Obligaţie de a face. Sentința nr. 392/2015. Judecătoria CÂMPENI

Sentința nr. 392/2015 pronunțată de Judecătoria CÂMPENI la data de 22-04-2015 în dosarul nr. 1575/203/2014

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CÂMPENI

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 392/2015

Ședința publică de la 22 Aprilie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: C. Ș. D.

GREFIER: C. E. S.

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamanta T. V. cu domiciliul în corn. A., ., jud. A., în contradictoriu cu pârât I. E., domiciliată în comuna A., ., jud. A.,, având ca obiect obligație de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat reclamanta asistată de av. Tomșiț D. și pârâta asistată de av.T. H..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Părțile prezente arată că au ajuns la o înțelegere, sens în care au încheiat o tranzacție pe care o depun la dosarul cauzei și nu mai solicită audierea de martori.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în fond.

Mandatarii părților solicită să se ia act de tranzacția încheiată între părți și să se pronunțe o hotărâre de expedient.

INSTANȚA

P. cererea înregistrată la această instanță sub dosar nr._, formulată de reclamanta T. V. CNP_, cu domiciliul în corn. A., ., jud. A., prin av. Tomșiț D., a chemat în judecată pe pârâta I. E., domiciliată în comuna A., ., jud. A., solicitând ca prin hotărâre judecătorească:

- Să fie obligată pârâta să permită accesul reclamantei cu carul si piciorul peste terenul situat în comuna A. ., înscris în CF_, traseu identificat in schița întocmită de expert I. M., marcat între punctele A-B-C-D-E-F-G-H pe o lungime de 136,12 m si o lățime de 2,00 m. la proprietatea reclamantei, acces blocat ilegal și abuziv de pârâtă.

- să fie obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată, în caz de opunere.

In motivarea cererii sale, reclamanta arată că, terenul peste care se solicita să se permită trecerea cu carul si piciorul este proprietatea pârâtei I. E.. Terenul reclamantei si al pârâtei se învecinează iar, reclamanta pentru a ajunge la terenul său este obligata să treacă pe terenul pârâtei, deoarece nu există altă cale de acces.

Pârâta i-a permis reclamantei accesul la proprietatea sa din totdeauna, de mai bine de 20 ani, doar că în primăvara acestui an, în urma unor discuții aceasta, i-a interzis accesul către teren, pârâta împrejmuindu-și proprietatea.

Terenul reclamantei, la care pârâta nu-i mai permite accesul, are o suprafață de 1600 mp, teren cu a cărui recoltă reclamanta iși hrănește animalele. Reclamanta are 6 vaci, a căror hrană principală este recolta de pe acest teren. In cursul acestui an a încercat de mai multe ori să discute cu pârâta dar, nu s-a ajuns la nicio înțelegere, mai mult discuția a degenerat si au fost înregistrate plângeri penale la Politia din A. de către ambele părți.

Având in vedere că suprafața de teren este mare și din cauza interzicerii accesului pe teren reclamanta a pierdut prima recoltă a acestui an. Reclamanta are nevoie urgentă de hrană pentru animalele pe care le are in gospodărie. Ori cu această recolta este asigurată hrana animalelor.

Reclamanta nu are alte venituri, singurul venit pe care il realizează este din creșterea animalelor. Faptul că, a pierdut prima recoltă i-a creat un prejudiciu pe care nu-l mai poate recupera.

Pentru a înceta starea conflictuală dintre părți și a se stinge orice divergențe reclamanta a promovat acțiune în instanță, tocmai pentru a avea acces la proprietatea sa și a putea cultiva si recolta terenul fără scandal, certuri si amenințări, până la soluționarea acțiunii principale care urmează să o promoveze pe rolul instanței.

Pârâta I. E., formulat întâmpinare, la cererea reclamantei, prin care solicită respingere acțiunii ca fiind netemeinică.

In motivarea întâmpinării, în subsidiar, arată că, este de acord cu admiterea în parte a cererii reclamantei, în sensul de a-i permite trecerea cu carul și piciorul doar în perioada în care recolta este adunată de pe câmp și cu obligarea reclamantei de a nu lăsa porțile deschise mai mult timp, aceasta având obligația să le închidă și să le deschidă după fiecare trecere.

Arată că, niciodată nu i-a fost îngrădit reclamantei dreptul de a trece, însă doar în perioadele anului când nu se degradează terenul, iar aceasta dorește trecerea pe tot parcursul anului

Solicită cheltuieli de judecată.

Părțile, reclamanta T. V. și pârâta I. E., au depus, la dosarul cauzei tranzacție, prin care arată că au convenit următoarele:

,,Eu pârâta I. E., permit reclamantei să treacă peste terenul meu, din comuna A., . V., în perioada 1 octombrie până la data de 23 aprilie a anului următor, cu carul pentru a-și transporta recolta iar, cu piciorul tot timpul anului.

Eu reclamanta T. V., sunt de acord cu intervalele din timp menționate și nu mai susțin cererea și solicită pronunțarea unei încheiere de expedient,.

Din actele și lucrările de la dosar, instanța reține următoarele:

Părțile prezent în instanță la data de 22 aprilie 2015, au solicitat să se ia act de tranzacția intervenită între ele și să o consfințească prin pronunțarea unei hotărâri, fiind de acord să pună capăt procesului declanșat între ele, având ca obiect obligație de a face .

Tranzacția poate fi încheiată în orice etapă a procesului în primă instanță, sau în căile de atac, această posibilitate fiind expres prevăzută de art. 2267 Noul Cod Civil, ca urmare a acestui fapt instanța urmează a lua act de tranzacția părților în sensul că:

,, Pârâta I. E., s-a obligat să-i permit reclamantei să treacă peste terenul său, din comuna A., . V., în perioada 1 octombrie până la data de 23 aprilie a anului următor, cu carul pentru a-și transporta recolta, iar cu piciorul tot timpul anului.

Reclamanta T. V., a fost de acord cu intervalele din timp menționate și nu mai susține cererea solicitând pronunțarea unei încheiere de expedient”.

În cauză nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În baza art. 438 – 441 Noul cod de procedură civilă, ia act de tranzacția intervenită între părți la data de 22 aprilie 2014, prin care părțile au convenit următoarele:

,, Pârâta I. E., s-a obligat să-i permit reclamantei să treacă peste terenul său, din comuna A., . V., în perioada 1 octombrie până la data de 23 aprilie a anului următor, cu carul pentru a-și transporta recolta, iar cu piciorul tot timpul anului.

Reclamanta T. V., a fost de acord cu intervalele din timp menționate și nu mai susține cererea solicitând pronunțarea unei încheieri de expedient,,.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 22 Aprilie 2015.

JUDECATOR, GREFIER,

C. Ș. D. C. E. S.

Redc. C.Ș.D.

Tehnored. M.B.

Ex. 4

30.04.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 392/2015. Judecătoria CÂMPENI