Contestaţie la executare. Sentința nr. 1832/2013. Judecătoria CÂMPINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1832/2013 pronunțată de Judecătoria CÂMPINA la data de 28-06-2013 în dosarul nr. 1694/204/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CÂMPINA, JUDEȚUL PRAHOVA
Câmpina, ., nr. 14, jud. Prahova
Operator de date cu caracter personal nr. 7527
Prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
DOSAR NR. _
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1832
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 28 IUNIE 2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Ș. M. A.
GREFIER: NIȚEANU V. M.
Pe rol fiind judecarea contestației la executare formulată de contestatorul G. A., domiciliat în mun. Câmpina, . nr. 101, jud. Prahova, în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE CÂMPINA, cu sediul în mun. Câmpina, ., jud. Prahova, și chemata în garanție C. DE A. DE SĂNĂTATE PRAHOVA, cu sediul în mun. Ploiești, ., jud. Prahova.
Cerere timbrată legal cu suma de 75 lei potrivit chitanței nr._/15.03.2013 (f.6) și timbru judiciar de 0,30 lei.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatorul personal, lipsind reprezentanții celorlalte părți.
Procedura de citare, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că s-a comunicat prin fax întâmpinare de chemata în garanție, după care:
Instanța pune în discuție excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție invocată de C. DE A. DE SĂNĂTATE PRAHOVA prin întâmpinarea comunicată în timpul ședinței de judecată și nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat acordă cuvântul și pe fondul cererii.
Contestatorul G. A. având cuvântul solicită respingerea excepției inadmisibilității ca neîntemeiată și pe fond admiterea contestației pe care a formulat-o. Cu cheltuieli de judecată.
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ /15.03.2013, contestatorul G. A. în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE CÂMPINA a formulat contestație la executarea silită și a solicitat constatarea prescripției dreptului de a solicita executarea silita în baza titlului executoriu nr._/06.02.2013 și a somației nr._/06.02.2013; anularea titlului executoriu nr._/06.02.2013 și a somației nr._/06.02.2013 emise de intimată; anularea tuturor formelor de executare din dosarul de executare nr._/2009 și anularea executării însăși; obligarea intimatei să procedeze la scăderea sumei de 788 lei din evidența analitică pe plătitor.
În motivarea contestației s-a arată că a primit titlul executoriu și somația prin care este somat să achite suma de 788 lei contribuție de asigurări sociale de sănătate stabilite printr-un document (al cărui conținut nu-1 cunoaște) nr. 8186 din 17.03.2003 și care avea termen legal de plată la 15.12.2011.
Având în vedere că sumele pretinse de intimate sunt calculate ca urmare a desfășurării de către el a activității de avocatură, consideră că actele emise sunt nelegale.
Prescripția dreptului de a obține executarea silita este o cauză legală de stingere a forței executorii a unui titlu executoriu, și începe să curgă de la data când se naște dreptul de a cere executarea silită, disp. art. 24 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala arătând modalitatea în care o creanță fiscală se stinge, una din modalități fiind prescripția.
Ca efect al împlinirii termenului de prescripție art. 93 prevede obligativitatea organului fiscal de a înceta procedura de emitere a titlului de creanța fiscala.
Așa fiind, prescripția prevăzută la art. 91 are ca efect imposibilitatea emiterii unui titlu de creanța fiscala (decizie de impunere) si, implicit, imposibilitatea dreptului de a începe executarea silită, precum și obligația corelativa de a se supune executării silite.
Capitolul VII al Titlului VII Codul de procedura fiscala, in art. 131-135 explica prescripția dreptului de a cere executarea silita si de la bun început arată că dreptul de a cere executarea silita se prescrie în termen de 5 ani de la data de 01 ianuarie a anului următor celui in care a luat naștere acest drept.
La titlul executoriu contestat se observă că s-a emis în baza unui act care poarta nr. 8186 din 17.03.2003 si care are scadența la 15.12.2011.
Arată contestatorul că intimata a încălcat dispozițiile imperative privind prescripția dreptului de a cere executarea silita, încercând să execute o pretinsă obligație din anul 2003 prin emiterea unui titlu executoriu nelegal după 10 ani.
Analizând posibilitățile naturii actului nr. 8186 din 17.03.2003, prin prisma actualelor prevederi legale, observă contestatorul că acesta putea fi ori un titlu de creanța, ori un titlu executoriu.
În cazul în care ar fi un titlu de creanța (decizie, de exemplu), el devine titlu executoriu la data la care creanța fiscala este scadenta prin expirarea termenului de plata prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de legea, deci la data de 15 a trimestrului următor datei pentru care a fost emisă ( 15.06.2003). După această dată începe să curgă prescripția de a emite un titlu executoriu.
În cazul în care ar fi fost un titlu executoriu, atunci prescripția lui e și mai evidentă, deoarece el putea fi pus în executare până la data de 31.12.2008 (5 ani începând cu data de 01.01.2004).
Față de cele de menționate consideră contestatorul că intimata trebuie să procedeze conform art. 134 din OG nr. 92/2003, să constate împlinit termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silita a creanței fiscale, și să procedeze la încetarea măsurilor de realizare si la scăderea acestora din evidenta analitica pe plătitor.
În drept s-au invocat disp. art. 91-93, 131-135, 172, 173 din OG nr. 92/2003 republicata si modificata, HG nr. 1050/2004.
În dovedirea cererii s-a depus în copie: somația nr._/06.02.2013, titlul executoriu nr._/06.02.2013 (f.7,8).
Intimata a formulat întâmpinare (f. 11,12) prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării se arată că a primit spre executare suma de 4.593 lei, reprezentând contribuția de sănătate datorată de persoane care realizează venituri din activități independente, și ca urmare a verificării dosarului fiscal trimis de C.A.S. Prahova, a făcut aplicarea art. 141 alin. 9, 10 C. pr. fiscală și a declanșat executarea silită prin emiterea somației și titlului executoriu pentru suma de 788 lei.
Arată intimata că în urma Ordinului comun privind procedura de predare-primire a documentelor și informațiilor în vederea administrării contribuțiilor sociale obligatorii datorate de persoanele fizice prev. la cap. II și III din titlul IX al C. fiscal nr. 2130/14.06.2012, au fost transmise sumele datorate de persoanele fizice la bugetul de stat cu titlu de contribuții de asigurări de sănătate.
Ca urmare a protocolului indicat AFPM Câmpina a procedat la declanșarea executării silite, astfel că a formulat și cerere de chemare în garanție a C.A.S. Prahova.
În baza disp. art. 242 alin. 2 C. pr. civ. a solicitat judecarea și în lipsă.
Intimata a formulat și cerere de chemare în garanție a CASEI DE A. DE SĂNĂTATE PRAHOVA (f.13) în calitate de organ emitent al titlului de creanță, pentru obligarea acestuia să depună titlul de creanță și dovada de comunicare a acestuia, precum și la plata eventualelor cheltuieli de judecată.
Intimata a comunicat somația și titlul executoriu contestat, aviz de plată, jurnalul achitării obligațiilor fiscale, confirmări de primire, decizia nr. 3344/12.05.2011, somația nr. 3344/20.06.2011, titlul executoriu nr. 3344/20.06.2011 (f.14-25).
Referitor la cererea de chemare în garanție intimata a comunicat o precizare (f.30,31) în care a învederat că este imperios necesară introducerea în cauză a Casei Asigurărilor de Sănătate Prahova deoarece deciziile de impunere în baza cărora s-a stabilit contribuția datorată de contestator au fost stabilite de această instituție, ea doar a preluat debitele în baza protocolului încheiat cu aceasta, debitele fiind transmise electronic în vederea executării, ea neavând acces la baza de date pentru a vedea de unde și cum au fost stabilite sumele transmise spre executare.
A mai precizat că cei care pot motiva diferența sumei din decizie și cea din titlu sunt reprezentanții Casei Asigurărilor de Sănătate Prahova.
Și Casa de Asigurări de Sănătate Prahova a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție dat fiind prevederile art. 60 alin. 1 C. pr. fiscală, precum și faptul că obiectul cererii de chemare în judecată vizează somația și titlul emis de ANAF, astfel că este inadmisibilă cererea de chemare în garanție, responsabilitatea verificării datelor pe baza cărora au fost realizate actele aparține intimatei.
În cauză s-au încuviințat și administrat probe cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
La data de 06.02.2013 au fost emise somația nr._/06.02.2013 și titlul executoriu nr._/06.02.2013 (f. 7,8) prin care contestatorul era somat ca în 15 zile să achite suma de 788 lei reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate, datorate în baza unui document nr. 8186/17.03.2003.
Prin întâmpinarea formulată intimata a menționat că a primit spre executare suma de 4.593 lei reprezentând contribuția de asigurări de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente și ca urmare a verificării dosarului fiscal transmis de C.A.S. Prahova a declanșat executarea silită pentru suma de 788 lei.
Întrucât intimata a făcut mențiunea că a primit spre executare suma de 4.593 lei, dar în urma verificării dosarului fiscal trimis de CAS Prahova a declanșat executarea numai pentru suma de 788 lei, instanța a solicitat lămuriri în acest sens intimatei, pentru a explica această diferență.
Astfel intimata a comunicat o precizare în care a arătat că nu poate justifica această diferență, singura în măsură să o facă fiind Casa de Asigurări de Sănătate Prahova.
Este surprinzătoare această precizare a intimatei în condițiile în care prin întâmpinarea formulată menționează în mod expres că urmare a verificării dosarului fiscal trimis de CAS Prahova a emis somația și titlul executoriu pentru suma de 788 lei.
De asemenea se constată că intimata a depus la dosar și un tabel calcul (f.16, 20-22) din care rezultă că numitul G. A., contestatorul din prezenta cauză, ar datora nu 4.593 lei și nici 788 lei, ci 2.972 lei la data de 20.06.2011.
S-a mai depus și un aviz de plată emis de intimată la 22.03.2013 (f.17) potrivit căruia suma datorată de contestator este de 6.030 lei.
Și s-a mai depus tot de intimată și decizia nr. 3344/12.05.2011 emisă de Casa de Asigurări de Sănătate Prahova din care reiese că la data de 12.05.2011 contestatorul datora suma totală de 2.960 lei reprezentând contribuție asigurări sănătate, dobânzi și penalități întârziere pentru perioada 2008, trimestrul 4 al anului 2009 -2010.
Cu toate acestea în titlul executoriu emis de intimată și contestat în prezenta cauză se face referire la un document nr. 8186 din 17.03.2003.
În consecință față de actele emise de Casa de Asigurări de Sănătate Prahova și care au stat la baza declanșării procedurii de executare silită de către intimată prin emiterea somației și titlului executoriu la 06.02.2013, nu rezultă ce reprezintă suma de 788 lei indicată în titlul executoriu nr._, respectiv care este cuantumul contribuțiilor de sănătate, al penalităților, majorărilor sau dobânzilor de întârziere, și care este perioada pentru care sunt datorate acestea, pentru ca instanța să poată calcula termenul de prescripție invocat de contestator.
Astfel în mod corect se invocă de către contestator disp. art. 23 alin. 1 și 2 din OG nr. 92/2003 potrivit cărora „Dacă legea nu prevede altfel, dreptul de creanță fiscală și obligația fiscală corelativă se nasc în momentul în care, potrivit legii, se constituie baza de impunere care le generează. Potrivit alin. 1 se naște dreptul organului fiscal de a stabili și a determina obligația fiscală datorată.”
De asemenea potrivit art. 90 din același act normativ, dreptul organului fiscal de a stabili obligații fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepția cazului în care legea dispune altfel.
Față de aceste dispoziții legale și raportat la înscrisurile depuse de intimată, înscrisuri în baza cărora a emis titlu executoriu, instanța nu poate stabili când s-a constituit baza de impunere, care este aceasta de fapt, pentru a se putea stabili dacă obligația fiscală a fost prescrisă sau nu.
Instanța are în vedere și disp. art. 141 alin. 1 și 11 din OG nr. 92/2003 ce stabilesc că executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
(1^1) În titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare prevăzut la alin. (1) se înscriu toate creanțele fiscale neachitate la scadență, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat, precum și accesoriile aferente acestora, stabilite în condițiile legii. Cu excepția cazului în care prin lege se prevede că un înscris constituie titlu executoriu, niciun titlu executoriu nu se poate emite în absența unui titlu de creanță în baza căruia se stabilesc, în condițiile legii, creanțe fiscale principale sau accesorii.”
La alin. 4 din cadrul aceluiași articol se menționează și faptul că titlul executoriu emis potrivit alin. (1) de organul de executare competent va conține, pe lângă elementele prevăzute la art. 43 alin. (2), următoarele: codul de identificare fiscală, domiciliul fiscal al acestuia, precum și orice alte date de identificare; cuantumul și natura sumelor datorate și neachitate, temeiul legal al puterii executorii a titlului.
Prin întâmpinarea depusă Casa de Asigurări de Sănătate Prahova a învederat faptul că responsabilitatea verificării datelor pe baza cărora sunt emise actele de executare revine Administrației Financiare, motiv pentru care și cererea de chemare a sa în garanție este inadmisibilă.
Astfel reiese cu certitudine faptul că intimata nu a realizat o verificare corectă a dosarului fiscal al contestatorului, actele emise de acesta fiind nelegal întocmite, motiv pentru care contestația va fi admisă și se va dispune anularea acestora în baza disp. art. 172 din OG nr. 92/2003, cu atât mai mult cu cât chiar și chemata în garanție a învederat că intimatei îi sunt comunicate anumite date pentru declanșarea procedurii de executare, iar actele comunicate la dosar chiar de către intimată (respectiv decizia nr. 3344, tabele calcul, jurnal obligații fiscale, aviz plată) confirmă acest fapt.
Întrucât mențiunile din decizia emisă de chemata în garanție, decizia nr. 3344/12.05.2011, din jurnalul obligațiilor fiscale și din tabelele de calcul nu corespund cu mențiunile din titlul executoriu contestat, instanța nu poate considera că aceste acte au stat la baza emiterii acestui titlul executoriu, motiv pentru care se va dispune anularea acestora.
Așa cum s-a reținut mai sus culpa în emiterea titlului executoriu și a somației contestate, aparține intimatei, acestea fiind întocmite fără verificarea dosarului fiscal al contestatorului, sumele din acestea necoroborându-se cu niciunul dintre actele emise de chemata în garanție.
Referitor la excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție a Casei de A. de Sănătate Prahova, invocată de acesta, instanța o va respinge, justificat de faptul că aceasta a fost chemată în garanție avându-se în vedere calitatea sa de emitent al actelor de stabilire a contribuțiilor de sănătate în baza disp. art. 60 alin. 1 C. pr. civ.
Potrivit art. 60 alin. 1 C. pr. civ. partea poate să cheme în garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul în care ar cădea în pretenții.
Așadar instituția chemării în garanție se întemeiază pe existența unei obligații de garanție, de despăgubire și presupune existența unui raport juridic între partea chemată în garanție și partea care formulează cererea de chemare în garanție, în temeiul căruia aceasta din urmă să poată pretinde că neexecutarea obligației sale se datorează culpei chematului în garanție.
În consecință cererea de chemare în garanție va fi respinsă ca neîntemeiată, iar nu ca inadmisibilă.
Așa cum s-a reținut mai sus nu rezultă culpa chematei în garanție în emiterea nelegală a titlului executoriu contestat, în condițiile în care nu s-a procedat la verificarea dosarului contestatorului și indicarea titlului de creanță, a cuantumului sumei datorate, natura obligației neachitată, deoarece potrivit prev. art. 141 alin. 8 din OG nr. 92/2003 “În cazul în care titlurile executorii emise de alte organe decât cele prevăzute la art. 33 alin. (1) nu cuprind unul dintre următoarele elemente: numele și prenumele sau denumirea debitorului, codul numeric personal, codul unic de înregistrare, domiciliul sau sediul, cuantumul sumei datorate, temeiul legal, semnătura organului care l-a emis și dovada comunicării acestora, organul de executare va restitui de îndată titlurile executorii organelor emitente.” Astfel deși intimata cade în pretenții, chemata în garanție nu este răspunzătoare pentru modul în care intimata a declanșat procedura de executare silită împotriva contestatorului și a întocmit actele de executare.
Văzând disp. art. 274 Cod proc. civilă instanța va obliga intimata să plătească contestatorului cheltuielile de judecată reprezentate de taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție, invocată de C. DE A. DE SĂNĂTATE PRAHOVA.
Admite contestația la executare formulată de contestatorul G. A., domiciliat în mun. Câmpina, . nr. 101, jud. Prahova, în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE CÂMPINA, cu sediul în mun. Câmpina, ., jud. Prahova, și chemata în garanție C. DE A. DE SĂNĂTATE PRAHOVA, cu sediul în mun. Ploiești, ., jud. Prahova, și în consecință:
Dispune anularea titlului executoriu nr._/06.02.2013 și a somației nr._/06.02.2013 emise de intimată, precum și a tuturor formelor de executare din cadrul dosarului de executare în care s-au emis aceste acte.
Respinge cererea de chemare în garanție formulată de intimată, ca neîntemeiată.
Obligă intimata să plătească contestatorului suma de 75,30 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 28.06.2013.
Judecător, Grefier,
Pentru grefierul de ședință Nițeanu V.,
aflată în C.O. semnează grefierul șef
Nițeanu A.
Red. ȘMA
5 ex./08.07.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 405/2013.... | Partaj judiciar. Sentința nr. 1829/2013. Judecătoria CÂMPINA → |
|---|
