Plângere contravenţională. Sentința nr. 448/2015. Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC
| Comentarii |
|
Sentința nr. 448/2015 pronunțată de Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC la data de 18-03-2015 în dosarul nr. 448/2015
Dosar nr._ plângere contravențională
ROMANIA
JUDECĂTORIA CÂMPULUNG MOLDOVENESC
JUDEȚUL SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 448
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 18 MARTIE 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE G. B.
GREFIER A. B.
Pe rol, judecarea plângerii contravenționale introdusă contravenientul T. G. N. în contradictoriu cu agentul constatator Inspectoratul de Poliție Județean Suceava.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța având în vedere că nu s-a prezentat contravenientul și nici nu a asigurat prezența martorului, deși i s-a făcut și adresă în acest sens, îl decade pe contravenient din această probă și constatând terminată cercetarea judecătorească, rămâne în pronunțare.
JUDECĂTORIA
Asupra procesului civil de față, constată următoarele:
Sesizarea instanței.
Prin procesul - verbal de contravenție . nr._ din 05 septembrie 2014 încheiat de organele Postului de Poliție B. contravenientului T. G. N. i-au aplicat sancțiunea de 5 puncte amendă în valoare de 450 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.100 pct.6 din OUG 195/2002 republicată și măsura complementară a reținerii certificatului de înmatriculare.
În sarcina contravenientului s-au reținut următoarele:
Pe data de 05 septembrie 2014, orele 15,00 a condus pe DJ 175 din . vehicule format din: cap autotractor marca M. cu număr de înmatriculare_ și semiremorca marca Bertoja cu număr de înmatriculare_, având anvelopele montate pe semiremorcă parte – spate dreapta uzate peste limita admisă.
Împotriva sus menționatului proces - verbal la data de 02 octombrie 2014 a formulat plângere contravenientul solicitând, anularea acestuia și exonerarea de plata amenzii, plângere precizată ulterior (fila 21- 23 dosar).
În motivarea plângerii s-au arătat următoarele:
Cele reținute în cuprinsul procesului – verbal s-au bazat doar pe constatărilor personale ale lucrătorului de poliție, fără a se proceda la o constatare tehnică în ceea ce privește gradul de uzură al anvelopelor.
Prin urmare, s-a considerat că agentul constatator nu avea calitatea necesară pentru a stabili gradul de uzură al anvelopelor, acest lucru putând fi făcut doar de către o persoană abilitată (inspector tehnic în cadrul SITP ), cu atât mai mult cu cât el susține anvelopele erau apte pentru a fi puse în circulație, în raport de prevederile menționate la pct.5.2.3 lit.e din Anexa nr.2 la Reglementări, prevederi privind efectuarea ITP-ului clasele a doua și a treia.
Deosebit de aceasta s-a arătat că în ceea ce privește martorul asistent menționat în procesul-verbal acesta nu se afla la fața locului.
În același timp contravenientul a arătat că agentul constatator a nesocotit și dispozițiile cuprinse în art.16 alin.7 din OG 2/2001, în sensul că nu i-a adus la cunoștință că are posibilitatea să facă obiecțiuni cu privire la conținutul procesului-verbal, deși, această prevede este sub sancțiunea nulității, cum, de altfel, nu a arătat nici toate împrejurările ce pot servi la aprecierea gravității faptei și evaluarea eventualelor pagube cum se menționează în aliniatul 1 din același articol.
Pentru aceste considerente și apreciind că în ceea ce-l privește pe agentul constatator, acesta nu avea calitatea necesară pentru a face constatările menționate în cuprinsul procesului-verbal s-a solicitat admiterea plângerii și anularea acestuia.
Motivarea în drept.
Plângerea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile OUG 2/2001 și Ordinul RNTR 1 privind Reglementările în materie de inspecție tehnică periodică și norme tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului emis de Ministrul Transporturilor Construcțiilor și Turismului.
Au fost anexate în copie: procesul – verbal contestat, dovada privind reținerea certificatului de înmatriculare ._.
Poziția procesuală a agentului constatator.
Prin întâmpinările depuse la dosar (fila 60-61) agentul constatator a solicitat respingerea plângerii invocând următoarele:
La controlul efectuat pe data de 05 septembrie 2014, orele 15,00, asupra ansamblului de vehicule format din cap tractor marca M. cu număr de înmatriculare_ și semiremorca marca Bertoja cu număr de înmatriculare_, ce transporta un utilaj greu din direcția B. – Municipiul Câmpulung Moldovenesc și care era condus de către contravenient s-a constatat faptul că anvelopele montate pe partea dreaptă spate la semiremorcă erau uzate peste limita legală, existând riscul producerii unui accident rutier, aspecte constatate în prezența martorului asistent B. I..
În aceste împrejurări contravenientului i s-a aplicat o amendă de 450 lei, iar ca măsură complementară s-a reținut certificatul de înmatriculare al semiremorcii conform art.112 alin.1 lit.h din OUG 195/2002 republicat.
Tot astfel, s-a susținut că potrivit art.177 alin.1 din OUG 195/2002 republicat, îndrumarea, supravegherea, controlul respectării normelor privind circulația pe drumurile publice și luare măsurilor legale în cazul în care se constată încălcări ale acestora se realizează de către polițiștii rutieri din cadrul Poliției Române.
Apreciindu-se că procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea prevederilor legale, iar acesta îndeplinește condițiile de formă și de fond prevăzute de lege s-a solicitat respingerea plângerii.
Au fost anexate în copie: raportul întocmit la 17 noiembrie 2014 de către ag.pr.Țaran D., un număr de 5 planșe fotografice reprezentând anvelopele uzate și procesul-verbal de contravenție.
Prin răspunsurile la întâmpinări (fila 75-76) contravenientul și-a menținut punctul de vedere exprimat prin plângere și precizările ulterioare și în plus, a solicitat, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.
Probe.
Din oficiu, a fost audiat martorul B. I. (fila 91dosar), semnatarul procesului-verbal de contravenție.
Situația reținută de instanță.
Prin procesul - verbal de contravenție . nr._ din 05 septembrie 2014 încheiat de organele Postului de Poliție B. contravenientului T. G. N. i-au aplicat sancțiunea de 5 puncte amendă în valoare de 450 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.100 pct.6 din OUG 195/2002 republicată și măsura complementară a reținerii certificatului de înmatriculare, întrucât pe data de 05 septembrie 2014, orele 15,00 a condus pe DJ 175 din . vehicule format din: cap autotractor marca M. cu număr de înmatriculare_ și semiremorca marca Bertoja cu număr de înmatriculare_, având anvelopele montate pe semiremorcă parte – spate dreapta uzate peste limita admisă.
Martorul B. I. a susținut că a semnat procesul-verbal privindu-l pe contravenient și în acest sens a arătat următoarele:
Într-adevăr pe data de 05 septembrie 2014, în jurul orelor 15,00, a fost oprit în trafic de către un echipaj de poliție care, anterior, opriseră un ansamblul de vehicule compus din cap tractor și semiremorcă și care era condus de contravenient, ocazie cu care a constatat că în semiremorca respectivă se afla un utilaj greu și că la solicitarea lucrătorilor de poliție a constatat și el că anvelopele de pe partea dreaptă erau uzate, însă, nu poate să-și spună părerea dacă gradul de uzură era peste limita prevăzută de lege deoarece nu se pricepe în acest domeniu.
Totodată martorul a confirmat că fotografiile ce se află la fila 64-66 din dosar și care i-au fost prezentate reprezintă ansamblul de vehicule despre care s-a făcut vorbire în procesul-verbal de contravenție.
Din examinarea planșelor fotografice depuse la dosar se constată că într-adevăr anvelopele de pe partea dreaptă a semiremorcii prezentau un grad ridicat de uzură (striațiile fiind șterse).
Trebuie menționat că, inițial, contravenientul și-a propus în apărare proba cu martorul H. R., pe care s-a angajat să-l aducă personal și cu toate că i s-a făcut adresă personal (fila 94) să asigure prezența acestuia, sub sancțiunea decăderii din probă, contravenientul nu s-a mai prezentat în instanță și nici nu a asigurat prezența martorului, încât instanța a aplicat sancțiunea decăderii.
Soluția instanței.
Plângerea formulată de contravenient apare ca nefondată și urmează a fi respinsă ca atare.
Pentru a se hotărî astfel, urmează a fi avute în vedere următoarele aspecte:
Procesul - verbal de contravenție se bucură de forță probantă proprie atunci când cuprinde constatări personale ale agentului constatator, constatări care sunt prezumate a fi reale câtă vreme procesul verbal este întocmit cu respectarea cerințelor legale privitoare la formă (art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001), iar contravenienta nu face dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută de către agentul constatator.
Potrivit dispozițiunilor art.249 din noul cod de procedură civilă „cel ce face o susținere în cursul procesului, trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”, iar conform art.250 din același cod „dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloace materiale de probă, prin cercetarea la fața locului, sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege”.
Prin urmare, procesul - verbal de contravenție se bucură de „o prezumție de legalitate”, câtă vreme acest lucru nu a fost răsturnat printr-o probă contrară.
Prin hotărârea din 31 martie 2008 dată în cauza A. împotriva României CEDO a statuat că „sarcina probei revine acuzării și îndoiala profită acuzatului” și, prin urmare, este greșit ca să se inverseze sarcina probei privind prezumția de legalitate și temeinicia procesului - verbal.
În același timp s-a precizat că în cadrul unei proceduri ce poate fi calificată drept „penală”, a unei astfel de garanție, destinată să restabilească echilibru dintre presupușii autori ai faptelor ilegale și autoritățile chemate să-i urmărească și să-i pedepsească, cauza trebuie judecată echitabil, astfel cum prevăd art.6 din Convenție ( prezumția de nevinovăție și că sarcina probei revine acuzării și îndoiala profită acuzatului ).
Așadar, s-a considerat că prezumția de legalitate și de adevăr a procesului verbal de contravenție, este o prezumție „lipsită de rezonabilitate”, iar nerespectarea garanțiilor fundamentale – printre care și prezumția de nevinovăție – care protejează indivizii în fața posibilelor abuzuri în fața autorităților încalcă dispozițiile art.6 din Convenție, care are ca finalitate – cum s-a arătat mai sus – nu de a înlătura prezumțiile ( inclus cea de legalitate ) din materie contravențională, ci de a le include în limite rezonabile luând în calcul gravitatea mizei și păstrând dreptul de apărare.
Așadar, referitor la cele reținute în sarcina contravenientului prin procesul – verbal a cărui anulare s-a solicitat, instanța constată că ele sunt corect stabilite, încât – sub acest aspect – procesul – verbal este întocmit în concordanță cu dispozițiile legale și nu există motive care să conducă la nulitatea acestuia.
Pentru aceste considerente plângerea urmează a fi respinsă, ca nefondată.
Referitor la susținerile contravenientului în sensul că:
- agentul constatator nu i-a adus la cunoștință faptul că poate face obiecțiuni la cele consemnate în cuprinsul procesului-verbal;
- că martorul semnatar al procesului-verbal nu se afla de față și că
- agentul constatator nu avea calitatea necesară pentru a face aceste constatări, instanța le consideră nefondate și urmează a le respinge, ca atare.
Pentru a se hotărî astfel, urmează a fi avute în vedere următoarele:
Articolul 17 din OG 2/2001 determină condițiile de valabilitate a procesului verbal a căror nerespectare este sancționată cu nulitatea absolută, precizând expres că „lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului - verbal”.
Alte nereguli privind mențiunile din procesul - verbal pot atrage nulitatea acestuia în măsura în care acestea creează o vătămare contravenientului și care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului, însă motivele invocate de acesta nu se încadrează în această categorie.
Tot astfel, trebuie menționat că martorul B. I. semnatar al procesului-verbal a confirmat că s-a aflat la fața locului în momentul efectuării constatărilor de către lucrătorii de poliție și că personal a observat uzura anvelopelor (fără a-și putea da seama de gradul acesteia), infirmând susținerile contravenientului.
În același timp trebuie avut în vedere că prin art.177 din Hotărârea nr. 1.391 din 4 octombrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice se arată că:
„(1) Îndrumarea, supravegherea, controlul respectării normelor privind circulația pe drumurile publice și luarea măsurilor legale în cazul în care se constată încălcări ale acestora se realizează de către polițiștii rutieri din cadrul Poliției Române.
(2) Polițiștii rutieri sunt ofițerii și agenții de poliție specializați și anume desemnați prin dispoziție a inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției Române”.
În altă ordine de idei, trebuie menționat că potrivit art.2 din OUG 195/2002 republicat și modificat se menționează că „îndrumarea, supravegherea și controlul respectării normelor de circulație pe drumurile publice se fac de către poliția rutieră din cadrul IGPR, care are obligația să ia măsurile legale în cazul în care constată încălcări ale acestora”.
Prin urmare, agentul constatator care a întocmit procesul-verbal avea calitatea de a face aceste constatări și implicit de a-l întocmi ca urmare a constatării abaterii.
Așa fiind, instanța constată că cele reținute în cuprinsul procesului – verbal nu au fost cu nimic infirmate, încât acesta este valabil întocmit cu respectarea prevederilor legale.
Referitor la solicitarea contravenientului privind înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment, trebuie avute în vedere următoarele:
Potrivit art.5 alin.5 din OG 2/2001 „sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”, iar conform și art.7 alin.2 din același act normativ „avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă”.
Prin articolul art.21 alin.3 din OG 2/2001 se menționează că sancțiunile se aplică gradual în limitele prevăzute de actul normativ, iar în efectuarea operațiunii de individualizare a sancțiunilor contravenționale, punctul de plecare îl constituie fapta contravențională corelată cu întreg complexul de date care indică periculozitatea ei socială, iar ca punct final, situația contravenientului privită în raport cu împrejurările ce țin de atitudinea acestuia față de fapta săvârșită.
În raport de cele reținute în sarcina contravenientului, de poziția procesuală a acestuia, cât și de faptul că acesta transporta cu semiremorca un utilaj greu și că oricând se putea produce explozia anvelopelor uzate, punând în pericol traficul rutier, nu se poate susține că fapta este lipsită de pericol social, ba dimpotrivă aceasta prezintă un pericol social sporit, încât nu sunt motive care să conducă la reindividualizarea sancțiunii prin aplicarea uneia mai blânde.
Pentru aceste considerente plângerea urmează a fi respinsă în totalitate.
Văzând că plângerea a fost legal timbrată,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE :
Respinge plângerea contravențională introdusă contravenientul T. G. N. – CNP:_ din comuna L., ., județul A. în contradictoriu cu agentul constatator Inspectoratul de Poliție Județean Suceava, ca nefondată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc.
Pronunțată în ședința publică din 18 martie 2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
G. B. A. B.
Red.Ghe.B.
Tehnored.A.B.
Ex:4
| ← Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 1192/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 382/2015.... → |
|---|
