Partaj judiciar. Sentința nr. 4176/2015. Judecătoria CÂMPINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4176/2015 pronunțată de Judecătoria CÂMPINA la data de 02-12-2015 în dosarul nr. 4176/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CÂMPINA, JUDEȚUL PRAHOVA
Câmpina, ., nr. 14, jud. Prahova
Operator de date cu caracter personal nr. 7527
Prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
JUDECĂTORIA CÂMPINA
SECTIA CIVILA
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4176/2015
Ședința publică de la 02 Decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C.
Grefier L. B.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant D. D. și pe pârât I. O., având ca obiect partaj judiciar.
Prezența și dezbaterile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 25 noiembrie 2015, consemnate în aceea încheiere de ședință ce face parte integrantă din prezenta sentință și când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru azi 02 decembrie 2015 când a pronunțat următoarea sentință:
JUDECATA:
Asupra cauzei civile de față
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._ /2014 reclamantul D. D. a chemat în judecată civilă pe pârâta I. O. pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună partajarea bunului imobil casă în suprafață de 133 m2 și teren în suprafață de 1000 m2 situat în comuna Telega, ., jud. Prahova, având număr cadastral_.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că împreună cu pârâta deține în coproprietate imobilul menționat ca urmare a acceptării succesiunii părinților lor, S. M., decedat la data de 11.11.1990 și S. Aristița, decedată la data de 23.11.1994, potrivit certificatelor de moștenitor nr. 120/1991 și 790/1995.
Reclamantul a precizat că pârâta folosește în exclusivitate imobilul casă de locuit și dorește ca lotul situat în partea dreaptă să-i fie atribuit urmând ca pârâta să-i plătească sultă pentru diferența ce rezultă ca urmare a atribuirii locuinței către pârâtă în exclusivitate.
Reclamantul a menționat că anterior formulării acțiunii i-a comunicat pârâtei că dorește partajarea voluntară a imobilului, au existat mai multe contacte și au convenit să partajeze conform solicitării actuale și a fost întocmită documentația cadastrală, iar la momentul materializării înțelegerii prin notar pârâta nu a mai fost de acord.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 117, 194, 979 și următoarele din codul de procedură civilă, art. 634 și următoarele din codul civil.
În dovedirea acțiunii reclamantul a depus la dosar certificatele de moștenitor nr. 120/1991 și 790/1995 (f.7-8), procesul verbal nr. 72/2013 (f.9), încheierea nr. 2462 din 19.03.2013 emisă de BCPI Câmpina (f.11) și a solicitat proba cu înscrisuri și interogatoriul pârâtei și expertiză topometrică și imobiliară.
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâta a arătat că masa succesorală este compusă din terenul în suprafață de 1800 m2 și construcția casă de locuit construită din lemn, acoperită de tablă și magazie din lemn asupra cărora părțile au cota de ½ iar la pct. acasă în spatele construcției în litigiu se află un teren de 1000 m2 care alături de alte terenuri au rămas de pe urma acelorași autori și sunt înscrise în registrul agricol al localității Telega pentru care se plătește impozitul anual dar care nu figurează în cele două certificate de moștenitor.
Cu privire la modalitatea de partajare susținută de reclamant, în ceea ce privește terenul de 1000 m2 pârâta a arătat că nu poate să o accepte întrucât îi este restricționat accesul în spatele casei iar pe terenul pe care îl dorește reclamantul se află o . conducte de utilități ce deservesc ambele construcții și a solicitat să fie menținută în coproprietate forțată partea de teren necesară exploatării construcțiilor, utilităților conform art.649 din codul civil.
Prin cererea reconvențională reclamanta a arătat că la imobilul construcție a efectuat mai multe lucrări de reparații și îmbunătățiri și a solicitat deducerea acestora în favoarea sa, respectiv a reparat 3 camere și a construit o baie, a înlocuit dușumelele, turnat șapă și gresie la baie, conectat baia la rețeaua de apă, a montat instalație de apă caldă, montat cabină de duș, chiuvetă, WC, renovat și tencuit pereții, vopsit uși, pus geamuri, montat centrală pe lemne, reparațiile necesare la 2 camere și hol, refăcut zidul de piatră lateral la casă respectiv fundația, înălțare zid de piatră, șanțuri de scurgere apă, renovat magazia din spatele casei, construit terasă, izolație la casă și vopsit pe exterior, renovat canalul de scurgere a apei pluviale cimentat, vopsit exterior bucătăria, reparat ziduri exterioare.
În drept, pârâta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 1143 din codul civil, art. 979 și următoarele din codul de procedură civilă.
În dovedirea cererii reconvenționale pârâta a depus la dosar adeverința nr. 4811/04.10.2013 emisă de Primăria comunei Telega (f.40), adeverințele nr. 574/1992 și 5/1993 (f.44) și a solicitat probe cu înscrisuri, interogatoriu, martori și expertize de specialitate.
Reclamantul a formulat un răspuns la întâmpinarea pârâtei prin care a arătat că pârâta prezintă în mod eronat că masa succesorală rămasă de pe urma autorilor lor este compusă din terenul de 1800 m2 deși în ambele certificate de moștenitor este menționat terenul de 1000 m2 iar cu privire la modalitatea de partajare, reclamantul a arătat că pârâta se află în eroare întrucât nu i se restricționează accesul în spatele casei și dispozițiile art. 646 din codul civil nu sunt aplicabile întrucât se referă la coproprietatea forțată asupra părților comune ale clădirilor cu mai multe etaje sau apartamente (f.52).
Prin întâmpinarea depusă la dosar la întâmpinarea pârâtei, reclamantul a arătat că valoarea casei de locuit construită din lemn, învelită cu tablă compusă din 5 camere și bucătărie situată pe terenul în suprafață de 1000 mp să fie stabilită în urma scăderii îmbunătățirilor aduse de pârâtă în măsura în care acestea sunt dovedite iar sulta să fie stabilită fără a fi avut în vedere sporul de valoare al imobilului adus de către pârâtă (f.55).
Pârâta și-a completat cererea reconvențională, cu respectarea termenului prevăzut de art. 204 din codul de procedură civilă și a solicitat partajarea terenurilor în suprafață de 1800 m2 în pct. acasă, 4200 m2 în pct. V., 1900 m2 fâneață în pct. B., 4500 m2 arabil în pct. B., menționate în certificatul de moștenitor suplimentar nr. 557/2013 eliberat de pe urma defunctei S. Aristița (f.65-67).
În cauză au fost administrate probe cu înscrisuri, martorul C. I. audiat la cererea pârâtei, interogatoriu și expertiză topometrică și construcții .
În cauză a fost efectuată o expertiză topometrică de către expert A. F. care a identificat și evaluat terenurile în litigiu (f.187), expertiză ce a fost completată cu răspunsul la obiecțiuni prin care a arătat că pentru terenul din pct. ,,acasă” a stabilit categoriile de folosință în raport de planul cadastral al localității, terenul având suprafața de 1877 mp curți construcții și a precizat că suprafețele specificate în certificatul de moștenitor nr. 120/1991, respectiv 1000 mp fiind probabil preluate dintr-un registru mai vechi (f.211).
Prin încheierea din 02.04.2015 reclamantul a solicitat să participe la efectuarea expertizei topometrice un expert consilier din cadrul Biroului de expertiză B., iar prin raportul de expertiză topometrică s-a reținut că au participat și experții consilieri care nu au întocmit un raport separat cu privire la obiectivele expertizei potrivit art. 330 alin. 5 din codul de procedură civilă.
A fost efectuată o expertiză construcții de către expert T. C. care a identificat și evaluat construcția solicitată la partaj precum și lucrările de îmbunătățire pretins efectuate de pârâtă (f.152), expertiză ce a fost completată cu răspunsul la obiecțiuni (f.212).
După administrarea probelor cu înscrisuri, martorul C. I. audiat la cererea pârâtei și efectuarea expertizelor topometrică și construcții la data de 01.07.2015 a fost pronunțată încheierea de admitere în principiu prin care a fost admisă acțiunea și cererea reconvențională și s-au constatat deschise succesiunile defuncților S. M., decedat la data de 11.11.1990 și S. Aristița, decedată la data de 23.11.1994, masa succesorală rămasă de pe urma acestora care se compune din terenul în suprafață de 1877 mp curți construcții, terenul pădure în suprafață de 1088 m2 și din locuința situată pe terenul curți construcții, terenul în suprafață de 3968 m2 arabil situat în extravilanul comunei Telega, pct. B., .; terenul în suprafață de 3270 m2 pășune situat în extravilanul comunei Telega, pct. B., .; terenul în suprafață de 1576 m2 fâneață situat în extravilanul comunei Telega, pct. V., ., iar moștenitorii fiind reclamantul și pârâta în calitate de descendenți, având fiecare cota de ½ din masa succesorală.
Prin aceeași încheiere de admitere în principiu au fost deduse în favoarea pârâtei lucrările de îmbunătățiri efectuate la imobilul construcție și s-a dispus ca expertul topometru să efectueze propuneri de lotizare a bunurilor succesorale conform variantelor solicitate de părți, ținând seama de cotele părților și lucrările de îmbunătățiri efectuate de pârâtă.
Potrivit art. 338 din codul de codul de procedură civilă pentru motive temeinice se poate dispune la cerere sau din oficiu efectuarea unei noi expertize de către alt expert.
Astfel, potrivit acestor dispoziții legale se poate solicita efectuarea unei expertize contrare dacă expertiza inițială nu a răspuns lămuririlor solicitate și expertiza nu ar îndeplini funcția sa probatorie.
Cu privire la împărțirea terenului de 1000 mp din pct. ,,acasă” astfel cum a solicitat reclamantul, instanța reține că această suprafață a fost menționată în certificatul de moștenitor nr. 120/1991 ca fiind teren curți construcții în suprafață de 100 mp și 900 mp livadă terenuri care nu au fost măsurate la data eliberării certificatului de moștenitor, iar din adeverința nr. 4062/03.09.2013 emisă de Primăria . în perioada anilor 1981-1996 suprafața din pct. acasă era de 0,02 ha și la data de 15.02.2013 această suprafață de 200 mp a fost modificată la 1000 mp în urma cererii formulată de reclamant (f.43).
În ceea ce privește varianta C din raportul de expertiză lotizare solicitată de pârâtă, instanța reține că în această variantă terenurile în suprafață de 3968 mp pct. B., terenul de 3270 mp pct. B. aflate în extravilanul . fost împărțite în cote egale de ½, iar în ceea ce privește varianta B întocmită la cererea pârâtei conform schițelor de plan depuse la filele 90-92, instanța reține că în această variantă terenul în suprafață de 64 mp rămâne în indiviziune pentru folosința comună a părților conform planului de situație nr. 5(f.268).
Reclamantul a solicitat prin notele scrise să se dispună partajarea bunurilor succesorale conform variantei C în sensul ca reclamantul să primească lotul nr. 2, care prin raportul de expertiză lotizare este atribuit pârâtei, dar în această variantă în care reclamantului i s-ar atribui locuința bun succesoral, acesta trebuie să plătească pârâtei contravaloarea lucrărilor de îmbunătățiri reținute prin încheierea de admitere în principiu și evaluate prin raportul de expertiză construcții efectuat de expert T. C.(f.212).
Prin cererea depusă la dosar reclamantul a solicitat împărțirea terenului de 1000 mp din pct. acasă prin formarea unui lot de 582,62 mp care să includă construcția C1 și linia de hotar de la stradă până la terenul în suprafață de 1800 mp teren neproductiv și care să fie atribuit pârâtei (f.225), dar prin raportul de expertiză topometrică efectuat în cauză s-a reținut că terenul din pct. ,,acasă” are suprafața de 1877 mp și se continuă cu terenul pădure în suprafață de 1088 mp.
Cu privire la varianta A instanța reține din planul de situație nr. 1 că linia de hotar dintre loturile atribuite părților este stabilită pe aliniamentul punctelor 3-26-27-28-29-30-31, iar punctul 29 se află în colțul locuinței pârâtei și punctele 30 și 31 se află în cele două colțuri ale magaziei, astfel că pârâta nu ar avea posibilitatea să folosească și să întrețină aceste construcții în raport de linia de hotar.
Față de criteriile prevăzute de art. 974 din codul de procedură civilă, care menționează modul de formare și atribuire a loturilor respectiv, mărimea cotelor părți ce se cuvine fiecăruia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari înainte de a se cere împărțeala au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari, instanța urmează ca în baza art. 980 din codul de procedură civilă raportat la art. 728 din codul civil, să admită acțiunea și cererea reconvențională și să dispună partajarea averii succesorale rămasă de pe urma defuncților S. M., decedat la data de 11.11.1990 și S. Aristița, decedată la data de 23.11.1994 conform variantei A în ceea ce privește terenurile din extravilan modificată de instanță și variantei D în ceea ce privește terenul situat în pct. ,,acasă” din raportul de expertiză lotizare efectuat de expert A. F..
În varianta A, terenurile în suprafață de 3968 m2 situat în pct. ,,B.” și 3968 m2 situat în pct. ,,B.” sunt împărțite în cotă de ½ pentru fiecare parte, iar terenul în suprafață de 1576 m2 situat în pct. ,,V.” este atribuit în lotul pârâtei care de altfel a solicitat aducerea la partaj a acestuia, iar în urma împărțirii conform cotelor deținute de părți ar rezulta suprafața de 788 m2 întregul teren neavând acces la calea publică, astfel cum rezultă din schița de plan nr. 4, fiind mai judicioasă modalitatea de atribuire a întregului teren în lotul pârâtei.
În ceea ce privește terenul în suprafață de 1877 m2 situat în pct. ,,acasă” și terenul în suprafață de 1088 m2 pădure aflat în continuarea terenului curți construcții, instanța urmează să dispună împărțirea acestora conform variantei D din raportul de expertiză lotizare și planului de situație nr. 10, în sensul că, în lotul reclamantului se atribuie terenul în suprafață de 875 m2 curți construcții în pct. ,,acasă”, iar pârâtei suprafața de 1002 m2 din care 80 m2 reprezintă taluz, astfel că diferența dintre cele două suprafețe atribuite părților este de 47 m2 iar din terenul pădure se atribuie reclamantului suprafața de 668 m2 iar pârâtei suprafața de 420 m2 .
În această variantă linia de hotar dintre terenurile atribuite fiecărei părți a fost stabilită printre construcțiile care aparțin acestora, astfel încât să existe o anumită distanță de la construcții până la linia de hotar care să le permită părților posibilitatea utilizării și întreținerii construcțiilor pe care le dețin precum și o distanță minimă care să asigure pe măsura posibilității față de construcțiile existente a ferestrelor de vedere sau alte asemenea lucrări care ar fi orientate spre fondul vecin.
În ceea ce privește sulta ce urmează a fi plătită de pârâtă către reclamant, instanța reține că față de varianta A și D din raportul de expertiză lotizare reclamantul primește terenul de 1984 mp în valoare de 5059,20 lei, terenul de 1635 mp în valoare de 3678,20 lei, terenul în suprafață de 875 mp în valoare de 14.700 lei și ternul pădure de 668 mp în valoare 534,40 lei, rezultând o valoare totală a bunurilor atribuite de 23.972,35 lei, iar dreptul reclamantului din valoarea bunurilor succesorale este de 32.201,85 lei și diferența de 8.229,50 lei o primește sub formă de sultă de la pârâtă.
Pârâta primește bunuri în valoare de 40.431,35 lei respectiv locuința bun succesoral fără îmbunătățiri, în valoare de 11.785 lei, terenul de 1984 mp în valoare de 5059,20 lei, terenul de 1635 mp în valoare de 3678,20 lei, terenul de 1576 mp în valoare de 4.018,80 lei, terenul de 1002 mp în valoare de 15.553,60 lei și terenul de 420 mp în valoare de 336 lei, iar dreptul pârâtei din valoarea bunurilor succesorale este de 32.201,85 lei și diferența de 8.229,50 lei o plătește sub formă de sultă reclamantului.
Prin raportul de expertiză topometrică prealabil (f.187) și planul de situație nr. 1 a fost identificat terenul din pct. acasă curți construcții, având dimensiunile de 12,8 ml între punctele 1-2, 5, 27 ml între punctele 2-3, 3,49 ml între punctele 3-4 și 6,81 ml între punctele 4-5 (f.188).
În varianta D de lotizare și planul de situație nr. 10, reclamantul primește suprafața de 875 m2 iar la stradă terenul atribuit reclamantului are lățimea de 3,49 ml, între punctele 3-4 și 6,81 ml. între punctele 4-5, rezultând lățimea totală de 10,3 ml, iar linia de hotar dintre terenurile atribuite părților pornește din pct. 3 pe planul de situație.
Pârâtei i se atribuie suprafața de 1002 m2 și terenul acesteia are lățimea de 12,80 ml, între punctele 1-2 și 5,27 ml între punctele 2-3 rezultând lățimea totală de 18,7 ml.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța reține că reclamantul a achitat taxa de timbru în sumă de 1087 lei (f.5), și 720 lei (f.234), iar pârâta a achitat taxă de timbru în sumă de 1105 lei (f.37), 186 lei (f.69), și 772 lei (f.232) și onorariile pentru expertul topometru și constructor au fost achitate în cote egale de ambele părți, urmând ca instanța să compenseze plata acestora.
Pârâta a achitat onorarii de avocat în sumă de 4.500 lei conform chitanțelor depuse la dosar.
Cu privire la onorariul de avocat achitat de pârâtă reclamantul a solicitat să nu fie avute în vedere chitanțele depuse la dosar întrucât au fost depuse după închiderea dezbaterilor.
Potrivit art. 392 din codul de procedură civilă, se deschid dezbaterile asupra fondului cauzei dând cuvântul părților în ordinea și condițiile prevăzute de art. 216 pentru ca fiecare să își susțină cererile și apărările formulate în proces, iar potrivit art. 394 alin. 3 din codul de procedură civilă, după închiderea dezbaterilor părțile nu mai pot depune nici un înscris la dosarul cauzei sub sancțiunea de a nu fi luat în seamă.
De asemenea, potrivit art. 452 din codul de procedură civilă, partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă în condițiile legii dovada existenței și întinderii lor cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei, iar potrivit art. 3394 din codul de procedură civilă, în situația în care au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei sunt închise dezbaterile.
Față de aceste dispoziții legale la stabilirea cuantumului cheltuielilor de judecată instanța va avea în vedere și onorariul de avocat plătit de pârâtă, întrucât în cadrul dezbaterilor în fond părțile susține cererile și apărările formulate, iar chitanțele de plată a onorariului de avocat au fost depuse la dosar după formularea concluziilor orale, astfel că totalul cheltuielilor efectuate de ambele părți reprezintă suma de 8.370 lei iar cota de ½ din aceste cheltuieli ce revine fiecărei părți este de 4185 lei.
Astfel, reclamantul a achitat suma totală de 1807 lei și în baza art. 453 din codul de procedură civilă, urmează să fie obligat să plătească pârâtei suma de 2378 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru și onorariu de avocat, după compensarea onorariilor pentru expertul topometru și constructor cu precizare că reclamantul a declarat că va solicita onorariul de avocat pe cale separată.
În doctrina și practica judecătorească a fost consacrată regula potrivit căreia în materia partajului cheltuielile de judecată vor fi suportate în principiu de către toți copărtașii potrivit cotei ce revine fiecăruia.
În baza art. 77 1 alin. 6 din Legea nr.571/2003, instanța urmează ca după rămânerea definitivă a hotărârii un exemplar al acesteia și o copie a raportului de expertiză lotizare efectuat de expert A. F. să fie comunicate Primăriei ..
În ceea ce privește cererea de repunere pe rol a cauzei, instanța reține că acesta a fost formulată de reclamant în termenul de amânare a pronunțării, respectiv după închiderea dezbaterilor și u a fost pusă în discuția părților, față de disp. art. 394 alin.3 din codul de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul D. D., CNP_, domiciliat în mun. B., ., jud. B. împotriva pârâtei I. O., CNP_, domiciliată în mun. Ploiești, .. 22, ., ., admite cererea reconvențională completată formulată de pârâtă și în consecință:
Dispune partajarea averii succesorale rămasă de pe urma defuncților S. M., decedat la data de 11.11.1990 și S. Aristița, decedată la data de 23.11.1994, conform variantei A din raportul de expertiză lotizare efectuat de expert A. F. în ceea ce privește terenurile din extravilan(f.257), modificată de instanță, astfel:
Atribuie reclamantului în deplină proprietate și posesie lotul nr. 1 compus din :
Suprafața de 1984 mp din terenul situat în extravilanul .”, ., jud. Prahova, categoria de folosință arabil respectiv terenul de pe conturul punctelor 9-10-2-3-4-5-6-9, conform planului de situație nr. 2 anexă, în valoare de 5.059,20 lei.
Suprafața de 1635 mp din terenul situat în extravilanul .” .. Prahova, categoria de folosință fâneață, respectiv terenul de pe conturul punctelor 9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-19*-9 conform planului de situație nr. 3 anexă, în valoare de 3.678,75 lei.
Atribuie pârâtei în deplină proprietate și posesie lotul nr. 2 compus din:
Locuința bun succesoral fără îmbunătățiri situată pe terenul din pct. ,,acasă” în valoare de 11.785 lei conform raportului de expertiză construcții efectuat de expert T. C.(f.212).
Suprafața de 1984 mp situată în extravilanul .”, ., jud. Prahova, categoria de folosință arabil respectiv terenul de pe conturul punctelor 1-10-9-7-8-1, conform planului de situație nr. 2 anexă, în valoare de 5.059,20 lei.
Suprafața de 1635 mp din terenul situat în extravilanul .” . 472, jud. Prahova, categoria de folosință fâneață, respectiv terenul de pe conturul punctelor 1-2-3-4-5-6-7-8-9-19*-20-1, conform planului de situație nr. 3 anexă, în valoare de 3.678,75 lei.
Terenul situat în extravilanul .”, ., jud. Prahova, categoria de folosință fâneață în suprafață de 1576 mp, respectiv terenul de pe conturul punctelor 1-2-3-4-5-6-7-8-1, conform planului de situație nr. 4 anexă, în valoare de 4.018,80 lei.
Conform variantei D din raportul de expertiză lotizare efectuat de expert A. F., astfel:
Atribuie reclamatului în deplină proprietate și posesie suprafața de 875 mp din terenul situat în intravilanul .”, ., . 127, jud. Prahova de pe conturul punctelor 3-4-5-6-7-8-9-10-11-30-29-28-27-26-3, conform planului de situație nr. 10 anexă, în valoare de 14.700 lei.
Suprafața de 668 mp din terenul situat în extravilanul .” .. 325, jud. Prahova, categoria de folosință pădure, respectiv terenul de pe conturul punctelor 11-12-13-14-15-16-17-18-31-30-11, conform planului de situație nr. 10 anexă, în valoare de 534,40 lei.
Total bunuri atribuite 23.972, 35 lei:
5.059,20 lei pentru terenul de 1984 mp.
3.678,20 lei pentru terenul de 1635 mp
14.700 lei pentru terenul curți construcții de 875 mp
534,40 lei pentru terenul pădure de 668 mp.
Are dreptul la 32.201,85 lei.
Diferența de 8.229,50 lei o primește sub formă de sultă de la pârâtă.
Atribuie pârâtei în deplină proprietate și posesie suprafața de 1002 mp ( din care suprafața de 80 mp este taluz), din terenul situat în intravilanul .”, ., . 127, jud. Prahova, de pe conturul punctelor 1-2-3-26-27-28-29-30-20-21-22-23-24-25-1, conform planului de situație nr. 10 anexă, în valoare de 15.553,60 lei.
Suprafața de 420 mp din terenul situat în extravilanul .” ” .. 325, jud. Prahova, categoria de folosință pădure, respectiv terenul de pe conturul punctelor 30-31-19-20-30, conform planului de situație nr. 10 anexă, în valoare de 336 lei.
Total bunuri atribuite 40.431,35 lei:
11.785 lei pentru locuință.
5.059,20 lei pentru terenul de 1984 mp.
3.678,20 lei pentru terenul de 1635 mp.
4.018,80 lei pentru terenul de 1576 mp.
15.553,60 lei pentru terenul de 1002 mp.
336 lei pentru terenul de 420 mp.
Are dreptul la 32.201,85 lei.
Diferența de 8.229, 50 lei plătește sultă reclamantului.
Obligă reclamantul să plătească pârâtei suma de 2.378 lei cheltuieli de judecată, după compensarea onorariilor pentru expertul topometru și constructor.
Ia act de declarația reclamantului că va solicita onorariul de avocat pe cale separată.
În baza art.771 alin.6 din Legea nr.571/2003, după rămânerea definitivă a hotărârii un exemplar al acesteia și o copie a raportului de expertiză lotizare efectuat de expert A. F. vor fi comunicate Primăriei .
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Apelul se depune la Judecătoria Câmpina.
Pronunțată în ședința publică, azi 02.12.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
M. C. L. B.
Red. CM
5ex./10.12.2015
| ← Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... | Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... → |
|---|
