Ordonanţă preşedinţială. Hotărâre din 30-03-2015, Judecătoria CAREI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria CAREI la data de 30-03-2015 în dosarul nr. 641/218/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CAREI
-
ORDONANȚĂ NR. 475/2015
Ședința publică din 30 Martie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Ț. I. R.
Grefier: M. R. A.
Desfășurarea procesului s-a efectuat prin mijloace tehnice audio potrivit art. 231 C.pr.civilă.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile înaintată de petentul C. P. DE P. BUTOANCA BABTA, având sediul în ., nr. 375, jud. Satu M., reprezentată prin A. V. D., dom. în loc. Babța, nr. 375, jud. Satu M., în calitate de președinte, prin av. F. F. în contradictoriu cu intimatele R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA, cu sediul în București, ., sector 2, cod poștal_, jud. Ilfov, DIRECȚIA S. SATU M., cu sediul în Satu M., .. 12, jud. Satu M. și O. S. TĂȘNAD, cu sediul în Tășnad, ., jud. Satu M., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamantă av. F. F. potrivit împuternicirii avocațiale nr._ din data de 27.02.2015 (f. 6) și pentru pârâtele de ordin 1 și 2 consilier juridic F. G., lipsă fiind reprezentanții pârâtei de ordin 3.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că prezenta cauză este la primul termen de judecată și este legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei stabilită potrivit dispozițiilor art. 6 alin. 4 din OUG 80/2013 (CH_/26.02.2015 – f. 5). Prin serviciul Registratură al Judecătoriei Carei pârâta R. Națională a Pădurilor Romsilva prin Direcția S. Satu M. a depus întâmpinare.
În temeiul art. 43 C.pr.civ. în urma verificărilor făcute de grefier pe baza dosarului cauzei, se constată că judecătorul nu se află în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de art. 41.
Conform art. 103 alin.1^1 din Hotărârea nr. 829 din 15.11.2011 pentru completarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor s-a verificat în sistemul ECRIS dacă există alte dosare formate ca urmare a unei cereri formulate de aceleași persoane, împotriva acelorași persoane și având același obiect, dovada fiind atașată dosarului cauzei.
Instanța în baza art. 219, alin. 2 C.pr.civ constată că procedura de citare este îndeplinită potrivit dispozițiilor art. 229 alin. 1 C.pr.civ conform cărora prin înmânarea citației, sub semnătura de primire, personal sau prin reprezentant, pentru un termen de judecată, cel citat este prezumat că are în cunoștință și termenele de judecată ulterioare aceluia pentru care citația i-a fost înmânată.
Instanța își verifică competența în baza art. 131 alin.1 C.pr.civ. si stabilește că în baza art. 126 din Constituție, art. 94, alin. 1, lit. h C.pr.civ. rap. la art. C.pr.civ. și art. 113 C.pr.civ este competentă general, material si teritorial să soluționeze această cauză.
În baza art. 238 C.pr.civ instanța estimează durata cercetării procesului în termen de 1 lună, termen optim și rezonabil raportat la obiectul cauzei și probatoriul necesar a fi administrat în cauză.
Reprezentantul reclamantei arată că a studiat întâmpinarea depusă la dosarul cauzei și solicită să i se comunice un exemplar din întâmpinare. Față de împrejurarea că în această întâmpinare la un mod care ar fi mai degrabă a unui avocat versat decât a unei Direcții Silvice, observă că aceștia se joacă cu reclamanta având în vedere faptul că aceștia nu recunosc direct faptul că efectuează defrișări. Arată că aceștia la alineatele 3 și 4 fac teoria curățării pădurii, tăierilor la rase, lucrări de igienă însă reclamanta a folosit termenul generic care este folosit de toată lumea care nu este pădurar, respectiv defrișare care presupune tăierea masei lemnoase din pădure. Arată de asemenea că pârâtele nici nu neagă că taie pădurea.
Instanța comunică reprezentantului reclamantei un exemplar din întâmpinarea depusă și pune în discuție necesitatea administrării de noi probe în baza art. 390 C.pr.civ.
Reprezentantul reclamantei precizează că în cazul în care instanța apreciază necesar pentru soluționarea acestei cauze administrarea de probe testimoniale pentru a se dovedi faptul că cu adevărat se taie copacii din pădure nu se opun acestei probe și poate prezenta martori în acest sens. Arată însă că dacă instanța nu apreciază necesară administrării probei testimoniale reclamanta nu mai solicită alte probe și se poate dezbate cauza în fond având în vedere că prin natura ei această ordonanță președințială nu urmărește pronunțarea unei hotărâri definitive ci urmărește doar preîntâmpinarea unui prejudiciu care s-ar cauza atât în acest moment cât și în viitor. Arată încă o dată că nu apreciază necesară administrarea probei testimoniale pentru că și în situația în care ar solicita ca pe viitor să fie obligați să nu taie acest material lemnos cauza ar avea obiect.
Reprezentantul pârâtelor de ordin 1 și 2 depune împuternicire din partea acestor pârâte la dosarul cauzei și depune practică judiciară pe care secretara a uitat să o comunice o dată cu întâmpinarea fiind vorba de două spețe foarte recente și una mai veche. Arată că nu apreciază necesară administrarea de noi probe.
În baza art. 255 raportat la art. 258 C.pr.civ. instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei apreciind că este pertinentă și concludentă justei soluționării a cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat în cauză instanța închide faza cercetărilor judecătorești. În baza art. 392 C.pr.civ. deschide dezbaterile asupra fondului și acordă cuvântul în fond părților în ordinea prevăzute de art. 216 C.pr.civ.
Reprezentantul reclamantei, având cuvântul în fond, arată că nu solicită cheltuieli de judecată, doar pe cale separată în eventualitatea în care vor câștiga. Susține cererea de ordonanță președințială formulată, arată că au solicitat pronunțarea hotărârii fără citarea părților însă instanța a dispus citarea acestora, această situație fiind mai oportună. Învederează instanței că prin hotărâre judecătorească s-a dispus în favoarea reclamantei reconstituirea dreptului de proprietate aspra unei suprafețe de pădure, respectiv cea indicată în acțiune, procesul fiind încă pe rol deoarece hotărârea pronunțată de Judecătoria Carei a fost atacată cu recurs, recursul fiind pe rolul Tribunalului Satu M. și așa cum rezultă din încheierea de ședință pe care a atașat-o cererii principale s-a suspendat judecarea cauzei până la soluționarea unui alt litigiu aflat pe rolul Judecătoriei Carei. Pe parcursul judecării acestui proces s-a constatat faptul că Direcția S. a început să exploateze masa lemnoasă din pădure, respectiv taie și astfel se află puși în situația ca, în momentul în care procesul va fi finalizat, având în vedere că au deja o hotărâre în primă instanță valabilă, li se va emite titlul de proprietate pentru pădure, dar la locul respectiv nu va mai exista pădure ci un teren defrișat cu niște tufe ce au mai crescut din respectivele cioate.
Arată că prin întâmpinarea depusă pârâtele se joacă cu reclamanta arătând ba că efectuează lucrări de curățare, ba că efectuează lucrări de defrișare, și precizează că prin termenul defrișare se înțelege îndepărtarea copacilor de pe acel teren. Arată de asemenea că se face referire la art. 40 din L. 1/2000 care spune că în situația în care între validarea cererilor de retrocedare și punerea în posesie s-a exploatat masa lemnoasă pârâtele urmează să achite beneficiul realizat, respectiv să suporte cheltuielile de împădurire. Arată că reclamanta nu se află în situația prevăzută de art. 40 din L. 1/2000. Precizează că în continuare pârâtele fac referire la art. 6 din anexa 1 la HG 890/2005 care face referire la faptul că Comisiile Județene validează sau invalidează propunerile Comisiilor Locale de retrocedare a terenurilor. Arată că nu se află în această situație deoarece reclamantei nu Comisia Județeană i-a validat cererea ci cerea acesteia a fost încuviințată de către instanța judecătorească care a pronunțat o hotărâre în acest sens.
Arată încă o dată că reclamanta nu se află în situațiile reglementate de aceste texte de lege și situația învederată în acțiune se potrivește cu reglementarea ordonanței președințiale respectiv faptul că în situația în care se permite a se exploata masa lemnoasă reclamanta va fi pusă în situația de a nu mai primi înapoi o pădure ci de a primi un teren defrișat. Arată că pârâta precizează că în cazul în care se defrișează terenul nu dispare pădurea ci se naște o pădure nouă deoarece pe suprafețele respective se fac obligatoriu lucrări de împădurire, dar reclamanta are prin lege dreptul de a i se reconstitui dreptul de proprietate asupra unei păduri existente și prezente și nu a unei păduri viitoare.
Învederează instanței că din păcate, așa cum se face public în acest moment în mass media atât persoane fizice cât din păcate și R. Autonomă care ar trebui să reprezinte drepturile și interesele au practicat un jaf pe terenurile împădurite ale României punându-i pe cei îndreptățiți în situație de a nu mai avea păduri.
În continuare precizează că nu cunoaște practica judiciară la care reprezentantul pârâtelor face referire, o va verifica, și a observat faptul că se face referire prin întâmpinare la trei hotărâri pronunțate la Negrești Oaș din care două care au rămas definitive prin neapelare, respectiv una la care s-a respins recursul dar nu știe care este relevanța acestora în acest caz. Apreciază că din moment ce există instituția ordonanței președințiale potrivit căreia se poate dispune luarea în mod provizoriu a unor măsuri în situația în care se preîntâmpină în acest fel crearea unei prejudiciu în patrimoniul reclamantei, prejudiciu care nu ar mai putea să fie recuperat pentru că una este să primești pădure și una este să primești un teren gol, cererea este admisibilă.
Reprezentantul pârâtelor de ordin 1 și 2, având cuvântul în fond, solicită respingerea ordonanței președințiale pentru motivele de fapt și de drept din întâmpinarea depusă și solicită instanței să aibă în vedere practica judiciară depusă. Arată că susținerea de admitere formulată de reprezentantul reclamantului este bazată pe motive subiective, nefondate și neprobate.
Arată că practica judiciară este relevantă având în vedere că această practică judiciară este de pe rolul Judecătoriei Negrești Oaș iar dacă ar fi să se vorbească de niște nereguli în ceea ce privește fondul forestier în județul Satu M. s-au produs în mare parte în Negrești Oaș.
În ceea ce privește modul de lucru al pârâtei Direcția S. Satu M. învederează instanței că susținerile reclamantei sunt nefondate deoarece în jud. Satu M. nu au existat problemele din cele la care reprezentantul reclamantei face referire.
În ceea ce privește prezenta speță arată, pe de o parte, că dreptul de proprietate la care se referă este câștigat în primă instanță și chiar dacă acesta este câștigat pe rolul unei Judecătorii, împotriva sentinței s-a făcut recurs, iar acel drept de proprietate este revendicat de o altă persoană și în aceste condiții nu se discută de existența unui drept de proprietate în acest moment.
Pe de altă parte chiar dacă ar fi vorba de un drept de proprietate câștigat în mod irevocabil acesta trebuie să fie validat de Comisiile Județene pentru a se face fișa de punere în posesie de aceea fiind incidente dispozițiile legale invocate.
Învederează instanței că în ceea ce privește existența unui prejudiciu iminent menționează că este vorba de o instituție publică care în baza unor reglementări legale exercită dreptul de administrare asupra parcelelor de fond forestier și cu toată responsabilitatea nerealizând lucrări după bunul lor plac ci există un amenajament silvic asupra suprafețelor administrate de pârâte toate lucrările de fond forestier fiind realizate pe baza unor amenajamente iar asupra aspectului că pădurea va dispărea nu se poate dovedi acest lucru prin susținerile subiective și sentimentale ale reclamantei.
Arată că acolo unde se fac într-adevăr lucrări care pot fi de igienă, de curățire sau de defrișare în rasă iar unde amenajamentul silvic prevede defrișări la rasă acolo cu siguranța se fac împăduriri. Arată că prevederile legale ale art. 40 din L. 1/2000 sunt clare cu privire la exploatarea de masă lemnoasă de pe suprafețe în perioada dintre validare și punerea în posesie dar în prezenta speță nu ne aflăm nici măcar în etapa validării. Precizează că chiar dacă reclamanta s-ar afla în intervalul perioadei dintre validare și punerea în posesie exploatarea nu este oprită ci pârâta va acorda câștiguri după deducerea cheltuielilor efectuate pe acea suprafață.
Arată că în aceste condiții cererea nu poate fi admisibilă raportat și la practica judiciară iar pe de altă parte arată că nu pot fot obligați să nu defrișeze pe un anumit număr topografic având în vedere că în ceea ce privește suprafața de fond forestier aceasta este în proprietatea publică a Statului și nu este înscrisă în CF deci nu se poate stabili unde să oprească defrișarea având în vedere că toată suprafața de fond forestier este identificată prin amenajamente silvice și hărțile imagistice. Solicită respingerea acțiunii.
Reprezentat reclamantei, având cuvântul în replică, precizează că hărțile imagistice și amenajamente solicitate de pârâtă nu reprezintă documente aflate în circuitul public. Arată că nu au de unde să le cunoască și nu li se poate solicita să depună niște documente care au circuit intern. Arată că au identificat terenurile asupra cărora solicită să se înceteze defrișarea cu nr. topografic așa cum există el identificat în cartea funciară. Este vorba de numărul topografic al parcelei care a fost reconstituită reclamantei prin sentința pronunțată de Judecătoria Carei. Arată că nu ar fi avut dreptul de a solicita luarea de măsuri pe alte terenuri.
Precizează că hărți există, terenul este identificat, deci poate fi pronunțată hotărârea din acest punct de vedere.
Cu privire la aplicabilitatea art. 40 din L. 1/2000 pârâta susține fără temei că Comisia Județeană va valida măsura însă hotărârea judecătorească pronunțată de Judecătoria Carei în momentul în care va rămâne definitivă și irevocabilă nu va mai trebui să fie validată de către Comisia Județeană deoarece Comisia Județeană nu este în măsură să cenzureze o hotărâre judecătorească. Comisia Județeană va fi obligată în temeiul hotărârii să emită titlul deci este o situație care excede cadrul legislativ prevăzut de art. 40 din L. 1/2000 de aceea s-a impus promovarea acestei măsuri.
Reprezentantul pârâtelor de ordin 1 și 2, având cuvântul în replică arată că nu înțelege cum se poate menționa că nu există suprapunere Arată că există multe spețe chiar pe rolul Judecătoriei Carei prin care un topograf, dacă se solicită efectuează această suprapunere a hărții cadastrale asupra hărții amenajistice pentru a putea fi identificată suprafață pentru că altfel aceasta efectiv nu se poate identifica.
Instanța în baza art. 244 C.pr.civ coroborat cu art. 394 C.pr.civ declară dezbaterile închise și, față de cererea principală și înscrisurile depuse la dosarul cauzei, reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea de chemarea în judecată înregistrată la data de 04.03.2015, sub dosar număr_ al Judecătoriei Carei petentul C. P. DE P. BUTOANCA BABTA a formulat ordonanță președințială solicitând instanței ca fără citarea în cauză a petentului, respectiv a intimatelor R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA, DIRECȚIA S. SATU M. și O. S. TĂȘNAD să dispună, printr-o hotărâre executorie, sistarea în mod provizoriu a defrișărilor efectuate de către intimate pe suprafața de 201,6420 ha pădure, de sub numărul cadastral nou 860/3, . Bogdand, până la soluționarea definitivă a cauzei de sub dosarul nr._, aflat pe rolul Tribunalului Satu M..
Cheltuieli de judecată vor solicita pe cale separată.
În motivare arată că în fapt prin sentința civilă nr. 1543/2013, pronunțată la data de 17.06.2013 sub dosarul nr._ Judecătoria Carei a dispus reconstituirea dreptului petentului de proprietate asupra suprafeței de 201.6420 ha pădure, de sub numărul cadastral nou 860/3. . Bogdand. cu eliberarea titlului de proprietate în acest sens.
În prezent, cauza se află în recurs, pe rolul Tribunalului Satu M., judecata fiind suspendată în condițiile prevăzute de art. 244 pct. 1 c. pr. Civ.
În ciuda faptului că instanța de fond a dispus eliberarea titlului de proprietate în favoarea petentului asupra acestui teren, intimatele au inițiat lucrări de defrișare a acestui teren.
Manoperele de defrișare sunt de natură a ne produce un prejudiciu irecuperabil, întrucât. în momentul rămânerii definitive a hotărârii de retrocedare a pădurii, în urma acestor defrișări pădurea nu va mai exista.
În atare condiții sunt întrunite prevederile art. 996 c. pr. Civ.:
1.în favoarea petentului există aparenta de drept - sentința 1543/2013 emisă de către Judecătoria Carei în dos._ dispunând reconstituirea dreptului petentului de proprietate asupra acestui teren forestier
2.măsura solicitată este provizorie - până la soluționarea definitivă a dosarului nr._
3.defrișarea este de natură a produce o pagubă iminentă si care nu s-ar mai putea repara
Solicită instanței să dispună, pentru aceste motive admiterea cererii.
Face precizarea că citarea în cauză a Direcției Silvice Satu M. și a Ocolului S. Tășnad este justificată prin prisma prevederilor art. 56 alin. 2 c. pr. Civ.
În probațiune, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri și depune la dosarul cauzei sentința 1543/2013 emisă de către Judecătoria Carei în dos._ privind reconstituirea dreptului petentului de proprietate asupra acestui teren forestier și încheierea prin care Tribunalul Satu M. a dispus suspendarea judecării dosarului nr._ .
Fiindu-le comunicată ordonanța și înscrisurile însoțitoare, intimatele R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA și DIRECȚIA S. SATU M. au formulat întâmpinare (f. 22-23) prin care solicită instanței ca având în vedere motivele de fapt și de drept ale întâmpinării și pe baza probelor ce vor fi administrate să respingă acțiunea ca fiind neîntemeiată și nefondată, fără cheltuieli de judecată.
În motivare arată că în fapt prin acțiunea formulată reclamanta solicită obligarea instituției pârâte de a sista în mod provizoriu „defrișările” de pe anumite terenuri cu destinație forestieră de sub nr. cad nou 860/3, . Bogdand.
În susținerea acțiunii se arată faptul că prin . pronunțată la data de 17.06.2013 Judecătoria Carei a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamantei pentru suprafața de 201,6420 ha pădure, de sub nr. cad. nou 860/3, . Bogdand, cu eliberarea titlului de proprietate în acest sens, cauza aflându-se în recurs pe rolul Tribunalului Satu M. fiind suspendată în condițiile art. 244 pct. 1 C.pr.civ.
Apreciază acțiunea formulată ca fiind nefondată și neîntemeiată pentru următoarele motive:
În primul rând doresc să facă precizarea că dacă se referă la lucrările efectuate de către Direcția S. Satu M. prin Ocoalele Silvice din subordine în suprafețele de fond forestier proprietatea publică a statului sau în suprafețele pe care le administrează în baza unui contract nu este vorba despre „defrișări” ci despre lucrări de exploatare forestieră care sunt executate doar în baza prevederilor amenajamentelor silvice unde sunt prevăzute toate lucrările care se impun a se efectua într-o anumită suprafață de fond forestier și într-un anumit interval de timp pentru buna gospodărire a fondului forestier.
În considerarea acestor aspecte, susținerile reclamantei potrivit cărora „Manoperele de defrișare sunt de natură a le produce un prejudiciu irecuperabil, întrucât, la momentul rămânerii definitive a hotărârii de retrocedare a pădurii, în urma acestor defrișări pădurea nu va mai exista” nu au nici un fel de fundament întemeiat atâta timp cât, astfel cum au arătat, toate lucrările efectuate, fie ele lucrări de curățire, lucrări de igienă sau lucrări de tăiere la ras, sunt în baza amenajamentelor silvice care constituie planul de management al suprafeței de fond forestier și trebuie respectat. Dacă se referă la tăierile la ras, atunci trebuie să precizeze faptul că acolo unde aceste lucrări se produc „pădurea nu dispare” ci dimpotrivă acolo „se naște o pădure nouă” deoarece pe astfel de suprafețe se fac în mod obligatoriu lucrări de împădurire, conform prevederilor amenajamentelor silvice.
În ceea de privește temeinicia cererii fac următoarele precizări:
Potrivit dispozițiilor art. 40 din L. 1 din 11 ianuarie 2000 (actualizată) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legi fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare: Pentru suprafețele de pe care s-a exploata masă lemnoasă în perioada dintre validarea cererilor de retrocedare și punerea în posesie a proprietarilor, R. Națională a Pădurilor Romsilva va acorda acestora beneficiul realizat, după deducerea cheltuielilor de exploatare și va suporta cheltuielile de împădurire a suprafețelor neregenerate.”
Astfel cum reiese din aceste prevederi legale, este cât se poate de clar faptul că procedura de restituire a terenurilor forestiere nu împiedică în nici un fel pe administratorul legal al suprafețelor ce urmează a fi restituite să execute lucrările impuse de amenajamentul silvic, inclusiv exploatarea masei lemnoase, până la momentul punerii în posesie.
După cum se poate observa, legiuitorul reglementează totuși obligația RNP – Romsilva de a acorda persoanei puse în posesie beneficiul realizat, după deducerea cheltuielilor de exploatare, dacă s-a exploatat masă lemnoasă, însă doar dacă aceste lucrări s-au efectuat în perioada dintre validarea cererilor de retrocedare și punerea în posesie a proprietarilor.
Potrivit dispozițiilor art. 6 din Anexa 1 a HG nr. 890 din 4 august 2005: „Comisiile județene și a municipiului București au următoarele atribuții principale:
e) validează sau invalidează propunerile comisiilor comunale, orășenești sau municipale, împreună cu proiectele de delimitare și parcelare.
f) emit titlurile de proprietate pentru cererile validate”
Conform acestor norme legale, validarea dreptului de proprietate presupune existența unei hotărâri a Comisiei Județene prin care s-a validat dreptul de proprietate ori, reclamanta nu a făcut nici măcar dovada validării dreptului de proprietate pretins de către aceasta, dimpotrivă, atâta timp cât temeiul suspendării dosarului care reclamanta îl invocă este art. 244 pct. 1 C.pr.civ. vechi, este clar că acest drept care s-a constatat în primă instanță este contestat și deci nu este cert la acest moment.
Astfel, în temeiul dispozițiilor legale amintite, apreciază ca fiind neîntemeiată acțiunea reclamantei prin care solicită emiterea unei ordonanțe președințiale prin care instanța să oblige instituția pârâtă la neefectuarea unor presupuse viitoare lucrări de exploatare pe o suprafață de teren forestier pe care ar urma să devină proprietari.
Doresc să arate de asemenea faptul că reclamanta solicită obligarea instituției pârâte de a nu mai efectua lucrări de exploatare pe terenurile cu destinație forestieră de sub nr. cad. nou 860/3, . fără însă a face identificarea prin unități amenajistice a acestor terenuri.
În aceste condiții, face precizarea că fără efectuarea unei suprapuneri reale a hărții cadastrale asupra hărților amenajistice, practic pârâtele nici nu se pot pronunța asupra situației terenurilor forestiere identificate în CF, deoarece identificarea suprafețelor de fond forestier pe hărțile amenajistice se poate face doar prin unități amenajistice.
În considerarea tuturor argumentelor expuse în întâmpinare apreciază cererea ca fiind neîntemeiată și solicită respingerea acțiunii.
În drept invocă dispozițiile art. 205-206 NCPC, art. 40 din L. 1/2000, art. 6 din anexa 1 a HG 890/2005.
În probațiune, având în vedere faptul că la acest moment nu pot identifica terenul care face obiectul acțiunii, nu pot propune probe.
Depune cu titlu de practică judiciară; ..06.2014 a Judecătoriei Negrești Oaș, emisă în DS_, definitivă prin neapelare, ..12.2014 a Judecătoriei Negrești Oaș, emisă în DS_, definitivă prin neapelare, ..09.2011 a Judecătoriei Negrești Oaș, emisă în DS_, definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului.
Fiindu-i comunicată ordonanța și înscrisurile însoțitoare, intimata O. S. TĂȘNAD nu a formulat întâmpinare.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei instanța constată următoarele:
Reclamantei i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 201,6420 ha pădure de sub nr. cad nou 860/3 . . M. potrivit . 17.06.2013 a Judecătoriei Carei dată în DS_, hotărâre atacată cu recurs, în prezent suspendată potrivit Încheierii din 23.10.2013 a Tribunalului Satu M., până la soluționarea irevocabilă a DS_ al Judecătoriei Carei.
Reclamanta invocă efectuarea unor lucrări de defrișare și prin însăși întâmpinarea depusă pârâtele nu exclud efectuarea unor asemenea lucrări, denumite tehnică, lucrări de tăiere la ras în amenajamentul silvic mai sus identificat ceea ce presupune crearea unei pagube iminente în patrimoniul reclamantei potențial proprietar, și care nu s-ar putea repara prin efectuarea lucrărilor de împădurire așa cum se arată de asemenea în întâmpinare.
În cauză nu sunt aplicabile disp. art. 40 din L. 1/2000, reconstituirea dreptului de proprietate fiind făcută pe calea specială a plângerii la instanță prev. de art. 53 din L. 18/1991 repub. și nu prin procedura administrativ jurisdicțională la Comisiile de Fond Funciar.
În consecință instanța în baza art. 998 C.pr.civ. va admite cererea reclamantei C. P. DE P. BUTOANCA BABTA, având sediul în ., nr. 375, jud. Satu M., reprezentată prin A. V. D., dom. în loc. Babța, nr. 375, jud. Satu M., în calitate de președinte, prin av. F. F. împotriva pârâtelor R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA, cu sediul în București, ., sector 2, cod poștal_, jud. Ilfov, DIRECȚIA S. SATU M., cu sediul în Satu M., .. 12, jud. Satu M. și O. S. TĂȘNAD, cu sediul în Tășnad, ., jud. Satu M. și va obliga pârâtele să sisteze lucrările de defrișare – tăieri la ras de pe suprafața de 201,6420 ha pădure de sub nr. cad nou 860/3 . . M. până la soluționarea irevocabilă a plângerii de sub DS_ .
Fără cheltuieli de judecată, nefiind cerute.
Instanța reține faptul că emiterea prezentei Ordonanțe nu exclude efectuarea de către pârâte a lucrărilor curente de exploatare forestiere, respectiv a celor de curățire și de igienă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea reclamantei C. P. DE P. BUTOANCA BABTA, având sediul în ., nr. 375, jud. Satu M., reprezentată prin A. V. D., dom. în loc. Babța, nr. 375, jud. Satu M., în calitate de președinte, prin av. F. F. împotriva pârâtelor R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA, cu sediul în București, ., sector 2, cod poștal_, jud. Ilfov, DIRECȚIA S. SATU M., cu sediul în Satu M., .. 12, jud. Satu M. și O. S. TĂȘNAD, cu sediul în Tășnad, ., jud. Satu M., prin urmare:
- obligă pârâtele să sisteze lucrările de defrișare – tăieri la ras de pe suprafața de 201,6420 ha pădure de sub nr. cad nou 860/3 . . M. până la soluționarea irevocabilă a plângerii de sub DS_ .
Fără cheltuieli de judecată.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 5 de zile de la pronunțare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Carei.
Pronunțată în ședința publică din 30 Martie 2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Ț. I. R. M. R. A.
MRA 30.03.2015
Red.Ț.I.R.
Tehnored. MRA
6 ex./31.03.2015
emis 4 .
1 . DE P. BUTOANCA BABTA
1 . A PĂDURILOR ROMSILVA
1 . SATU M.
1 . TĂȘNAD
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 470/2015.... → |
|---|
