Obligaţie de a face. Sentința nr. 924/2015. Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC
| Comentarii |
|
Sentința nr. 924/2015 pronunțată de Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC la data de 30-06-2015 în dosarul nr. 924/2015
Dosar nr._ Obligația de a face
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. MOLDOVENESC
JUDEȚUL SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 924
Ședința publică din 30 iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. M.
GREFIER M. S.
Pe rol, judecarea acțiunii civile având ca obiect „obligația de a face”, formulată de reclamanta Asociația P. și Crescătorilor de Taurine „UFB Piatra Șoimului”C. Moldovenesc, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul C. Moldovenesc – prin Primar.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc reprezentanții părților.
Procedura este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se verifică actele și lucrările dosarului și se constată că dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 02 iunie 2015, susținerile părților prin reprezentanții lor fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință și când, la solicitarea apărătorului reclamanti de a depune concluzii scrise s-a amânat pronunțarea pentru data de 16 iunie 2015, iar din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, când,
Deliberând,
JUDECĂTORIA
Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță la 19 mai 2014, reclamanta Asociația P. și Crescătorilor de Taurine „UFB Piatra Șoimului”C. Moldovenesc, a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Municipiul C. Moldovenesc – prin Primar să se dispună obligarea pârâtei la recunoașterea valabilității contractului de arendă nr.16.332/31.08.2007 și după expirarea termenului de 3 ani, respectiv după data de 31 august 2010, în principiu cu referire la anii 2010, 2011, 2012.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că prin contractul de arendare pășuni nr.16.332/31.08.2007 încheiat cu Municipiul C. Moldovenesc prin primar a dobândit dreptul pe parcursul a 3 ani, să exploateze o suprafață totală de 144,42 ha pășune, teren situat pe raza Municipiului C. Moldovenesc în schimbul unei taxe anuale, având astfel calitatea de arendaș, recunoscută pentru perioada contractuală. A menționat că la expirarea termenului pârâta nu a adoptat o Hotărâre de Consiliu Local privind desfășurarea unei noi licitații, nu a arendat terenul altcuiva, iar întreaga suprafață de teren a rămas în exploatarea reclamantei, care susține că și-a achitat taxele aferente contractului și după expirarea acestuia banii fiind încasați în bugetul local.
Mai menționează reclamanta că în calitatea dobândită potrivit contractului, a încasat subvenție pentru suprafețele de teren (fără a preciza dacă și pentru perioada ulterioară expirării contractului dar este de presupus că întrucât menționează că a folosit terenurile, a încasat și subvenția pentru cei trei ani 2010-2012 surveniți după expirarea contractului.
A mai arătat reclamanta că din punctul său de vedere, de vreme ce nu au fost notificați să predea terenurile și să nu le mai folosească și îndeplinindu-și corelativ obligațiile contractuale și după expirarea contractului, se impune să se considere că acesta a fost prelungit în mod tacit.
În drept acțiunea așa cum a fost formulată la momentul investirii instanței, a fost întemeiată pe prevederile art.1437, 1438 și 1073 cod civil.
Ulterior reclamanta a depus la dosar precizări prin care și-a extins motivarea acțiunii, arătând că incidente în cauză sunt dispozițiile Codului civil anterior, sub imperiul căruia s-a încheiat contractul în litigiu, că din punctul său de vedere au operat o tacită locațiune întrucât în contract nu exista o clauză contrară și arendatorul a încasat taxele și după expirarea contractului și nici nu a cerut evacuarea terenurilor și că durata relocațiunii este nedeterminată, chiar dacă actul inițial a avut un termen concret stabilit, cerând prorogarea termenului contractului inițial pentru încă doi ani după expirarea contractului inițial, pentru care a și folosit terenul, argumentând că faptul că terenul nu a fost arendat altcuiva duce la această concluzie.
Ulterior, prin precizarea acțiunii s-a invocat și art.1810, 1809 cod civil nou.
Municipiul C. Moldovenesc prin primar a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.
În motivarea întâmpinării se arată în primul rând că susținerile din acțiune potrivit cărora după încetarea contractului s-ar fi plătit în continuare prețul arendei nu sunt reale și că nici folosința ulterioară a terenului de către reclamantă nu a fost încuviințată prin Hotărâre de Consiliu Local. S-a menționat că potrivit art.8 lit.h din contract, reclamanta avea obligația să restituie la sfârșitul contractului islazurile arendate fără a fi necesară vreo notificare și că o prelungire a contractului nu se putea face decât prin Hotărârea Consiliului Local, care are calitate de administrator al Domeniului Public și Privat al Municipiului. S-a precizat că fostul primar al Municipiului C. Moldovenesc a inițiat 3 proiecte de hotărâri pentru o nouă licitație a islazurilor obiect al contractului, că proiectele nu au fost aprobate de către Consiliul Local datorită unor situații divergente inițiate chiar de fondatorul asociației reclamante, numitul P. I., care în perioada respectivă avea calitate de consilier local și care a influențat discuțiile din consiliu și nu s-au putut adopta proiectele inițiate. S-a menționat că potrivit notei de serviciu 9629/17.05.2012 s-a încheiat procesul verbal de predare-primire 9641/18.05.2012. S-a mai menționat că potrivit art.256 al.3 din Lg.571/2003 privind codul fiscal pentru terenurile proprietate publică sau privată ale statului sau unităților administrativ teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare sau folosință, se stabilește pe lângă arenda contractuală și o taxă pe teren ca sarcină fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau folosință în condiții similare impozitului pe teren, taxa fiind datorată potrivit normelor fiscale, iar arenda potrivit contractului.
S-au atașat la întâmpinare: procesul verbal al ședinței ordinare al Consiliului Local al Municipiului C. Moldovenesc din 30.06.2011 în care între alte puncte pe ordinea de zi se înscria și Proiectul de hotărâre privind concesionarea la licitație publică a unor suprafețe de teren din islazul comunal, proprietatea Municipiului C. Moldovenesc și potrivit discuțiilor de la acest punct de pe ordinea de zi, cu nr.6, Comisia economică a avizat favorabil proiectul, însă la discuții se constată intervenția în calitate de consilier local a numitului P. I., care susține că prețul stabilit este foarte mare, că deși asociația a avut în administrare islazurile, pentru anii 2007-2008 nu s-ar fi încasat subvenții, iar pentru anii 2008-2009 s-au aplicat penalități, solicitându-se reducerea prețului de pornire a licitației de la 400 la 200 lei/ha. Se discută în contradictoriu cu privire la această cerere, cu argumente pro și contra și cu diverse propuneri și în final proiectul de hotărâre în forma inițială se votează cu 12 voturi împotrivă, iar proiectul cu amendamentul propus de consilierul P. se votează cu 9 voturi pentru, cu abțineri și într-un final se respinge Proiectul de hotărâre.
S-a atașat și procesul verbal al ședinței ordinare a Consiliului Local din 31.08.2011, în care din nou pe ordinea de zi se înscrie Proiect de hotărâre pentru concesionarea prin licitație publică a terenurilor din islazul comunal, din nou se solicită de către consilierul local P. micșorarea prețului la 200 lei și din nou proiectul se respinge.
S-a atașat procesul verbal al ședinței ordinare a Consiliului Local din 10.05.2012 în care din nou pe ordinea de zi s-a inclus dezbaterea proiectului de hotărâre privind concesionarea islazului comunal, proprietate privată a Municipiului C. Moldovenesc, din nou se votează și din nou proiectul de hotărâre este respins, din discuții rezultând că parte din aceste islazuri nu pot fi pășunate, că s-au încasat subvenții pentru islazuri dar nu se știe foarte bine cum au fost folosite aceste islazuri și nici despre subvenții nu se menționează cine le-a încasat și cum le-a folosit, consilierul local P. susține că timp de 3 ani de zile aceste pășuni au fost administrate de Asociația locală Piatra Șoimului, cu susținerea secretarului municipiului că scopul principal al discuțiilor pentru aceste pășuni este încasarea subvenției. Într-un final, potrivit consemnărilor din procesul verbal nu este foarte clar ce s-a întâmplat cu proiectul de hotărâre discutat, decât că a fost din nou respins.
La fila 46 dosar s-a depus nota de serviciu 9629/17.05.2012 prin care se numește o comisie de predare-preluare a terenurilor din Islazurile comunale, deținute potrivit consemnărilor din această notă până la 31.12.2011, de Asociația P. și Crescătorilor de Taurine UFB, proces verbal de predare-primire a terenurilor din litigiu situate pe 7 amplasamente de către asociația reclamantă, primăriei Municipiului C. Moldovenesc și în cuprinsul căruia se consemnează faptul că administratorul asociației al cărui nume nu se precizează dar rezultă din discuțiile din consiliul local că este P. I., nu s-a prezentat la data și ora stabilită pentru predare și a informat telefonic că nu va participa și nici nu va semna documentele de predare-primire a islazurilor, constatându-se preluarea terenurilor în absența administratorului.
Prin răspunsuri la întâmpinare reclamanta a arătat că:
A primit la început în arendă 144,42 ha și nu 165,79 ha cum susține pârâta, că la data contractării s-a menționat într-adevăr 165,79 ha, însă suprafața a fost modificată ulterior și redusă, că potrivit documentației APIA, suprafața a fost oarecum diferită în fiecare an, respectiv 146,39 ha în 2010, 144,73 ha în 2011, 144,42 ha în 2012, diminuările datorându-se unor cauze naturale, că au deținut terenurile și după expirarea contractului și prin documentele depuse la dosar se recunoaște că le-a folosit până în 2011 (cu referire la nota de serviciu 9629/17.05.2012), că administratorul asociației nu ar fi știut despre procesul verbal de predare-primire și de aceea nu l-a semnat, că prima ședință de consiliu local în care s-a inițial Proiect pentru concesionarea terenurilor a avut loc la aproape un an după expirarea contractului și că discuțiile în contradictoriu din cadrul Consiliului Local au pus în evidență doar un drept firesc al investitorului de a-și apăra interesele afacerii sale specific unei economii de piață – cu referire la intervenția numitului P. I. din dezbaterile din consiliu, că și la a doua discuție în consiliu proiectul de hotărâre a fost respins, ori consilierul local avea doar un singur vot și nimic nu împiedica pe ceilalți membrii ai consiliului să voteze și să adopte Proiectul de hotărâre așa cum a fost propus de către primar, că și după a treia ședință a consiliului local propunerea de concesionare a fost făcută prin proiect care a fost respins, având doar 2 voturi pentru. A menționat că la 26.07.2012 a achitat Primăriei Municipiului C. Moldovenesc 9931 lei din care 9549 lei taxă teren și 382 lei majorări, că a doua zi după efectuarea acestei plăți suma ar fi fost modificată, considerându-se că nu trebuia plătită dar că suma s-ar fi aflând și în prezent în posesia pârâtei, că întrucât și-a îndeplinit obligațiile financiare față de pârâtă, a avut acordul tacit cu privire la posesia exercitată în continuare pe teren și că toate acestea nu au nici o relevanță sub aspectul faptului că pentru încasarea subvenției de la APIA nu se cerea expres un contract, ci doar documente din care să rezulte că a folosit în mod efectiv terenul.
Prin precizări ulterioare Municipiul C. Moldovenesc a arătat că pășunile arendate reclamantei pe 7 amplasamente au însumat o suprafață totală de 165,79 ha, că s-au încasat subvenții de la APIA pentru o suprafață mai mică decât aceasta, că arenda datorată potrivit contractului a fost achitată de reclamantă doar pentru perioada aferentă contractului, respectiv 31.08.2007 – 31.08.2010, că suma de 9931 lei a fost achitată cu denumirea „taxă teren proprietate de stat” fără existența unei obligații de plată a acesteia întrucât la data plății terenul ar fi fost preluat de Municipiul C. Moldovenesc, că suma nu era datorată și despre aceasta a fost informată reclamanta prin adresa nr.13.482/26.07.2012, că nu corespunde realității susținerea că terenul ar fi rămas în continuare în exploatarea asociației reclamante, că neconforme cu realitatea sunt și susținerile numitului P. I. că nu a avut cunoștință de procesul verbal de predare-primire a terenurilor din litigiu întrucât a fost informat cu privire la acesta, că P. I. având și calitate de administrator al asociației reclamante dar și aceea de consilier local pentru perioada din litigiu, practic s-a aflat într-un evident conflict de interese și așa fiind a participat la ședințele de consiliu și a și votat, încălcându-se astfel prevederile art.46 al.1 din Legea Administrației publice locale 215/2001 conform căruia nu poate lua parte la deliberare și adoptarea hotărârilor consiliului loca, consilierul local care personal sau prin interpuși are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterii și potrivit art.47 din Lg.393/2004, aleșii locali sunt obligați să menționeze în mod expres situațiile în care interesele lor personale contravin intereselor generale.
În ce privește documentația necesară Agenției APIA, în situația în speță se menționează că documentele doveditoare solicitate producătorilor agricol nu putea fi decât contractul de arendare, concesiune, închiriere, etc. și că după 31.08.2010 nu a existat un asemenea contract.
S-au atașat la dosar: statutul actualizat al asociației reclamante - persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial, având ca obiect de activitate sprijinirea membrilor asociației în ameliorarea efectivelor de taurine prin programe de reproducție dirijată, colaborarea cu instituții specializate de selecție și testare după descendenți, negocierea prețurilor de achiziție a laptelui, cărnii și altor produse animaliere, inițierea și derularea de programe de instruire a crescătorilor de animale și dezvoltare de ferme școală, instruirea cu privire la metode de creștere a cantității de lapte, procurarea și comercializarea de material seminal, embrioni și diferite materiale necesare activităților agricole și de creștere a animalelor, etc., fiind semnatari un număr de 10 membrii.
S-a depus de asemenea la dosar contractul de arendare pășuni, încheiat sub nr. 16.332/31.08.2007, pe o durată de 3 ani începând cu data încheierii (cu expirare la 31 august 2010), stabilindu-se o arendă de 198,94 lei în total, care urma a se achita până la data de 1 iunie a fiecărui an la casieria primăriei Municipiului C. Moldovenesc și cu specificarea la art.5 că la sfârșitul contractului bunurile arendate împreună cu toate amenajările aferente se vor restitui pe bază de proces verbal în starea în care au fost primite. La capitolul IX, privind clauze referitoare la încetarea contractului, se menționează 5 clauze privind încetarea contractului și anume: expirarea duratei prevăzute în contract, interesul național sau local care ar impune o denunțare unilaterală de către proprietar, nerespectarea unor obligații stipulate în sarcina beneficiarului la art.9, lit.f, intervenția unei situații de forță majoră care împiedică derularea contractului, rezilierea rezultată din înțelegerea părților.
De asemenea s-a depus un calcul desfășurător al sumelor achitate de către asociația reclamantă în temeiul contractului până la 31.12.2011, dovezi privind achitarea taxei în luna august 2011, extras de cont pentru perioada 1.09-14.10.2011, copie chitanță_ potrivit căreia s-a încasat de la UFB Piatra Șoimului la data de 26.07.2012 suma de 9931 lei
La fila 69 dosar s-a depus adresa 13.482/26.07.2012 emisă de Serviciul Venituri, Cheltuieli și Patrimoniu din cadrul Primăriei Municipiului C. Moldovenesc trimisă Asociației UFB Piatra Șoimului, prin care se aduce la cunoștință acesteia că urmare a plății efectuate la 26.07.2012 în sumă de 9931 lei, i se aduce la cunoștință că în urma plății suma de 7 lei a fost compensată cu o creanță datorată reprezentând taxă firmă, iar suma plătită în plus este de 9925 lei, care se va restitui la cererea debitorului, pe adresă existând o mențiune „am primit” datată 26.07.2012 și o semnătură, însă nu se certifică cui aparține aceasta.
S-au mai depus la dosar: corespondență între DNA Suceava și Primăria Municipiului C. Moldovenesc din 21.08.2013, o listă cu exploatațiile deținute de Asociația P. Agricoli Piatra Șoimului, altă corespondență între Serviciul DNA și Primărie, precizări la răspuns formulate de reclamantă cu privire la susținerile pârâtei din 5.09.2014 prin care se susține că pârâta cu rea credință a încasat sumele pe care le-a depus cu titlu de taxă pe teren,. Încasând și majorări, că predarea-primirea terenurilor a fost fictivă, făcută în birou și că dacă ar fi fost reală nu s-ar mai fi încasat acele sume pretins nedatorate, că i s-a trimis și adresă în anul 2009 prin care i s-a cerut să achite taxa după ce în perioada anterioară nici măcar nu i se pretinsese o asemenea plată, că susținerile potrivit cărora și-ar fi folosit calitatea de consilier local pentru a împiedica adoptarea hotărârii de consiliu local sunt nefondate, că el a formulat cereri de concesionare în anul 2011, la 7 martie și i s-a comunicat abia la 8.06.2011 că s-au demarat procedurile de aprobare a cererii în consiliul local, că ulterior, în 2012 a depus din nou cerere la 12.03.2012 pentru concesionarea pășunilor din litigiu însă nu a mai primit nici un răspuns, că în Ședința de consiliu local din 26.04.2012, în calitate de administrator a solicitat din nou scoaterea la licitație a islazurilor dar că nici la începutul anului 2013 nu s-a efectuat procedura licitației, terenurile rămânând nelicitate în continuare.
A mai depus la dosar reclamanta: adresa 15.091/9.09.2011 din cuprinsul căreia rezultă că după expirarea termenului contractului 16.332/31.08.2007, terenul a rămas în continuare în exploatarea Asociației Piatra Șoimului până la adoptarea unei noi Hotărâri de consiliu local pentru licitarea folosinței terenurilor și că Asociația reclamantă a plătit în continuare taxa pentru terenul folosit, că au fost promovate două proiecte de hotărâre care nu au fost aprobate de Consiliul Local, fișele fiscale ale asociației reclamante în perioada 2007-2012, o adresă din 5.03.2009 prin care Serviciul de taxe și impozite comunică asociației reclamante că potrivit contractului de arendare 16.332/31.08.2007 datorează taxă pe teren aferentă perioadei 31.08._09, înștiințare de plată, o cerere de scutire de plată a penalităților adresată de reclamantă Consiliului Local C. Moldovenesc pentru anul 2007, o altă cerere din 13.07.2011 prin care reclamanta solicită concesionarea pășunilor din litigiu comunicarea din 8.06.2011 privind demararea procedurilor pentru încheierea unui nou contract de concesionare, o altă cerere înregistrată la 12.03.2012 la Consiliul Local C. Moldovenesc pentru concesionarea pășunilor, formulată de reclamantă (fără a mai preciza care pășuni), cerere din 31.11.2013, o adresă din decembrie 2014 cu nr._ prin care se comunică instanței că în urma adoptării a 6 hotărâri de consiliu local, toate din 28.03.2013 și a licitațiilor desfășurate, au fost încheiate contracte de concesiune la 17.05.2013 pentru islazurile din litigiu, că după expirarea contractului din litigiu, cel din august 2006, au fost promovate trei proiecte de hotărâre care n-au fost adoptate în consiliul local datorită intervențiilor numitului P. I. în calitate de consilier local, că obligația contractuală de restituire a bunurilor arondate la expirarea contractului nu era condiționată de notificare din partea proprietarului, că islazurile ar fi fost exploatate doar pe durata derulării contractului de arendare, nu și după expirare (fără a indica de unde rezultă că n-au fost exploatate de către reclamantă, de vreme ce nici nu au fost predate, așa cum se stipula în contract).
S-au atașat contractele de concesiune din 17.05.2013, încheiate pentru 10 ani cu diferite persoane.
La 25.09.2014 s-a solicitat instanței suspendarea judecății prezentei cauze, cerere care a fost respinsă prin încheierea din 11.11.2014 (fila 101).
La propunerea reclamantei au fost audiați martorii: Ț. V., F. P., care au arătat că au avut animale date la asociația reclamantă, care au pășunat pe terenurile din litigiu, în speță pe trupul B., că s-au efectuat lucrări de întreținere a pășunii de către administratorul asociației și familia acestuia, că nu au plătit taxă la primărie pentru pășunat în anul 2014, deși au lăsat animalele la pășunat ( susține Ț. V.), că aceste islazuri au fost și sunt folosite doar de membrii asociației reclamante pentru că aceștia locuiesc în zonă.
La propunerea pârâtei a fost audiat martorul C. V., inspector de specialitate în cadrul compartimentului Patrimoniu C. Moldovenesc, care a arătat că nu a participat la negocierile pentru încheierea contractului din litigiu între părți, pentru că el nu era de acord cu condițiile și sumele stabilite ca arendă pentru acele contracte, că acele sume au fost stabilite fără evaluarea vreunui specialist sau expert, că lui i s-au părut extrem de mici dar că punctul său de vedere nu a fost adoptat de nimeni, că respectivul contract nu a fost niciodată prelungit nici în mod expres, nici tacit, că acele pășuni nu au fost nici concesionate, nici arondate din 2011 până în 2013 pentru că nu s-a ajuns la un punct de vedere comun în consiliul local, că respingerea proiectelor în ședințele de consiliu local se datora cererii de reducere a tarifelor stabilite, ignorându-se faptul că aceste tarife ar fi fost stabilite de către un expert ANEVAR la 400 lei/ha, că în 2011-2012 islazurile nu au fost folosite de nimeni și că Asociația reclamantă nu are suficiente animale ca să asigure încărcătura de animale pe hectar stabilite unor normative în vigoare, așa încât chiar dacă existau 2-3 animale care pășunau pe teren, numărul acestora nu era corespunzător încărcăturii legale de număr de animale pe hectar. A ai arătat martorul că nici în perioada în care s-a derulat contractul între părți, nici după expirarea contractului nu s-au verificat pe teren lucrările de întreținere pretins efectuate de reclamantă, că după 2010 nu i s-a pretins reclamatei să predea în vreun fel gestiunea pășunilor din litigiu sau să nu le mai folosească pentru că într-un fel s-a dorit dar nu s-a reușit realizarea continuității în folosința acestora, că după anul 2010 reclamant a făcut demersuri pentru încheierea unui nou contract dar nu a primit un răspuns pozitiv, că abia în 2013 s-a efectuat licitație pe baza unei documentații pregătită de martori și s-au încheiat contracte noi pentru terenurile din litigiu cu alte persoane.
S-a efectuat în cauză o expertiză contabilă la solicitarea reclamantei prin care s-au verificat scriptele și contabilitatea reclamantei și a pârâtei privind plățile efectuate de reclamantă pârâtei în perioada din litigiu 2007-2012.
Prin expertiza efectuată se concluzionează că Asociația reclamantă nu a înregistrat în contabilitate debitul cu titlu de arendă și cel privind taxa pe teren rezultat din contractul de arendă 16.332/31.08.2007 ci doar operațiunile de plată a arenzilor și taxelor datorate, respectiv: 200 lei în 5.08.2008, 199 lei în 26.11.2009, apoi taxă cu majorări 54 lei în 21.06.2011, 22.428 lei în 8.08.2011, 35.614 lei în 12.09.2011 și 9931 lei în 26.07.2012.
De asemenea Primăria Municipiului C. Moldovenesc nu a înregistrat în contabilitate debitul cu titlu de arendă ci doar operațiunile de încasare a sumelor mai sus arătate, concluzionându-se că s-au înregistrat plăți și respectiv încasări în evidențele contabile ale părților în temeiul contractului de arendă din litigiu în sumă de 68.426 lei, din care 399 lei arendă și 68.027 lei taxă pe teren plus majorări, că în anul 2009 s-au calculat potrivit unei adrese a Primăriei C. Moldovenesc și înștiințare de plată majorări până la 6.03.2009, în sumă de 3362,43 lei defalcate pe anii 2007 și 2008, așa încât aceste majorări au fost menționate în adresa 3957/5.03.2009.
Tot în expertiză se mai menționează că la 28.09.2010 reclamanta a cerut scutirea de taxă și penalități și prelungirea contractului de arendare cu încă 2 ani printr-un act adițional însă i s-a comunicat la 6.10.2010 printr-un răspuns al primăriei că taxa pe teren este o sarcină fiscală și că prelungirea contractului nu poate fi realizată decât prin inițierea unei noi proceduri de atribuire în consiliul local, că la 7.03.2011 s-a depus o nouă cerere pentru concesionarea pășunilor și s-au demarat proceduri nefinalizate, că după expirarea contractului din 2007 reclamanta a depus cereri pentru prelungirea contractului de concesiune la 28.09.2010, la 7.03.2011, la 13.03.2012, la 31.01.2013. Se mai concluzionează că taxa pentru teren, pentru perioada 2007-2011 a fost plătită cu întârziere pentru că reclamanta a făcut tot felul de demersuri pentru a fi scutită de plata taxei și a penalităților, demersuri nereușite.
Cu privire la debitul de 9549 lei reprezentând taxă pe teren cu majorări, se menționează în expertiză că reclamanta nu figura la 26.06.2012 cu acest debit, însă pârâta avea în evidențele sale un debit de 9550 lei făcând posibilă achitarea de către reclamantă și încasarea de către pârâtă a acestei sume, care era scadentă la 31.03.2012 și că debitul de 9550 lei, după ce a fost încasat în serviciul contabilitate al primăriei, ulterior a fost stornat.
Instanța, analizând acțiunea reclamantei așa cum a fost formulată și ulterior precizată și întâmpinarea pârâtei, prin prisma probatoriului cu acte administrat în cauză constată că acțiunea apare ca nefondată urmând a fi respinsă pentru următoarele considerente:
Între părți a fost încheiat un contract de arendă pășuni la 31.08.2007 pe o durată de 3 ani, respectiv până la 31.08.2010.
Asociația reclamantă este administrată de numitul P. I. care în perioada respectivă avea și calitatea de consilier local al Municipiului C. Moldovenesc, așa încât în mod cert în ședințele de consiliu în care se discuta cererea sa în calitate de administrator al asociației reclamante pentru concesionarea terenurilor din litigiu și propunerile inițiate de primarul Municipiului pentru demararea și îndeplinirea procedurilor de arendare a pășunilor proprietate privată ale municipiului, numitul P. I. în cele două calități se afla într-un conflict de interese, motiv pentru care nu ar fi trebuit să participe și nici să voteze, iar susținerile acestuia din cadrul ședințelor nu puteau avea loc decât în calitatea sa de administrator al asociației reclamante și nu de consilier local.
Cu toate acestea, potrivit proceselor verbale ale ședințelor consiliului local în care s-au supus discuției ca punct pe ordinea de zi propunerile pentru adoptarea unei hotărâri de consiliu local care să adopte proiectele de hotărâre privind concesionarea prin licitație publică a terenurilor de pășune obiect al contractului de arendare în litigiu și al litigiului de față, consemnările vizează luări de cuvânt și solicitări ale consilierului local P. I., inclusiv participarea acestuia la vot, ceea ce într-adevăr înseamnă nerespectarea art.47 din Lg.393/2004 și art.46 alin.1 din Legea Administrației Publice Locale 215/2001.
Această încălcare însă nu este datorată doar consilierului local P. I. ci și întregului consiliu care în acele ședințe nu a lămurit în ce calitate participă la dezbateri și dacă poate participa la toate dezbaterile și la vot consilierul local P. I., sau persoana fizică P. I. și calitatea acestuia.
Pe de altă parte, din ansamblul probator din dosar rezultă că după ce a expirat contractul încheiat între părți, pe de o parte reclamanta prin reprezentantul său legal – administrator, a avut tot interesul să folosească în continuare terenurile obiect al contractului, motiv pentru care a solicitat în mod repetat încheierea unui nou contract dar în același timp a încercat pe de o parte să obțină o arendă cât mai mică și taxe locale cât mai mici sau chiar anularea acestora, pe de altă parte a încercat în toate modalitățile să blocheze discuțiile din consiliul local pentru adoptarea hotărârii în vederea organizării unor noi licitații întrucât era nemulțumit de prețul de pornire pentru licitație și în această atitudine a fost încurajat și de reacția lipsită de fermitate și interes a membrilor consiliului local, care a dus la respingerea proiectului inițiat de primar în trei rânduri și implicit la o perioadă de 3 ani în care Administrația Locală C. Moldovenesc a fost lipsită de sumele care puteau fi încasate ca venit la bugetul local dacă procedurile de licitație ar fi fost desfășurate la timp, în mod legal și contractele încheiate de asemenea la timp și în mod legal. Această situație s-a derulat pe parcursul anilor 2010-2011, 2011-2012, 2012-2013, timp în care reclamanta susține că a folosit în continuare terenurile din litigiu, iar pârâta nu a verificat dacă această folosință era reală sau nu dar nici nu a luat toate măsurile pentru a se intra într-o legalitate a relațiilor contractuale dintre părți sau în legalitate cu privire la folosința terenurilor din litigiu prin încheierea altor contracte, fie cu reclamanta, fie cu alte persoane fizice sau juridice, dar cu respectarea procedurilor legale.
S-au invocat în cauză atât reglementări din codul civil anterior, privind tacita relocațiune, respectiv art.1437, 1438 cod civil, cât și reglementări din codul civil nou dar care vizează tot tacita relocațiune, respectiv art.1809, 1810.
Instanța apreciază că în contextul general în care a avut loc discuția din ședințele de consiliu local pentru inițierea și demararea procedurilor de licitație după expirarea contractului din litigiu este greu de spus că locatarul ar fi fost lăsat să folosească bunurile în continuare fără împotrivire din partea locatorului, neputându-se ignora faptul că pe de o parte potrivit art.1809 cod civil nou contractul de locațiune încetează de drept la expirarea termenului convenit de părți, fără a fi necesară o înștiințare prealabilă, iar pe de altă parte bunurile de genul celor din litigiu, respectiv pășuni incluse în domeniul privat al unităților administrativ teritoriale sunt supuse unei proceduri speciale în reglementarea Legii 214/2011 și altor reglementări privind regimul pajiștilor, Legea 214/2011 pentru Organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor, a căror gestionare revine Administrației Publice Locale și care trebuie să inițieze procedura de concesionare până la 1 ianuarie a fiecărui an, în vederea administrării intereselor comune, iar în ce privește contractul de concesiune ca modalitate de administrare, acesta nu se poate încheia decât în baza unei proceduri de licitație legal organizate și desfășurate.
Faptul că această procedură a fost tergiversată timp de peste doi ani și practic nu a fost inițiată și desfășurată în mod legal, nu dă dreptul reclamantei să susțină că a folosit terenurile din litigiu cu acceptul celeilalte părți cu care avusese un contrat al cărui valabilitate încetase și să obțină în prezentul cadru procesual obligarea pârâtei la a recunoaște o tacită relocațiune și valabilitatea contractului după data expirării acestuia.
Estre cert că și pârâta are o culpă prin delăsare în care s-a complăcut cu privire la . ce privește gestionarea pășunilor din litigiu, dar din nou, este de precizat că culpa pârâtei nu transferă reclamantei drepturi suplimentare.
În speță, fiind în discuție administrarea unor bunuri proprietate privată a unei localități și regimul special în care se poate realiza această administrare, se impune o defalcare a drepturilor și obligațiilor părților precum și a responsabilităților fiecăreia.
Cert este că pârâta nu a administrat în mod corespunzător aceste bunuri proprietate privată pe care le are în gestiune și administrare, favorizând atitudinea reclamantei care la rândul ei a profitat de inconsecvența pârâtei, a folosit terenurile din litigiu peste durata contractuală, probabil a încasat și subvenție al cărui regim legal nu interesează speța de față, dar aceasta nu înseamnă că a procedat în mod legal și că era îndreptățită să folosească în continuare terenurile fără să aibă contracte încheiate în mod legal.
În speță se constată o îmbinare de încălcări ale legii, și de o parte și de cealaltă, o delăsare a pârâtei în a-și îndeplini obligațiile și care a favorizat atitudinea reclamantei, dar acestea nu constituie argumente juridice și legale pentru admiterea acțiunii, motiv pentru care aceasta urmează a fi respinsă.
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea civilă având ca obiect „obligația de a face”, formulată de reclamanta Asociația P. și Crescătorilor de Taurine „UFB Piatra Șoimului”, cu sediul în mun. C. Moldovenesc, .. 26, jud. Suceava, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul C. Moldovenesc – prin Primar, ca nefondată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria C. Moldovenesc.
Pronunțată în ședința publică din 30 iunie 2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Red. MM
Tehnored. MS/A.H.
Ex. 4
27.07.2015
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... | Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 1192/2015.... → |
|---|
