Plângere contravenţională. Sentința nr. 3171/2014. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3171/2014 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 14-11-2014 în dosarul nr. 5834/202/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3171/2014
Ședința publică de la 14 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. M. N.
Grefier L. B.
Pe rol judecarea cauzei privind pe petentul G. L. și pe intimatul I. CĂLĂRAȘI, având ca obiect plângere contravenționala.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat petentul personal, legitimat cu CI . nr._ asistat de av. M. P. în baza împuternicirii avocațiale nr._ aflată la fila 28 din dosar, lipsă fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
La interpelarea instanței, avocat M. P., învederează că în raport de locul săvârșirii contravenției, apreciază că Judecătoria Călărași este instanța competentă să soluționeze această cerere.
Instanța în temeiul disp. art. 131 C.p.c., raportat la art. 32 din OG 2/2001 R, în raport de locul săvârșirii contravenției, constată că este competentă general, material si teritorială să soluționeze cererea și acordă cuvântul pentru dezbaterea probatoriului.
Av. M. P., având cuvântul pentru petent, în dovedirea plângerii formulate, propune administrarea următoarelor probe: înscrisurile aflate la dosar și înregistrarea video a faptei contravenționale, rezervându-și dreptul de a propune proba testimonială - în raport de conținutul acestei din urmă probe. Nu se opune probatoriului propus de intimat.
În temeiul disp. art. 258 alin.1 C.p.c., încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri și proba video, probele menționate fiind admisibile și putând duce la soluționarea cauzei.
Se procedează la administrarea probei video și se constată administrată această probă.
Av. M. P., având cuvântul pentru petent, în completarea probatoriului enunțat propune proba cu înregistrarea video din care rezultă că autoturismul proprietatea petentului nu este cel care a fost prezentat și reținut pe filmarea pe suport CD, care a fost astăzi vizionată în sala de judecată.
Se solicită încuviințarea acestei probe video, în acest sens se depune la dosarul cauzei un CD cu înregistrarea menționată.
În temeiul disp. art. 258 alin.1 C.p.c., încuviințează pentru petent proba video, depusă la termenul de astăzi, ca fiind admisibilă și putând duce la soluționarea cauzei, administrarea acestei probe neconducând la amânarea cauzei.
Av. M. P., având cuvântul pentru petent, învederează instanței că nu are alte cereri de formulat sau probe noi de administrat, apreciind cauza în stare de judecată.
Nemaifiind alte cereri de soluționat, instanța, în temeiul disp. art. 244 C. proc. civ., constată terminată cercetarea procesului și acordă cuvântul pentru dezbaterea fondului cauzei.
Av. M. P., având cuvântul pentru petent, solicită admiterea plângerii formulate în sensul anulării procesului-verbal având în vedere că din probatoriul administrat rezultă că autoturismul surprins pe filmarea video nu este al petentului G. L..
Din înregistrarea video prezentată astăzi rezultă că la acea trecere pentru pietoni, erau într-adevăr două autoturisme, însă cel condus de petent a traversat prin loc marcat și semnalizat, după ce o femeie trecuse deja. De asemenea, din aceeași înregistrare video prezentată de intimat nu se observă clar numărul de înmatriculare si nici culoarea autoturismului proprietatea petentului.
Solicită a se avea în vedere în acest sens înregistrarea video depusă de petent care la locul si momentul reținut în procesul/verbal conducea un autoturism marca Renault Megane cu numărul de înmatriculare_ .
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 04.09.2014, sub nr. de dosar_, petentul G. L. a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._/02.09.2014, întocmit de un agent constatator din cadrul I. Călărași.
În motivarea plângerii formulate, petentul a susținut, în esență, că nu a săvârșit fapta contravențională reținută în sarcina sa.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile O.G. 2/2001.
În susținerea plângerii contravenționale petentul a depus, în copie, procesul verbal contestat și alte înscrisuri.
Plângerea contravențională a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoarea de 20 lei.
Intimatul a depus întâmpinare și a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată. În motivarea întâmpinării, intimatul a arătat că, în raport de contravenția săvârșită, agentul constatator a procedat, în mod legal, la încadrarea juridică a faptei contravenționale și la aplicarea sancțiunii contravenționale. De asemenea, intimatul a mai arătat și că, procesul verbal contestat, a fost încheiat cu respectarea disp. art. 16 și 17, nefiind incident niciun caz de nulitate al acestuia.
În drept, intimatul a invocat dispozițiile O.G. 2/2001, dispozițiile O.U.G. 195/2002, pe dispozițiile H.G. 1391/2006 și pe dispozițiile Codului de procedură civilă.
În susținerea întâmpinării formulate, intimatul a depus, în copie, fișa de abateri contravenționale a petentului, CD-ul cu înregistrarea comiterii faptei contravenționale și alte înscrisuri.
Instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisuri și proba video.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/02.09.2014 s-a dispus sancționarea contravențională a petentului, reținându-se în sarcina sa că, în timp ce conducea autoturismul cu numărul de înmatriculare_ nu a acordat prioritate de trecere unor pietoni angajați regulamentar în traversare pe sensul său de mers, aceștia fiind obligați să se grăbească pentru a evita coliziunea, fapta fiind prevăzută de art. 100 alin. 3 lit. b) O.U.G. 195/2002.
Petentul a semnat procesul verbal de constatare a contravenției.
Potrivit art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Analizând cu precădere legalitatea, se constată că au fost respectate dispozițiile art.15-20 din același act normativ, privind modalitatea de întocmire și mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă actul de sancționare, nefiind incidentă niciuna din cauzele de nulitate prevăzute de art.17, ce ar putea fi constatate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei, în prealabil, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Având în vedere aspectele enunțate anterior, instanța reține că fapta contravențională reținută în sarcina petentului a fost percepută în mod direct de agentul constatator, procesul verbal bucurându-se de prezumția menționată anterior.
Instanța constată că prezumția de veridicitate a procesului verbal nu este întărită de niciun alt mijloc de probă.
Astfel, instanța apreciază că înregistrarea video depusă la dosarul cauzei de intimat infirmă temeinicia situației de fapt reținute de agentul constatator întrucât, prin raportare la înregistrarea menționată anterior, nu se poate reține că petentul, conducând autoturismul înmatriculat_ nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea străzii.
De altfel, din înregistrarea video se poate observa că unul din pietoni se afla încă pe trotuar la momentul la care petentul a trecut de trecerea de pietoni, iar, având în vedere necesitatea fluidizării traficului rutier, instanța consideră că petentul nu ar fi trebuit să oprească pentru a acorda prioritate de trecere celui de-al doilea pieton, mașina trecând în condiții de siguranța pe lângă acesta, ușoara accelerare a ritmului de mers fiind exclusiv voința pietonului.
Prin urmare, instanța apreciază că fapta petentului nu întrunește elementele constitutive ale faptei contravenționale reținute în sarcina, procesul verbal de constatare a contravenției fiind în mod netemeinic încheiat.
În concluzie, pentru considerentele prezentate anterior, instanța va admite plângerea contravențională și va anula procesul verbal contestat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petentul G. L., domiciliat în mun. Călărași, ., CNP_ în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI, cu sediul în mun. Călărași, ., jud. Călărași.
Anulează procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/02.09.2014.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel se va depune la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.11.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER, N. R.-M. B. L.
Red. N.R.M.
Thred. B.L.
Ex.4/02.12.2014
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2100/2014. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 3152/2014. Judecătoria... → |
|---|
