Contestaţie la executare. Sentința nr. 1711/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1711/2015 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 08-06-2015 în dosarul nr. 2371/202/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1711
Ședința publică de la 8 iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - S. O.
Grefier-V. N.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile, privind pe contestatoarea . SRL în contradictoriu cu intimata U. PRIMĂRIA COMUNEI D., JUDEȚUL CĂLĂRAȘI.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care ;
Procedând la verificarea din oficiu a competenței, în temeiul art. 131 C.proc.civ., instanța constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
În temeiul art. 258 C.proc.civ., instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri, apreciind că este legală, pertinentă și concludentă pentru justa soluționare a cauzei.
Nemaifiind alte probe de administrat, instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra acțiunii civile de față,
Prin cererea introdusă la această instanță la data de 16.04.2015 și înregistrată sub nr._ reclamanta . SRL, cu sediul în cu sediul în București, Alee E. B., nr. 1, parter, ..1, ., înregistrată la Registrul Comerțului J 40/_/2008, CUI RO_, a formulat contestație la executare și cerere de suspendare a executării până la soluționarea contestației, prin care a solicitat următoarele: - anularea somației nr. 251/25.03.2015 precum și a titlului executoriu nr. 251/25.03.2015 emise de Primăria comunei D. - Taxe și Impozite, suspendarea executării până la soluționarea contestației, precum și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că prin somația de plată nr. 251/25.03.2015 emisă de Primăria comunei D. - Taxe si Impozite și recepționată la data de 31.03.2015 a fost înștiințată că figurează în evidentele fiscale ale primăriei cu suma de 6124 lei, reprezentând debit principal în cuantum de 5.243 lei, respectiv 881 lei majorări de întârziere.
Natura obligației fiscale reținută în sarcina ei este reprezentată de venituri din concesiuni și anume, contractul de concesiune nr. ¼.03.2013 încheiat între ea si în calitate de concesionar si Consiliul Local al comunei D. în calitate de concedent. În temeiul dispozițiilor contractuale, ea urma să asigure condițiile adecvate pentru dezvoltarea durabilă a investiției ce trebuia să fie implementată - Complex Fotovoltaic, pe un teren situat în . a concedentului – Primăria comunei D..
Mai arată reclamanta că în considerarea dispozițiilor contractuale, a achitat redevența aferentă perioadei 2013-2014, îndeplinindu-și astfel obligația contractuală de plată. La data de 21 aprilie 2014 în conformitate cu dispozițiile contractului de concesiune, a transmis Consiliului Local al Primăriei D. o notificare privind încetarea contractului. Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 10 alin (1) lit. e) din Contract, care statuează încetarea contractului”… în cazul imposibilității obiective a cesionarului de a-l exploata, prin renunțare, fără plata unei despăgubiri” a notificat partenerul contractual, Primăria comunei D., că se află în imposibilitatea de a începe lucrările pe terenul reprezentând obiect al contractului de concesiune.
A argumentat acest fapt în contextul în care, în perioada imediat ulterioară încheierii contractului de concesiune, legislația în domeniul producerii energiei din surse regenerabile de energie a suferit modificări importante cu efecte negative în domeniul industriei de profil - parcurile fotovoltaice. Astfel, această impredictibilitate la nivel legislativ a condus si la apariția unor dificultăți în obținerea de finanțare pentru producția de energie regenerabilă, multe proiecte din domeniu fiind astfel oprite.
Precizează faptul că în perioada cuprinsă între primirea notificării de încetare a contractului și transmiterea somației de plată către ea, respectiv titlul executoriu pe care înțelege să-l conteste, nu a înregistrat vreo opoziție sau vreo solicitare de informații suplimentare din partea primăriei comunei D., din care să reiasă că în viziunea acesteia contractul de concesiune s-ar afla încă în derulare. Mai mult, la aproape un an de zile de la data încetării relațiilor contractuale, i se solicită plata unor sume care nu au temei legal.
În dovedire, reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, adresa nr. 5/17.04.2014, factură fiscală, somația nr. 251/25.03.2015, titlul executoriu nr. 251/25.0._ și contract de concesiune nr.1/4.03.2013.
Contestația la executare a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art.711 și urm. C. proc. civ.
Cererea a fost legal timbrată.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicita respingerea contestației la executare pentru următoarele considerente: - nu au fost prezentate unității administrativ teritoriale modificările legislative care au condus la imposibilitatea începerii lucrărilor pe terenul concesionat; - de la data semnării contractului de concesiune nr. 1 din 4.03.2015 și până în prezent nu au achitat nici o factură emisă pentru plata redevenței; - nu s-a prezentat la sediul concesionarului pentru a proceda la întocmirea documentației în vederea rezilierii contractului și predării terenului concesionat.
Față de aceste considerente, pârâta arată că nu este de acord cu anularea somației nr. 251/25.03.2015, iar pentru rezilierea contractului solicită prezenta contestatoarei la sediul său pentru întocmirea documentelor legale.
În baza art. 717 alin. (2) C. proc. civ., instanța a solicitat organului de executare (partea pârâtă) să depună la dosar, în copii certificate conform cu originalul, toate actele de executare silită ce formează obiectul contestației la executare. Pârâta s-a conformat acestei dispoziții, actele dosarului de executare silită aflându-se la filele 39-47).
Analizând contestația la executare, prin prisma susținerilor părților, raportate la dispozițiile legale incidente în cauză și la probatoriul administrat, instanța reține următoarele:
Între pârâta Unitatea Administrativ Teritorială ., și reclamanta contestatoare . SRL, s-a încheiat Contractul de concesiune nr. 1 din 04.03.2013 (filele 52 – 56). Obiectul contractului îl constituie concesionarea de către pârâtă, pe o perioadă de 49 de ani, a terenului aflat în domeniul privat al unității a administrativ teritoriale în suprafață de 19.000 m.p. situat în satul Boșneagu, ., tarlaua 102/4, .. 3 din contract, în schimbul concesiunii reclamanta are obligația plății unei redevențe anuale de 580 euro/an, achitată în rate trimestriale.
Pentru neplata redevenței, unitatea administrativ teritorială a declanșat procedura executării silite, întemeiată pe dispozițiile art. 136 și urm. C. proc. fisc., contestată de reclamantă pe această cale.
Judecătoria constată că reclamanta nu invocă vreun motiv de nelegalitate a actelor de executare silită (somație, titlu executoriu etc.), a căror anulare o cere, susținând că partea pârâtă nu avea dreptul să perceapă redevența întrucât contractul de concesiune a încetat.
Pe de altă parte, instanța reține că, în privința încetării contractului de concesiune, ca titlu executoriu care stă la baza executării silite, unitatea administrativ teritorială susține contrariul și anume faptul că acesta este în vigoare.
În art. 13 al contractului de concesiune, părțile au stipulat că litigiile de orice fel ce decurg din executarea contractului se rezolvă potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.
Potrivit art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, „litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale sau județene (…) se soluționează în fond de tribunale (…)”.
Conform art. 1 alin. (2) din contract, scopul principal al concesionării terenului constă în instalarea unui unități de producție de electricitate pe teritoriul comunei D.. Prin urmare, în lipsa unei stipulații exprese, având în vedere obiectul contractului, instanța apreciază că temeiul legal al acestuia îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii. În baza art. 286 din OUG nr. 34/2006, litigiile privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor de achiziție publică se soluționează în primă instanță de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante.
Din cele arătate mai sus, rezultă incontestabil că reclamanta solicită anularea actelor de executare silită pe motiv că respectivul contract de concesiune a încetat. Ori, litigiile legate de derularea respectivului contract sunt de competența instanței de contencios administrativ și nu pot fi soluționate pe calea contestației la executare silită prin care se cere anularea actelor de executare (somație).
Așa fiind și văzând dispozițiile art. 172 alin. (3) C. proc. fisc., judecătoria constată că pe calea prezentei contestații la executare nu se pot invoca motive referitoare la derularea contractului de concesiune, ca titlu executoriu în baza căruia s-a declanșat executarea silită contestată de reclamantă pe calea prezentei acțiuni.
În consecință, instanța va respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată de reclamanta S.C. T.-T. MEDICAL S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritorială ., având ca obiect anularea somației și a titlului executoriu, ambele cu nr. 251/25.03.2015.
Va lua act că partea pârâtă nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată de reclamanta S.C. T.-T. MEDICAL S.R.L., cu sediul în cu sediul în București, Alee E. B., nr. 1, parter, ..1, ., înregistrată la Registrul Comerțului J 40/_/2008, CUI RO_, în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritorială . Călărași, având ca obiect anularea somației și a titlului executoriu, ambele cu nr. 251/25.03.2015.
Ia act că partea pârâtă nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Numai cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel se va depune la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Jud. S. O. V. N.
Red. S.O.
Dact V.N.
Exemp. 4/01.07. 2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1660/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 1702/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI → |
|---|
