o imprimantă, trei covoare de culori diferite respectiv crem, albastru și vișiniu, o măsuță de telefon din lemn, un cuier, o mască de chiuvetă, un frigider Arctic, un corp suspendat instalat pe balcon, o masă cu blat de bucătărie și 4 scaune, o mașină de spălat automată Whirlpool, un corp tip soldat aflat pe balcon, un aragaz cu 4 ochiuri marca Sanus, un alt corp de mobilă situat pe balcon, bunuri care la data despărțirii în fapt au rămas în posesia pârâtului.
În dovedirea acțiunii reclamanta a înțeles să se folosească de proba cu interogator, acte, martori, expertiză imobiliară, mobiliară și contabilă.
În drept și-a întemeiat acțiunea pe dispoz. art. 385 art.339 cod civil cum și pe dispoz. art. 979-995 cod pr. civ.
S-au depus sentința civilă nr 2247/21.06.2012 a Judecătoriei Călărași din care rezultă că între părți s-a pronunțat divorțul, căsătoria acestora fiind încheiată la data de 20 sept 2003 ; contractul de vânzare cumpărare privind imobilul situat în Călărași . ., pe numele pârâtului autentificat sub nr. 1858 /23. mai 2003 emis de BNP C. I. conform încheierii nr 1521/2003, mai multe adeverințe emise de Primăria mun. Călărași din care rezultă că reclamanta este angajată la această instituție de la data de 2 mai 1997 până în prezent ; mai multe înscrisuri cum și copia cărții de muncă din care rezultă veniturile reclamantei realizate de la data angajării și până la data despărțirii în fapt de către pârât .
La data de 15 ian 2014, în termen legal pârâtul V. E. formulează în cauză întâmpinare și cerere reconvențională solicitând admiterea în parte a acțiunii reclamantei iar pe cerere reconvențională solicită să se constate referitor la bunurile realizate în perioada concubinajului că are o contribuție de 100% cu privire la suma de bani plătită cu titlu de avans și rate pe perioada iunie-sept 2003 inclusiv ; iar cu privire la bunurile comune enumerate de către reclamantă în acțiune respectiv îmbunătățirile la apartament, bunurile mobile enumerate în acțiune cum și ratele achitate din creditul aferent apartamentului are o contribuție de 80 % iar reclamanta de 20%.
Pârâtul solicită de asemenea aducerea la masa partajabilă a următoarelor bunuri aflate în posesia reclamantei: un telefon mobil marca Sony Ericsson, un ceas de perete, două perdele, două plăpumi, două seturi lenjerii pat și pilotă, o plapumă, două seturi vase, două seturi tacâmuri, două seturi pahare, trei tablouri și un pitic, cum și următoarele datorii comune: suma de 500 lei cu titlu de impozit aferent imobilului, suma de 552,6 lei datoria la . ,suma de 234,84 lei restantă la GDF-SUEZ și suma de 446 lei către . de 74,3 lei restanță abonament cablu RDS precum și suma de 4143,66 lei CHF datorie rămasă de achitat din creditul contractat la OTP Bank.
Pârâtul solicită de asemenea compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii pârâtul arată că în februarie 2003 a început o relație de concubinaj cu reclamanta mutându-se împreună cu aceasta într-un imobil închiriat gospodărind împreună ca urmare a faptului că aceasta a rămas însărcinată; că ulterior concubinajul a fost urmat de căsătorie,care s-a derulat în perioada 20.09.2003 –aprilie 2012; că reclamanta a părăsit domiciliul comun luând copilul și bunurile mobile indicate în cererea reconvențională.
Mai precizează pârâtul că în perioada concubinajului derulat în perioada sfârșitului lunii februarie 2003-septembrie 2003 pe numele acestuia și cu contribuția exclusivă a acestuia s-a achiziționat apartamentul în discuție, astfel că nu se poate reține existența unui drept de coproprietate asupra vreunui bun ci numai constatarea că reclamanta deține un drept de creanță ,drept pe care aceasta nu îl are întrucât toate sumele de bani plătite pentru apartament au fost achitate prin contribuția exclusivă a acestuia.
Concret pârâtul arată că astfel din contractul de vânzare cumpărare al imobilului rezultă că s-a achitat la data de 23 mai 2003 data perfectării contractului de vânzare cumpărare în formă autentică, suma de 6000 lei cu titlu de avans, iar diferența de sumă până la prețul apartamentului a fost achitată prin credit contractat la BRD; credit din care până la data încheierii căsătoriei respectiv 4 rate în sumă de 880 lei, aferentă perioadei iunie-septembrie 2003 inclusiv; că referitor la aceste sume de bani plătite în perioada de concubinaj pârâtul învederează că are o contribuție de 100%, explicând modalitatea de plată pârâtul arată că avansul a fost achitat din surse proprii provenite din veniturile pe care le-a realizat în perioada anilor 2000-2003 ca angajat în cadrul . primăria Mun Călărași, unde a realizat venituri foarte mari permițându-i să economisească sume de bani.
În plus mama acestuia V. A. a vândut un teren în suprafață de 5 ha cu suma de 3500 lei și i-a înmânat-o acestuia pentru achiziționarea apartamentului ; iar BRD ia acordat creditul având în vedere aceste venituri.
În continuare pârâtul precizează cuantumul veniturilor provenite din salarii pentru perioada 2003-2012 cum și anterior anului 2003, acestea însumând pentru anul 2002 -5715 lei iar pentru perioada_.020 lei în ceea ce îl privește pe acesta ; în timp ce pârâta a realizat venituri în aceeași perioadă în sumă de 57.451 lei.
Făcând o comparație între venituri pârâtul arată că veniturile realizate de acesta au fost de 4-5 ori mai mari decât ale reclamantei.
Referitor la bunurile mobile cum și la îmbunătățirile aduse la apartamentul proprietatea pârâtului acesta le recunoaște, precizând că imprimanta este bun propriu fiind dobândită înainte de căsătorie respectiv în anul 2002.
Pârâtul apreciază că cota de contribuție la realizarea tuturor bunurilor inclusiv a ratelor achitate în perioada derulării relațiilor de căsătorie până în aprilie 2012, a avut o contribuție de 80% iar reclamanta de numai 20%.
Mai arată pârâtul că în timpul căsătoriei reclamanta a urmat cursurile facultății de psihologie din cadrul Universității S. Haret costul acestora ridicându-se la suma de 2102,6 lei; în plus reclamanta era o fire foarte cheltuitoare irosind sume importante de bani din cei economisiți ; că aceasta făcea diferite investiții neprofitabile achiziționa bunuri inutile fără acordul său și în plus aceasta făcea împrumuturi cheltuind sumele respective fără să-i aducă la cunoștință pe ce anume, fiind nevoit să achite datoriile făcute de aceasta și după despărțirea în fapt.
Mai arată pârâtul că în anul 2011 reclamanta a intrat în relații cu un alt bărbat în compania căruia cheltuia sume importante de bani cu acesta; că astfel de împrumuturi erau făcute la Provident, BRD Finace IFN, Citi bank, credite pe care acesta a fost obligat să le plătească ; că reclamanta deși primea de la acesta sumele de bani necesare plății datoriilor comune aceasta nu se conforma înțelegerii așa explicându-se că la data despărțirii în fapt au existat datorii de achitat, datorii indicate la punctul 3 din cererea reconvențională; că în timpul căsătoriei au contractat mai multe credite pe care le-au achitat existând la data despărțirii în fapt un credit la OTP Bank luat la data de 20 mai 2008, din care la data despărțirii în fapt mai datora acestei unități bancare suma de 4143,66 CHF.
În dovedirea cererii a înțeles să se folosească de proba cu interogatoriu, înscrisuri, martori .
S-au depus mai multe înscrisuri intitulate adeverințe și chitanțe din care rezultă achiziționarea unor bunuri, materiale de construcții, veniturile părților, plata unor datorii în contul creditelor bancare pagina 48-321 cum și copia contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1016 din 31.03.2003 de B.N.P. C. I. din care rezultă că V. A. a vândut un teren cu suma de 2500 lei.
Reclamanta depune răspuns la întâmpinare și la cererea reconvențională depusă de pârât solicitând respingerea capătului de cerere prin care pârâtul dorește ca instanța să constate o contribuție de 100% privind sumele de bani achitate de părți cu titlu de avans și rate pentru perioada iunie septembrie 2003, prin care s-a achitat o parte din prețul apartamentului situat în Călărași . ., ., cum și cererea pârâtului prin care solicită constatarea unei contribuții în procent de 80% la dobândirea bunurilor mobile și a sumelor achitate cu titlu de rate.
De asemenea reclamanta solicită să se admite în parte capătul de cerere prin care pârâtul dorește aducerea la masa partajabilă a unor bunuri mobile cu precizarea că în posesia acesteia se află doar două perdele, restul bunurilor care într-adevăr fac parte din masa partajabilă se află în posesia pârâtului.
Cu privire la datoriile comune reclamanta arată că urmează ca și acest capăt să fie admis în parte acestea urmând să fie stabilite în raport de probele ce se vor administra fără ca aceasta să fie obligată să achite pârâtului vreo sumă de bani.
În motivarea acestor susțineri reclamanta arată că este neîntemeiată cererea pârâtului privitoare la constatarea unei contribuții în procent de 100% la sumele de bani achitate cu titlu de avans și rate pe perioada iunie –sept 2003, prin care s-a achitat o parte din prețul apartamentului,precizând că suma achitată cu titlu de avans a fost constituită din banii părinților acesteia iar diferența a fost achitată din creditul contractat la BRD, GSG SA Sucursala Călărași, credit ce a fost virat și încasat de vânzători în totalitate la data încheierii contractului.
În plus reclamanta precizează că s-a strecurat o eroare în cererea principală în sensul că la cei 3000 lei primiți de la părinți s-au mai adăugat și suma de 3000 lei pe care o economisise în perioada concubinajului împreună cu pârâtul, iar creditul a fost în sumă de 14.000 lei ; că suma de 3000 lei pe care cei doi au economisit-o până la data cumpărării apartamentului în perioada concubinajului a fost insuficientă pentru achitarea avansului motiv pentru care părinții reclamantei i-au dat acesteia suma de 3000 lei sumă înmânată celor două părți în imobilul acestora din . o solicitare a pârâtului.
Cu privire la contribuția la dobândirea bunurilor comune mobile la achitarea ratelor la împrumutul efectuat la BRD Călărași cu ocazia cumpărării apartamentului și la achitarea tuturor cheltuielilor familiale a fost egală aceasta a realizat tot timpul venituri salariale s-a ocupat de întreținerea și îngrijirea minorei lucru pe care pârâtul nu l-a făcut, a muncit în gospodărie, efectuând fără ajutorul pârâtului toate treburile casnice; că în toată perioada căsătoriei au fost ajutați numai de părinții acesteia cu produse pentru hrană realizate în propria gospodărie dar și cu sume de bani întrucât pârâtul se plângea permanent că au nevoie de bani și că nu se ajung cu banii având cheltuieli mari.
Mai precizează reclamanta că majoritatea lucrărilor de refacere și de îmbunătățire a apartamentului au fost efectuate în perioada anilor 2004-2007 când veniturile acestora erau aproximativ egale; și că în ultimii doi ani anterior despărțirii când într-adevăr veniturile pârâtului au fost mai mari nu au fost achiziționate bunuri; că în perioada 2011-2012 pârâtul a lucrat la București venea la sfârșit de săptămână sau la două săptămâni și nu avea nici o contribuție la sarcinile materiale ale căsniciei ; că sumele realizate în acest interval de timp nu au fost aduse în familie de pârât decât într-o mică măsură posibil fiind ca pârâtul să le fi economisit sau cheltuit la jocurile de noroc, pârâtul având acest viciu cunoscut de rude și de apropiați ; că au fost nevoiți să efectueze mai multe împrumuturi bancare sumele fiind folosite la efectuarea lucrărilor de refacere și îmbunătățiri la apartament, efectuarea unor concedii, cumpărături, că cel care cheltuia sume de bani fără rost a fost pârâtul și că toate împrumuturile făcute de aceasta în timpul căsătoriei au fost efectuate urmare deciziilor pe care le-a luat în comun cu pârâtul, că în perioada oct.2008-aprilie 2009 pârâtul nu a lucrat și nu a realizat venituri și că în timpul căsătoriei pârâtul i-a determinat pe părinții acesteia să efectueze un împrumut pe numele unui văr împrumut de care au beneficiat părțile, creditul fiind achitat de părinții acesteia.
Cu privire la datoriile comune reclamanta arată că au existat la despărțirea în fapt datorii dar nu le poate preciza în ce cuantum sunt menționând că nu recunoaște ca fiind datorie comună impozitul aferent apartamentului în situația în acre se constată că acesta este bunul propriu al pârâtului; că datoria la gaze în sumă de 350 lei a achitat-o aceasta ulterior despărțirii în fapt.
Cu ocazia cercetării judecătorești la dosarul cauzei au fost depuse adrese din care rezultă veniturile părților realizate în perioada concubinajului urmat de căsătorie din care rezultă că în perioada achiziționării bunurilor părțile aveau venituri aproximativ egale, pârâtul în unele perioade depășind nu cu mult veniturile reclamantei.
Martorii audiați la cererea reclamantei au arătat că în perioada concubinajului și apoi în timpul căsătoriei părinții reclamantei au ajutat foarte mult părțile furnizându-le cele necesare traiului respectiv alimente cum și sume de bani; că pentru achiziționarea apartamentului tatăl reclamantei le-a dat părților suma de 30 milioane lei ; că părinții reclamantei sunt oameni gospodari și în ultima perioada erau necăjiți că părțile nu se ajung cu banii ,pârâtul obișnuind să joace jocuri de noroc, și că nu aducea bani acasă deși uneori realiza venituri frumoase.
Au mai precizat martorii că părinții reclamantei creșteau pentru părți porci ,păsări și oferea săptămânali cele necesare traiului legume, carne părților aceștia obișnuind să-i viziteze la locuința lor din . și că atunci când nu o făceau venea tatăl reclamantei pentru a le aduce părților legume, fructe, păsări.
Unul dintre martori a precizat că la un an după ce părțile s-au căsătorit pârâtul l-a rugat să-i facă un împrumut pe numele acestuia ( al martorului) motivând că banii îi sunt necesari pentru a mobila apartamentul ; că martorul a dat curs solicitării a împrumutat de la bancă suma de 150 milioane lei pârâtul însoțindu-l la bancă luând personal acești bani ; că o perioadă părțile au plătit împrumutul în cuantum de 52 milioane lei, după care au refuzat să-l mai plătească astfel că părinții reclamantei s-au angajat să-i restituie lunar suma rămasă de plasă de peste 100 milioane lei.
De asemenea unul dintre martori a precizat că discutând cu reclamanta la data despărțirii în fapt aceasta i-a relatat că din apartament nu a reușit să ia decât două perdele.
Cei doi martori audiați la cererea pârâtului au arătat că sunt prieteni cu acesta că se întâlneau destul de des ocazie cu care pârâtul le relata de fiecare dată că este nevoit să facă împrumuturi la bănci pentru achiziționarea apartamentului ; că tot în acest scop a economisit niște bani și că mama acestuia a vândut un teren de 30-40 milioane lei pe care i-a dat pârâtului pentru a plăti avansul la apartament ; că aceste întâlniri aveau loc între martori cu pârâtul la sfârșit de săptămână sâmbăta și duminica începând cu anul 2003 când acesta se afla delegat în calitate de arbitru de fotbal ; că uneori întâlnirile aveau loc la restaurant .
Unul din martori precizând că pârâtul avea asupra sa sume importante de bani ; că după despărțirea în fapt pârâtul le-a relatat celor doi martori cum că soția l-a părăsit că aceasta l-a lăsat cu datorii importante la diverse bănci și că acesta chiar le-a arătat niște acte privind datoriile pe care părțile le aveau.
Unul din martori a precizat că în anul 2001 a fost solicitat de pârât să-i repare o imprimantă și că vizitându-l în cursul procesului prin luna septembrie a observat în apartament aceeași imprimantă; același martor a mai arătat că în anul 2013 întâlnindu-se cu pârâtul acesta s-a plâns că soția i-a luat din apartament perdele, seturi de pahare, tacâmuri .
De menționat că cei doi martori propuși de pârât nu au fost niciodată în casa părților din momentul în care aceștia s-au căsătorit, cele relatate cunoscându-le din discuțiile purtate cu pârâtul.
Instanța apreciază depozițiile acestor martori neconcludente având în vedere că este greu de acceptat ca un martor să relateze aspecte discutate cu pârâtul în urmă cu peste 11 ani și mai mult, având în vedere că cei doi martori se referă la discuțiile purtate cu pârâtul în 2003 iar întâlnirile cu pârâtul s-au poziționat într-o anumită perioadă de timp 2006-2007.
Instanța analizând actele și lucrările dosarului, declarațiile martorilor ,răspunsurile părților la interogatoriu cum și dispozițiile art. 385, art. 339 Cod civil ; art979-995 cod pr. civilă reține în fapt următoarele.
Părțile s-au căsătorit la data de 20.septembrie 2003 după o relație de concubinaj începută în luna februarie 2003; iar prin sentința civilă nr. 2247/21 iunie 2012 s-a dispus desfacerea căsătoriei, despărțirea definitivă în fapt survenind în luna aprilie 2012.
Începând cu luna februarie 2003 părțile s-au mutat și gospodărit împreună, reclamanta rămânând însărcinată în luna martie, aceasta născând ulterior în luna noiembrie 2003.
După aproximativ trei luni de conviețuire părțile apartamentul nr. achiziționând pe numele pârâtului apartamentul nr 5 situat în Călărași . ., Județul Călărași conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1858 /23. mai 2003 emis de BNP C. I. conform încheierii nr 1521/2003 cu suma de 20.000 lei.
Este dovedit în cauză că la data cumpărării părțile dețineau din economii suma de 3000 lei, iar diferența până la 6000 lei a constituit-o suma de 3000 lei dată reclamantei de părinți, în domiciliul acestora și în prezența pârâtului.
În contul prețului s-a mai contractat pe numele pârâtului un contract de credit la BRD GSG SA- Sucursala Călărași în valoare de 14.000 lei. ( cont de credit nr_/28 mai 2003), credit eșalonat pe o durată de 120 luni.
Ratele lunare în sumă de 220 lei s-au plătit în perioada concubinajului iunie 2003 continuând în timpul căsătoriei, până la achitarea totală a creditului.
În cazul soților care anterior căsătoriei au trăit în concubinaj, pentru bunurile existente în patrimoniu lor, înainte de căsătorie nu funcționează prezumția de comunitate înscrisă în art 30 din codul fam aplicabil în speță. Este cert că apartamentul s-a dobândit în timpul concubinajului, reclamanta contribuind împreună cu pârâtul în cote egale la plata avansului și ulterior a creditului bancar folosit la achitarea apartamentului; apartamentul în discuție neavând însă regimul juridic al unui bun comun ( coachiziție).
Nu este aplicabil regimul matrimonial ce caracterizează proprietatea comună devălmașă care cuprinde bunurile dobândite de soți, de la data încheierii căsătoriei.
Apartamentul achiziționat pe numele pârâtului este fără discuție bunul propriu al pârâtului însă sumele de bani investite pentru plata prețului, în perioada concubinajului dau naștere unui drept de creanță al reclamantei pentru cota de ½ din suma de 6000 lei achitată în timpul concubinajului și sumele achitate în contul creditului contractat pentru achitarea diferenței de preț, mai precis cele patru rate achitate până la momentul încheierii căsătoriei.
Reclamanta nu a dovedit în cauză existența vreunei convenții că apartamentul dobândit în perioada scurtei relații de concubinaj cu pârâtul, concubinaj urmat de căsătorie să intre ulterior în comunitatea matrimonială, context în care instanța va constata că aceasta are un drept de creanță în cotă de ½ din sumele achitate cu titlu de avans surse proprii și c/valoarea a rate achitate de aceasta și pârât în timpul concubinajului.
Concluzionând instanța reține că nu s-a făcut dovada certă și de netăgăduit că părțile au intenționat să achiziționeze apartamentul în proprietate comună.
Așa fiind urmează a constata că reclamanta are un drept de creanță în cotă de ½ din suma de 6000 lei achitată în timpul concubinajului cu titlu de avans din prețul apartamentului și sumele achitate în contul ratelor lunare cu titlu de restituire credit bancar contractat de pârât la BRD Călărași - respectiv 4 rate în valoare de 5486 lei și respectiv 10.977 conform raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză.
Restul ratelor aferente creditului s-au achitat în timpul căsătoriei prin efort comun și contribuție egală valoarea acestora reactualizată conform expertizei contabile fiind de 33.449 lei .
Tot în masa bunurilor comune, urmează a fi incluse c/valoarea lucrărilor de îmbunătățire efectuate la apartamentul proprietatea pârâtului lucrări recunoscute de altfel și de pârât și a căror valoare a fost stabilită de expertiza tehnică imobiliară la suma de_,68 lei.
Cu referire la bunurile mobile instanța reține având în vedere recunoașterea părților că au fost dobândite în timpul căsătoriei părților.
Este adevărat că pârâtul nu a recunoscut existența imprimantei precizând că este bun personal.
Depoziția martorului cum că, ar fi reparat respectiva imprimantă în urmă cu 13 ani (2001) și că revenind în locuința pârâtului în timpul procesului, ar fi recunoscut-o, instanța o apreciază nesinceră și o înlătură.
Pârâtul nu a făcut dovada că reclamanta a luat bani la plecarea din apartament cu atât mai mult cu cât din acțiunea de divorț formulată de reclamantă rezultă că aceasta a fost alungată din domiciliu.
Bunurile au fost evaluate expertiza prețuitoare stabilind valoarea de circulație a acestora.
Cu privire la datoriile comune având în vedere că apartamentul este bun personal al pârâtului, acesta este obligat să plătească impozitul aferent, suma ce reprezintă c/valoarea impozitului restantă la data despărțirii în fapt nefiind o datorie comună.
De asemenea reclamanta a făcut dovada că, după despărțirea în fapt a plătit c/valoarea facturii reprezentând c/valoare gaze.
Împrumutul făcut la OTP Bank România în anul 2007 și ulterior în anul 2008 pe numele pârâtului au fost achitate de părți până la despărțirea în fapt când restanța era de 2834,04 CHF, după care pârâtul nu a înțeles să mai plătească nici o sumă de bani în contul ratelor restante.
Urmează a include în masa datoriilor comune, datoria existentă la despărțirea în fapt și nu la data introducerii cererii reconvenționale .
Referitor la cota de contribuție la dobândirea bunurilor comune ce compun masa partajabilă așa cum a fost stabilită de instanță de coroborarea înscrisurilor depuse la dosar, coroborat cu declarațiile martorilor audiați în instanță, instanța reține că prezumția conform căreia contribuția soțilro este egală la dobândirea bunurilor comune nu a fost înlăturată.
Temeiul juridic al comunității de bunuri îl constituie nu numai existența căsătoriei ci și participarea fiecăruia dintre soți prin muncă sau prin mijloacele sale la dobândirea și conservarea bunurilor comune, stabilindu-se cota parte ce revine fiecărui soț, funcție de contribuția avută .
Cererea pârâtului de a se constata o contribuție de 80% pentru acesta și 20 % pentru reclamantă ( la dobândirea bunurilor comune ) cerere contestată de reclamantă este neîntemeiată urmând a o respinge .
Din ansamblu probator administrat în cauză rezultă că în perioada în care părțile au achiziționat bunurile aceștia au realizat venituri relativ egale, că au făcut împrumuturi la bănci și nu în ultimul rând că au fost ajutați de părinții reclamantei care le-au asigurat cele necesare traiului ( păsări, porci, legume ,fructe,etc) pe care le furnizau săptămânal; că i-au ajutat cu sume de bani ; că i-au ajutat să crească minoră găzduind-o în vacanțele școlare cumpărându-i haine,etc și nu în ultimul rând faptul că pârâtul este stăpânit de viciul jocurilor de noroc ( acesta fiind și unul din motivele invocate în acțiunea de divorț); de faptul că o perioadă importantă de timp a făcut naveta venind doar la sfârșit de săptămână.
Așa cum am arătat pârâtul a pretins o cotă majoritară de 80% din bunurile comune acesta nu a reușit însă să o demonstreze.
Așa fiind instanța concluzionează că asupra masei partajabile părțile au o cotă de ½ fiecare.
Pentru considerentele mai sus expuse având în vedere și dispozițiile legale mai sus invocate urmează a admite acțiunea formulată de reclamanta D. G. (fost V.) împotriva pârâtului V. M. E. și a admite în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul V. M. E. împotriva reclamantei D. G. ( fost V. ).
Urmează a respinge capătul de cerere formulat de pârâtul V. M. E. privind constatarea unei contribuții de 100 % cu referire la bunurile dobândite în timpul concubinajului cu reclamanta D. G. ( fost V. ).
Urmează a respinge capătul de cerere formulat de pârât privind constatarea unei cote de contribuție la dobândirea bunurilor comune de 80% pentru pârât și 20% pentru reclamantă.
Urmează a constata că prin efort comun și contribuție egală părțile au realizat în timpul căsătoriei următoarele bunuri comune: una mobile de sufragerie; una canapea ,două fotolii, un Tv Philips, un pat, un șifonier cu două uși, un birou, un calculator,una imprimantă, 3 covorașe, una măsuță telefon, un cuier, una mască chiuvetă, un frigider Arctic, un corp suspendat, una masa cu blat pentru bucătărie, două scaune plastic, 2 scaune cadru metalic, una mașină de spălat automata Whirlpool, un corp tip soldat, un aragaz cu 4 ochiuri Samus”, un corp mobilă balcon, un telefon mobil Sony Ericsson, un ceas de perete, două perdele, două plăpumi, două lenjerii, una pilotă,una pătură, un set vase 6 persoane, un set vase 12 persoane, un set tacâmuri 12 persoane, un set tacâmuri 6 persoane, două seturi pahare, trei tablouri, un pitic ( figurină ipsos), cum și următoarele îmbunătățiri executate la apartamentul proprietatea pârâtului situate în Călărași ., ., constând în montat geamuri tip termopan la dormitor, sufragerie ; montat pereți din termopan și ferestre tip termopan la balcon; montat uși tip termopan la baie, bucătărie, dormitor și sufragerie ; montat parchet în dormitor și sufragerie, montat centrală termică,calorifere și instalații aferente,montat gresie și faianță la bucătărie ; curățat pereții interior până la placă, tencuit, montat plăci regips pe pereții interior și zugrăveli în vopsea lavabilă la pereții interior, efectuare izolație exterioară cu polistiren expandat, montat și achiziționat ușă la . în valoare totală de_,68 lei) ; iar ca datorii comune suma de 446 lei c/valoarea servicii prestate de . ; suma de 74,3 lei debit restant cablu RCS & RDS suma de 552,6 lei c/valoare servicii . suma de 2834,04 CHF debit restant la OTP Bank România SA la data de 30.04.2012, conform contractului nr. C2203A_/20.05.2008.
Urmează a constata că reclamanta are un drept de creanță în cotă de ½ din suma de 6000 lei achitată în timpul concubinajului de către părți cu titlu de avans din prețul apartamentului și sumele achitate în rate lunare cu titlu de restituire credit bancar efectuat de pârât la BRD Călărași ( folosit la plata prețului apartamentului ), 4 rate plătite în perioada concubinajului și restul ratelor achitate în perioada căsătoriei până la despărțirea în fapt (aprilie 2012 ) sume actualizate cu indicele de inflație, respectiv suma de 22.210,5 lei.
Asupra bunurilor comune părțile au un drept în cotă de 1/2 fiecare.
Urmează a dispune partajarea bunurilor comune.
La atribuirea loturilor instanța a avut în vedere valoarea și destinația bunurilor comune.
Urmează a atribui reclamantei D. G. ( fost V. ) următoarele bunuri sau c/valoarea acestora: una canapea cu două fotolii sau 1885 lei ; un pat sau 623 lei ; un șifonier în două uși sau 312 lei; un birou sau 161 lei ; două covorașe sau 168 lei; o măsuță telefon sau 48,75 lei ; un cuier sau 126 lei ; un frigider Arctic sau 513,5 lei; 2 scaune plastic sau 60 lei; un scaun cadru metalic sau 36 lei ; un corp tip soldat sau 44 lei; un aragaz cu 4 ochiuri Samus sau 323,4 lei ; un corp mobile balcon sau 198,8 lei, un telefon mobil Sony Ericsson sau 159,2 lei ; 2 perdele aflate în posesia reclamantei sau 192 lei, 2 plăpumi sau 252 lei; 2 lenjerii sau 111,8 lei; una pilotă sau 84 lei; una pătură sau 60 lei ; un set vase 6 persoane sau 144,5 lei, un set vase 12 persoane sau 323 lei; un set tacâmuri 6 persoane sau 49,3 lei ; un set tacâmuri 12 persoane sau 102 lei ; 2 seturi pahare sau 103 lei; un tablou mare pictat sau 640 lei ; 2 tablouri sau 270 lei ; un pitic aflat în posesia reclamantei sau 55 lei ( bunuri aflate în posesia pârâtului ).
Valoarea lotului ce urmează a fi atribuit reclamantei este în sumă de 7044,25 lei.
Urmează a atribuii pârâtului V. M. E. restul bunurilor sau contravaloarea acestora ; una garnitură mobile sufragerie sau 3010 lei; un Tv Philips sau 389,35 lei, un calculator sau 700 lei; una imprimantă sau 234 lei; un covoraș sau 84 lei; o mască de chiuvetă sau 58,8 lei. un corp suspendat sau 161 lei; una masa cu blat pentru bucătărie sau 270 lei ; un scaun cadru metalic sau 36 lei ; o mașină de spălat sau 1003,8 lei ; un ceas de perete sau 27 lei ; bunuri aflate în posesia pârâtului cum și îmbunătățirile aduse la apartamentul proprietatea pârâtului în valoare totală de _,68 lei.
Valoarea totală a lotului ce urmează a fi atribuit pârâtului este în sumă de _,63 lei
Pentru egalizarea valorică a loturilor urmează a obliga pârâtul către reclamantă la plata sumei de 6284,19 lei cu titlu de sultă.
Urmează a obliga pârâtul să achite reclamantei suma de 22.210,5 lei c/valoarea dreptului de creanță asupra sumelor mai sus indicate.
Urmează a atribuii pârâtului V. M. E. datoriile comune în sumă de 1072,9 lei și respectiv 2834,04CHF.
Obligă reclamanta să plătească pârâtului cota de 1/2 din susmenționatele datorii respectiv suma de 536,45 lei și respectiv suma de 1411,02 CHF.
Urmează a compensa cheltuielile de judecată și obligă pârâtul către reclamantă la plata sumei de 229,50 lei cu acest titlu.
Potrivit art.394 pct. 3 C.p.civ după închiderea dezbaterilor părțile nu mai pot depune nici un înscris la dosarul cauzei sub sancțiunea de a nu fi luat în seamă.
În speță cu ocazia notelor scrise depuse la data de 23.10.2014, după închiderea dezbaterilor pârâtul a depus mai multe bilete în valoare totală de 335 lei reprezentând cheltuieli de transport pe ruta București Călărași tur și retur ocazionate cu deplasările la termenele de judecată.
Având în vedere data depunerii acestora, urmează a respinge cererea pârâtului privind acordarea cheltuielilor ocazionate cu deplasările la termenele de judecată, pârâtul având posibilitatea să le solicite pe calea unei acțiuni separate .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta D. G. (fost V.) domiciliată în Călărași .,., CNP_, împotriva pârâtului V. M. E. domiciliat în Călărași ., .,. Județul Călărași CNP_.
Admite în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul V. M. E. împotriva reclamantei D. G. ( fost V. ).
Respinge capătul de cerere formulat de pârâtul V. M. E. privind constatarea unei contribuții de 100 % cu referire la bunurile dobândite în timpul concubinajului cu reclamanta D. G. ( fost V. ).
Respinge capătul de cerere formulat de pârât privind constatarea unei cote de contribuție la dobândirea bunurilor comune de 80% pentru pârât și 20% pentru reclamantă.
Constată că prin efort comun și contribuție egală părțile au realizat în timpul căsătoriei următoarele bunuri comune: una mobile de sufragerie; una canapea ,două fotolii, un Tv Philips, un pat, un șifonier cu două uși, un birou, un calculator,una imprimantă, 3 covorașe, una măsuță telefon, un cuier, una mască chiuvetă, un frigider Arctic, un corp suspendat, una masa cu blat pentru bucătărie, două scaune plastic, 2 scaune cadru metalic, una mașină de spălat automata Whirlpool, un corp tip soldat, un aragaz cu 4 ochiuri Samus”, un corp mobilă balcon, un telefon mobil Sony Ericsson, un ceas de perete, două perdele, două plăpumi, două lenjerii, una pilotă,una pătură, un set vase 6 persoane, un set vase 12 persoane, un set tacâmuri 12 persoane, un set tacâmuri 6 persoane, două seturi pahare, trei tablouri, un pitic ( figurină ipsos), cum și următoarele îmbunătățiri executate la apartamentul proprietatea pârâtului situate în Călărași ., ., constând în montat geamuri tip termopan la dormitor, sufragerie ; montat pereți din termopan și ferestre tip termopan la balcon; montat uși tip termopan la baie, bucătărie, dormitor și sufragerie ; montat parchet în dormitor și sufragerie, montat centrală termică,calorifere și instalații aferente,montat gresie și faianță la bucătărie ; curățat pereții interior până la placă, tencuit, montat plăci regips pe pereții interior și zugrăveli în vopsea lavabilă la pereții interior, efectuare izolație exterioară cu polistiren expandat, montat și achiziționat ușă la . în valoare totală de_,68 lei) ; iar ca datorii comune suma de 446 lei c/valoarea servicii prestate de . ; suma de 74,3 lei debit restant cablu RCS & RDS suma de 552,6 lei c/valoare servicii . suma de 2834,04 CHF debit restant la OTP Bank România SA la data de 30.04.2012, conform contractului nr. C2203A_/20.05.2008.
Constată că reclamanta are un drept de creanță în cotă de ½ din suma de 6000 lei achitată în timpul concubinajului de către părți cu titlu de avans din prețul apartamentului și sumele achitate în rate lunare cu titlu de restituire credit bancar efectuat de pârât la BRD Călărași ( folosit la plata prețului apartamentului ), 4 rate plătite în perioada concubinajului și restul ratelor achitate în perioada căsătoriei până la despărțirea în fapt (aprilie 2012 ) sume actualizate cu indicele de inflație, respectiv suma de 22.210,5 lei.
Asupra bunurilor comune părțile au un drept în cotă de 1/2 fiecare.
Dispune partajarea bunurilor comune.
Atribuie reclamantei D. G. ( fost V. ) următoarele bunuri sau c/valoarea acestora: una canapea cu două fotolii sau 1885 lei ; un pat sau 623 lei ; un șifonier în două uși sau 312 lei; un birou sau 161 lei ; două covorașe sau 168 lei; o măsuță telefon sau 48,75 lei ; un cuier sau 126 lei ; un frigider Arctic sau 513,5 lei; 2 scaune plastic sau 60 lei; un scaun cadru metallic sau 36 lei ; un corp tip soldat sau 44 lei; un aragaz cu 4 ochiuri Samus sau 323,4 lei ; un corp mobile balcon sau 198,8 lei, un telefon mobil Sony Ericson sau 159,2 lei ; 2 perdele aflate în posesia reclamantei sau 192 lei, 2 plăpumi sau 252 lei; 2 lenjerii sau 111,8 lei; una pilotă sau 84 lei; una pătură sau 60 lei ; un set vase 6 persoane sau 144,5 lei, un set vase 12 persoane sau 323 lei; un set tacâmuri 6 persoane sau 49,3 lei ; un set tacâmuri 12 persoane sau 102 lei ; 2 seturi pahare sau 103 lei; un tablou mare pictat sau 640 lei ; 2 tablouri sau 270 lei ; un pitic aflat în posesia reclamantei sau 55 lei ( bunuri aflate în posesia pârâtului ).
Valoarea lotului atribuit reclamantei este în sumă de 7044,25 lei.
Atribuie pârâtului V. M. E. restul bunurilor sau contravaloarea acestora ; una garnitură mobile sufragerie sau 3010 lei; un Tv Philips sau 389,35 lei, un calculator sau 700 lei; una imprimantă sau 234 lei; un covoraș sau 84 lei; o mască de chiuvetă sau 58,8 lei. un corp suspendat sau 161 lei; una masa cu blat pentru bucătărie sau 270 lei ; un scaun cadru metalic sau 36 lei ; o mașină de spălat sau 1003,8 lei ; un ceas de perete sau 27 lei ; bunuri aflate în posesia pârâtului cum și îmbunătățirile aduse la apartamentul proprietatea pârâtului în valoare totală de _,68 lei.
Valoarea totală a lotului atribuit pârâtului este în sumă de _,63 lei
Pentru egalizarea valorică a loturilor obligă pârâtul către reclamantă la plata sumei de 6284,19 lei cu titlu de sultă.
Obligă pârâtul să achite reclamantei suma de 22.210,5 lei c/valoarea dreptului de creanță asupra sumelor mai sus indicate.
Atribuie pârâtului V. M. E. datoriile comune în sumă de 1072,9 lei și respectiv 2834,04CHF.
Obligă reclamanta să plătească pârâtului cota de 1/2 din susmenționatele datorii respectiv suma de 536,45 lei și respectiv suma de 1411,02 CHF.
Compensează cheltuielile de judecată și obligă pârâtul către reclamantă la plata sumei de 229,50 lei cu acest titlu.
Respinge cererea pârâtului privind acordarea cheltuielilor ocazionate cu deplasările la termenele de judecată potrivit dispoz. art 394 alin 3 N.C.Pr.Civ.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Călărași .
Pronunțată în ședința publică din 30.10.2014.
Președinte Grefier
Jud A. N. O. A. E.
Red. AN
Tehnored. AE
exp.4/azi.25.11.2014
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 250/2014.... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 954/2014. Judecătoria CĂLĂRAŞI → |
|---|
