Pretenţii. Sentința nr. 3302/2013. Judecătoria CÂMPINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3302/2013 pronunțată de Judecătoria CÂMPINA la data de 13-12-2013 în dosarul nr. 5171/204/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CÂMPINA, JUDEȚUL PRAHOVA
Câmpina, ., nr. 14, jud. Prahova
Operator de date cu caracter personal nr. 7527
Prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3302
Ședința camerei de consiliu din data de 13 Decembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: L. A.
GREFIER: ȘINC A.-M.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamanta S. R. DE RADIODIFUZIUNE în contradictoriu cu pârâta S.C. MAGIC U. CONFORT S.R.L., având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal efectuat în ședință au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că reclamanta a depus, în data de 06.12.2013, răspuns la întâmpinare (f. 49-51), după care:
Instanța, verificându-și competența, față de disp. art. 131 alin. 1 C.p.c., constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza în temeiul art. 1027 C.p.c. coroborat cu art. 107 alin. 1 C.p.c.
Instanța în temeiul art. 258 C.p.c. rap. la art. 255 C.p.c. și art. 237 alin. 2 pct. 7 C.p.c. încuviințează pentru părți proba cu înscrisuri, apreciind că este concludentă, admisibilă și necesară justei soluționări a cauzei.
Instanța, față de disp. art. 238 alin. 1 C.p.c., având în vedere împrejurările cauzei și probatoriul încuviințat, estimează că cercetarea procesului se va finaliza la acest termen.
Nemaifiind alte probe de administrat, față de disp. art. 244 C.p.c., instanța declară încheiată cercetarea procesului și verificând actele și lucrările dosarului, în temeiul art. 394 C.p.c., constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 26.09.2013 sub nr._ reclamanta S. R. DE RADIODIFUZIUNE a chemat în judecată pe pârâta S.C. MAGIC U. CONFORT S.R.L., solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună obligarea acesteia la plata sumei de 296,15 lei, reprezentând taxa pentru serviciul public de radiodifuziune în cuantum de 247,95 lei, aferentă perioadei aprilie 2011 - aprilie 2012 și penalități de întârziere în cuantum de 48,2 lei stabilite la 02.09.2013.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că potrivit art. 40 alin. 3 din Legea nr. 41/1994, persoanele juridice cu sediul în România, inclusiv filiale, sucursalele, agențiile și reprezentanțele acestora, au obligația să plătească o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune și o taxă pentru serviciul public de televiziune, în calitate de beneficiari ai acestor servicii. În conformitate cu prevederile art. 5 alin. 1 din H.G. nr. 977/2003, taxa lunară pentru serviciul public de radiodifuziune se încasează de la plătitorii acesteia de către S. de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice „Electrica” S.A., prin filialele sale, în baza unui contract de mandat, odată cu plata energiei electrice consumate. Potrivit art. 6 alin. 1 și 2 din H.G. nr. 977/2003, pentru neplata la termen a taxei lunare pentru serviciul public de radiodifuziune plătitorii plătesc penalități pentru fiecare zi de întârziere, iar cuantumul acestora se determină în conformitate cu metodologia de calcul a S.C. de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice „Electrica” S.A. pentru întârzierea la plată a facturii de energie electrică.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe disp. art. 194 C.pr.civ., art. 40 alin. 3 și 4 din Legea nr. 41/1994, H.G. nr. 977/2003, art.1025-1032 din Legea nr.134/2010.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar infirmații ORC, facturi (f.5-15).
Pârâta S.C. MAGIC U. CONFORT S.R.L. a formulat întâmpinare (f. 19-20), prin care a invocat excepția de netimbrare arătând că OUG nr.80/2013 nu mai scutește reclamanta de plata taxelor judiciare, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca nelegală.
În susținere, a arătat, în esență, că din facturile atașate rezultă că nu a fost facturată „taxa lunară pentru serviciul de radiodifuziune”, ci doar au fost facturate „alte sume”, care nu concordă cu valoarea „taxei lunare pentru serviciul de radiodifuziune” stabilită prin Anexa HG nr.977/2003, fiindu-le comunicat de către emitentul facturii că nu trebuie să le plătească. A mai învederat pârâta că facturile nu au fost emise pentru sediul social al societății, iar aceasta nu are nici filiale, nici sucursale. De asemenea, a arătat că nu este beneficiară a serviciului de radiodifuziune, nefiind îndeplinite condițiile art.40 alin.3 din Legea nr.41/1994.
În drept, a invocat art.1029 alin.4 C.pr.civ.
În dovedire, a atașat, în copie, chitanțe (f.21-23).
Reclamanta a înaintat la dosar răspuns la întâmpinare (f. 49-51), prin care a solicitat respingerea excepției de netimbrare a cererii și admiterea cererii introductive.
Reclamanta a arătat că dovada calității pârâtei de beneficiar a serviciilor de taxă radio rezultă din conținutul art. 40 alin. 3 din Legea nr. 41/1994, ce instituie o prezumție absolută cu privire la calitatea de beneficiar a tuturor persoanelor juridice. Existența unei prezumții legale dispensează de necesitatea de a se administra vreo probă în stabilirea situației de fapt pe care legea o presupune. Instituirea unei astfel de prezumții și stabilirea calității de beneficiar a tuturor persoanelor juridice, fără a fi condiționată de posesia receptoarelor, s-a realizat prin modificarea art. 40 al Legii nr. 41/1994, prin Legea nr. 533/2003. Această modificare a făcut de altfel obiectul controlului Curții Constituționale, care s-a pronunțat prin Deciziile nr. 297/2004 și nr. 331/2006, în sensul respingerii excepțiilor de neconstituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 297/2004 s-a menționat că obligația de plată a taxei radio în ceea ce privește persoanele juridice cade în sarcina celor care beneficiază, în diferite modalități, de serviciile respective. Reclamanta este o instituție publică ce desfășoară un serviciu public autonom de interes național, nu o persoană juridică oarecare obligată la încheierea de contracte pentru stabilirea raporturilor juridice pentru activitățile prestate. Beneficiarul principal al serviciilor pe care le prestează este întreaga populație a României, nu doar anumite persoane în mod particular, aspect față de care consideră total greșită interpretarea calității de beneficiar. Art. 31 din Constituție prevede dreptul tuturor cetățenilor la informare, iar serviciile publice de radiodifuziune constituie modalitățile principale prin care statul asigură respectarea acestui drept. Dacă legiuitorul ar fi dorit ca această taxă să fie achitată doar de cei cu privire la care se poate stabili calitatea de beneficiar al serviciului respectiv, textul de lege ar fi avut un conținut mult mai clar.
În cauză, instanța a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând, cu prioritate, în temeiul art. 248 alin.1 C.pr.civ., excepția de netimbrare a cererii, instanța o va respinge ca neîntemeiată, constatând că reclamanta este scutită de la plata taxei judiciare de timbru potrivit art. 30 din OUG nr. 80/2013.
Cu privire la fondul cauzei, conform facturilor fiscale emise în intervalul aprilie 2011 - aprilie 2012 (f. 6-15) a fost stabilită în sarcina societății pârâte obligația de plată a taxei lunare radio în sumă totală de 247,95 lei, iar pentru neplata la termen reclamanta a calculat penalități de întârziere în sumă de 48,2 lei.
Potrivit art. 40 alin. 3 din Legea nr. 41/1994, persoanele juridice cu sediul în România, inclusiv filialele, sucursalele, agențiile și reprezentanțele acestora, precum și reprezentanțele din România ale persoanelor juridice străine, au obligația să plătească o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune și o taxă pentru serviciul public de televiziune, în calitate de beneficiari ai acestor servicii.
Conform art. 3 alin. 2 din H.G. nr. 977/2003 privind taxa pentru serviciul public de radiodifuziune, persoanele juridice cu sediul în România, inclusiv filialele acestora, precum și sucursalele și celelalte subunități ale lor fără personalitate juridică și sucursalele sau reprezentantele din România ale persoanelor juridice străine, au obligația sa plătească o taxă lunară pentru serviciul public de radiodifuziune.
Instanța reține că prin sentința civilă nr. 185 din 27.04.2010 pronunțată de Curtea de Apel Cluj – Secția Comercială și de C. Administrativ, definitivă și irevocabilă prin respingerea recursurilor, conform deciziei nr. 607/03.02.2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost admisă acțiunea S.C. New Vissa S.R.L. și s-a dispus anularea prevederilor cuprinse în art. 3 alin. 2 din H.G. nr. 977/2003.
În considerentele acestei hotărâri s-a reținut că H.G. nr. 977/2003 nu a aplicat în art. 3 alin. 2 în mod corect dispozițiile art. 40 din Legea nr. 41/1994, în sensul că această taxă incumbă numai beneficiarilor celor două servicii publice, noțiunea de beneficiar fiind atribuită atât în interpretarea oficială, cât și în interpretarea gramaticală, logică și sistematică, numai subiectelor care sunt în mod direct destinatarii acestor servicii.
În interpretarea normei cuprinse în art. 40 alin. 3 din Legea nr. 41/1994 instanța a apreciat că aceasta instituie obligativitatea plății taxei numai acelor persoane juridice care au calitatea de beneficiari și anume acelor entități în folosul cărora se realizează acțiunea de informare de către cele două servicii publice, recunoscându-se dreptul societăților comerciale de a-și suspenda temporar activitatea.
Dispozițiile art. 40 din Legea nr. 41/1994 instituie aparent excepții de la plata acestor taxe numai în ceea ce privește persoanele fizice, însă această normă trebuie interpretată coroborat și în sfera de aplicare a scutirii lor trebuie să acopere toate persoanele fizice sau juridice care nu au calitatea de beneficiari în sensul gramatical al acestui termen.
Instanța va înlătura ca vădit nefondate apărările pârâtei în sensul că reclamanta nu a facturat „taxa lunară pentru serviciul de radiodifuziune” și facturile nu au fost emise pentru sediul social al societății, constatând că din cuprinsul facturilor depuse în copie la dosar rezultă că a fost stabilită în sarcina acesteia obligația de plată a taxei lunare radio, iar adresa locului de consum este chiar sediul societății, respectiv mun. Câmpina, .. 8, jud. Prahova.
Pentru aceste considerente, având în vedere și faptul că pârâta nu a făcut dovada că nu deține calitatea de beneficiar al serviciului public de radiodifuziune, instanța urmează ca în baza art. 40 alin. 3 din Legea nr. 41/1994, să admită cererea formulată de reclamantă și să oblige pârâta să plătească reclamantei suma de 296,15 lei reprezentând: 247,95 lei contravaloare taxă pentru serviciul public de radiodifuziune aferentă perioadei aprilie 2011 - aprilie 2012 și 48,2 lei penalități de întârziere, stabilite la 02.09.2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată excepția de netimbrare a cererii, invocată de pârâtă.
Admite cererea formulată de reclamanta S. R. de Radiodifuziune, cu sediul în mun. București, .. 60-64, sector 1, Cod fiscal RO8296093, în contradictoriu cu pârâta S.C. Magic U. Confort S.R.L., cu sediul în mun. Câmpina, .. 8, jud. Prahova, J_, CUI RO_.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 296,15 lei reprezentând: 247,95 lei contravaloare taxă pentru serviciul public de radiodifuziune și 48,2 lei penalități de întârziere.
Executorie.
Cu drept de apel, ce se depune la Judecătoria Câmpina, în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 13.12.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
L. A. ȘINC A.-M.
Red. L.A./S.A.M.
4 ex./30.12.2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1862/2013. Judecătoria CÂMPINA | Pretenţii. Sentința nr. 1834/2013. Judecătoria CÂMPINA → |
|---|
