Plângere contravenţională. Sentința nr. 259/2015. Judecătoria CÂMPINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 259/2015 pronunțată de Judecătoria CÂMPINA la data de 23-01-2015 în dosarul nr. 259/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CÂMPINA, JUDEȚUL PRAHOVA
Câmpina, ., nr. 14, jud. Prahova
Operator de date cu caracter personal nr. 7527
Prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
JUDECĂTORIA CÂMPINA
SECTIA CIVILA
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 259/2015
Ședința publică de la 23 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. C. A. T.
Grefier M. M. M.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe petenta B. L. și pe intimatul I. JUDEȚEAN DE POLITIE PRAHOVA, având ca obiect plângere contraventionala PV . NR._/10.06.2014.
Acțiunea a fost timbrată cu suma de 20 lei reprezentând plata taxei judiciare de timbru, conform chitanței . nr._/25.09.2014.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța în temeiul prevederilor art. 131 alin. 1 din codul de procedură civilă, verificându-și competența, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cerere potrivit art.32 din OG nr.2/2001: în baza art.238 alin.1 N.C.p.c estimează că durata necesară cercetării judecătorești, este de prezentul termen.
În baza art. 254, 255 din codul de procedură civilă instanța admite petentei proba cu înscrisurile depuse la dosar ca fiind necesară, admisibilă și concludentă pentru soluționarea cauzei.
În baza art. 244 alin. 1 din codul de procedură civilă instanța declară încheiată cercetarea procesului și în baza art.392 din codul de procedură civilă nemaifiind alte probe de administrat deschide dezbaterile asupra fondului cauzei și față de lipsa părților în baza art. 394 alin. 1 din codul de procedură civilă, instanța declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina la data de 03.10.2014 sub numărul_ petenta B. L. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE PRAHOVA, anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 10.06.2014.
În fapt, petenta a învederat că, procesul verbal contestat a fost încheiat in raport de o situație de fapt nereala, situație care nu este si nici nu poate fi susținuta de probatorii. Astfel, ca pe situația de fapt, urmează a se retine ca, in data de 10.06.2014, circula cu autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare_, pe DN1, cand, a fost oprita de către un agent de politie, care i-a solicitat documentele la control.
Dupa verificarea acestora, agentul de politie i-a adus la cunoștința ca ar fi fost înregistrata circulând cu viteza de 127 km/h.
Petenta a arătata faptul că ulterior i-a fost întocmit un proces-verbal de contravenție prin care a fost sancționată cu 4 puncte de amenda in cuantum de 340 lei si 3 puncte de penalizare, agentul consemnând in cuprinsul procesului verbal fapte total neadevarate. Apreciază ca nu se face vinovata de contravenția reținuta in sarcina sa
A mai arătat, în ceea ce privește practica CEDO aceasta este constanta in a considera contravențiile din dreptul intern roman ca fiind "infracțiune" si dat fiind ca persoana impotriva căreia s-a intocmit procesul-verbal de constatare nu este pusa in fata unui verdict definitiv de vinovăție si de răspundere ci doar in fata unui act administrativ ale cărui efecte pot fi înlăturate prin exercitarea cailor de atac prevăzute de lege.
In aceste condiții proba celor imputate se face dupa regulile din procedura penala, cel acuzat (respectiv contravenientul), beneficiind de prezumția de nevinovăție, prezumție care poate fi înlăturata doar prin administrarea de probe clare si concludente.
Menționează faptul că în acest sens s-a pronunțat si Curtea Europeana in cazul A. contra România, motivandu-se ca procedura in materie contravenționala este asimilata procedurii penale, iar stabilirea vinovăției doar pe baza agentului constatator cuprinse in procesul-verbal incalca dreptul la un proces echitabil, drept fundamental cuprins in art.6 din Convenție.
Petenta menționează faptul ca circula cu viteza regulamentara, traficul se desfășura in coloana, era foarte aglomerat si datorita acestui fapt nu putea sa aibă viteza pe care o notează agentul de politie in procesul-verbal solicitând pe aceasta cale sa i se prezinte planșa foto.
Potrivit normelor de Metrologie Legala nr. 021-05 din 23.11.2005 emise de către B.R.M.L, art.3 pct.3.1.1.1 lit. b si c, cu ocazia măsurării vitezei in condițiile normale de trafic se înregistrează erori tolerate cuprinse intre 3-4 km/h pentru viteze de pana la 100 km/h si intre 3-4% din valoarea convențional adevărata pentru viteze mai mari de 100 km/h (in funcție de regimul staționar sau de deplasare in care s-a făcut măsurătoarea).
Eroarea admisa de norma amintita trebuie interpretata in favoarea petentului potrivit principiului "in dubio pro reo". Tocmai de aceea, solicita respectuos instanței ca in raport de dispozițiile legale incidente este posibil ca petentul sa fi condus vehiculul cu o viteza sub 127 km/h.
Ca urmare, raportat la cele învederate de către petentă, se constata ca in cauza nu sunt îndeplinite condițiile de existent ale contravenției pentru care a fost sancționat întrucât nu se poate dovedi legal existenta unei depășiri cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise.
Procesul verbal de contaventie a fost incheiat cu incalcarea prevederilor imperative ale art. 16 alin 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
In concluzie, fata de susținerile de mai sus, solicita admiterea contestația asa cum a fost formulata, anularea procesului-verbal . nr._ din data de 10.06.2014, emis de I. Județean de Politie Prahova, pe care il consideră nelegal si neîntemeiat, cu toate consecințele aferente acestei admiteri.
În drept au fost invocate dispozițiile OG 2/2001 și OUG 195/2002 precum si pe celelalte acte normative in vigoare.
La plângere a fost atașat în copie: actul de identitate, copia procesului-verbal . nr._ din data de 10.06.2014, împuternicire avocațială și chitanță taxa judiciară de timbru.
Prin rezoluția din data de 07.10.2014, în temeiul art. 201 alin. 1 C.pr.civ., instanța a dispus comunicarea plângerii și a înscrisurilor atașate către intimat în vederea formulării întâmpinării.
Intimatul I. Județean de Poliția Prahova a depus întâmpinare (f. 15) prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării intimatul a subliniat că în fapt la data de 10.06.2014, petenta a fost sancționată contravențional, în condițiile legii, pentru săvârșirea faptelor prevăzute de O.U.G. nr. 195/_ față de aceea că, la data mai sus menționată, a condus auto marca BMW, cu numărul de înmatriculare_, fiind înregistrat cu aparatul radar ROM 181 montat pe auto MAI_ în mișcare cu viteza de 127 km/h (+27 km/h) pe DN 1 km 82.
Învederează faptul că abaterea contravențională a fost constatată în condițiile art. 109 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, cu ajutorul unor mijloace tehnice.
Cele consemnate de polițist în cuprinsul procesului-verbal de constatare a contravenției sunt susținute de documentația care însoțește prezenta întâmpinare.
Având în vedere cele arătate, se constată că sunt întrunite elementele constitutive ale faptei de natură contravențională reținute în sarcina contravenientei, sancțiunea aplicată fiind legală și temeinică.
De asemenea, analizând cazierul auto al contravenientei, se poate constata faptul că acesta a săvârșit numeroase abateri la regimul circulației pe drumurile publice, unele dintre acestea cu un grad de pericol social extrem de ridicat, sancționarea acesteia neavând eficiență în ceea ce privește corijarea conduitei avute la volan.
În drept au fost invocate disp. art. 205 și urm. C.pr.civ..
La întâmpinare au fost atașate raportul agentului constatator, fotografii referitoare la viteza contravenientei, fila registrului radar, buletin de verificare metrologică, atestat operator radar și cazierul contravențional, solicitând judecarea cauzei în lipsa reprezentantului instituției intimatei.
Prin rezoluția din data de 04.11.2014, în temeiul art. 201 alin. 2 C.pr.civ., instanța a dispus comunicarea unui exemplar de pe întâmpinare și de pe înscrisurile aferente petentei pentru a formula răspuns la întâmpinare.
Petenta nu a formulat răspuns la întâmpinare, astfel că prin rezoluția din data de 19.11.2014 instanța a fixat termen de judecată la data de 23.01.2015.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ /10.06.2014 petenta B. L. a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 340 lei reținându-se că a condus auto BMW cu numărul de înmatriculare_ fiind înregistrat de aparatul radar cu viteza de 127 km/h(+27), fiind înregistrat de aparatul radar Autovision BEE III Rom montat pe L. MAI34539 în mișcare.
S-a reținut că fapta constituie contravenția prevăzută de art.121 alin.1 din Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002 și sancționată potrivit art.108 alin.1 lit.b pct.2 din OUG nr.195/2002.
Analizând procesul verbal contestat prin prisma condițiilor de legalitate prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art.17 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța constată că nu au fost încălcate la încheierea procesului verbal astfel de dispoziții legale.
Cu privire la temeinicia procesului verbal de contravenție instanța reține în prealabil că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Prin urmare, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului, anume ca acuzația contravențională să fie susținută de mijloacele de probă pe baza cărora a fost formulată.
Instanța constată că în cauză petentul a fost sancționat pentru depășirea vitezei legale această contravenție fiind constatată cu un mijloc tehnic verificat metrologic, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către intimat.
Astfel, conform art 121 alin 2 din HG 1391/2002, nerespectarea regimului de viteza stabilit conform legii se constata de catre politistii rutieri, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic. În speță din planșele foto depuse la dosarul cauzei rezultă faptul că petenta a condus autoturismul BMW cu nr de înmatriculare_ pe DN1, cu viteza de 127 km/h, în condițiile în care viteza legală pe sectorul de drum menționat era de 100 km/h. Conform buletinului de verificare metrologică și a certificatului de aprobare de model rezultă faptul că sunt îndeplinite de către aparatul radar care a înregistrat contravenția condițiile mai sus menționate respectiv acelea referitoare la mijloace tehnice omologate si verificate metrologic.
Instanța reține de asemenea referitor la aspectul posibilității înregistrării vitezei unui alt autoturism decât cel al petentului, eroare datorată faptului că la momentul respectiv acesta circula în coloană, instanța reține că logica procesului de măsurare în cazul cinemometrelor utilizate în regim de deplasare, cum este cazul și în speță, conform art. 3.3.2 din Norma de Metrologie Legală NML 021-05, nu permite „atribuirea măsurării de viteză unui autovehicul care nu are nicio legătură cu această viteză, precum și în cazurile de încrucișări sau depășiri între vehicule, când acestea se află simultan în raza de măsurare a cinemometrului”.
Cu alte cuvinte, un cinemometru construit și omologat pentru măsurare în regim de deplasare, verificat metrologic periodic, nu poate atribui viteza de rulare a unui autovehicul altui autovehicul, care circulă în imediata apropiere a primului autovehicul și nici nu este împiedicat să măsoare în mod corespunzător viteza unui anume autoturism, chiar dacă în apropierea acestuia mai circulă un număr cât de mare de mașini.
În ceea ce privește marja de eroare tolerată, prevăzută de art. 3.1.1 din Norma de Metrologie Legală NML 021-05, instanța reține faptul că cinemometrul rutier, montat pe autoturismul marca L. cu nr. de înmatriculare MAI-_, este omologat pentru măsurare atât în regim staționar cât și în regim de deplasare, astfel cum rezultă din buletinul de verificare metrologică f.18
Invocarea acestor dispoziții în sensul că datorită acestei erori petenta ar fi circulat cu o viteză mai mică decât cea reținută în procesul verbal nu poate produce efecte întrucât toleranța menționată este avută în vedere de Biroul de metrologie legală la momentul eliberării buletinelor de verificare metrologică și nu trebuie operată la momentul constatării contravenției.
pentru aceste considerente instanța va respinge plângerea contravențională formulată ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta B. L., domiciliată în Ploiești, ., ., ., având CNP_ în contradictoriu cu intimatul I. JUDEȚEAN DE POLITIE PRAHOVA, cu sediul în Ploiești, ..60, județul Prahova, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel,ce se depune la Judecătoria Câmpina, în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 23.01.2015.
Președinte, Grefier,
A. C. A. T. M. M. M.
Red.ACAT/MMM
4ex/23.02.2015
| ← Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 267/2015.... → |
|---|
