Anulare act. Sentința nr. 473/2015. Judecătoria CAREI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 473/2015 pronunțată de Judecătoria CAREI la data de 26-03-2015 în dosarul nr. 1245/218/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CAREI
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 473/2015
Ședința publică de la 26 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. C.
Grefier: ȘORIAN M.
¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤
Pe rol fiind pronunțarea asupra cauzei civile privind pe reclamanta C. L. AL ORAȘULUI TĂȘNAD în contradictoriu cu pârâtul NEDIȘAN E., având ca obiect rezoluțiune contract.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Mersul dezbaterilor și concluziile de fond au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 17.03.2015, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, precum și pentru a acorda părților posibilitatea depunerii de concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 24.03.2015, iar ulterior, din aceleași motive, pentru azi, 26.03.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 15.05.2014, sub dosar nr._, reclamanta C. L. AL ORAȘULUI TĂȘNAD în contradictoriu cu pârâtul NEDIȘAN E. a solicitat rezilierea contractelor de vânzare-cumpărare nr. 8226/2009, 8227/2009 și 8228/2009 pentru nerespectarea clauzelor contractuale referitoare la obligațiile de plată a terenurilor care fac obiectul prezentelor contracte.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în urma participării la licitația organizată în baza Hotărârii Consiliului L. al Orașului Tășnad nr. 61/2009 privind aprobarea vânzării unor terenuri situate în orașul Tășnad, ., județ Satu M., pârâtul Nedișan E. a cumpărat 3 parcele de teren, finalizate prin încheierea contractelor de vânzare-cumpărare nr. 8226/2009, nr. 8227/2009 și nr. 8228/2009.
O clauză principală în aceste contracte o reprezenta modalitatea de plată a prețului, și anume achitarea în 12 rate fixe lunare, asupra cărora se aplica dobânda practicată de Banca Națională a României în caz de nerespectare a termenelor de plată, însă pârâtul Nedișan E. nici până la această dată nu a achitat nicio rată din valoarea contractului, motiv pentru care reclamanta a solicitat instanței să se pronunțe în favoarea rezilierii contractelor de vânzare-cumpărare anterior menționate.
În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 1724 din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil, republicat în anul 2011, cu modificările ulterioare și prevederile art. 194 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă, republicată în anul 2012, cu modificările ulterioare.
În susținerea cererii, reclamanta a depus în copie următoarele înscrisuri: contractele de vânzare-cumpărare nr. 8226/24.08.2009, nr. 8227/24.08.2009 și nr. 8228/24.08.2009 (f.4-9); hotărârea de consiliu local nr. 61/30.06.2009 (f.10); confirmare de primire (f.11); titlul executoriu nr. 101/07.04.2011 (f.12-17); somație nr. 79/07.04.2011 (f.18-22).
Pârâtul NEDIȘAN E. a formulat întâmpinare și acțiune reconvențională.
Prin întâmpinare și cererea reconvențională (f.45-47), pârâtul a invocat: 1) excepția netimbrării acțiunii, aceasta nefiind dintre cele scutite de taxă de timbru, motiv pentru care a solicita anularea cererii de chemare în judecată; 2) excepția prematurității promovării acțiunii privind rezilierea contractelor de vânzare-cumpărare, având în vedere faptul că nu s-a urmat nicio procedură prealabilă conform art. 193 Cod procedură civilă; 3) pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, sens în care a înțeles să invoce excepția de neexecutare a contractului de către reclamantă, în sensul neasigurării unei posibilități reale de folosință a terenului cumpărat; 4) în privința cererii reconvenționale pârâtul a solicitat instanței de judecată să dispună reducerea prețului de vânzare a celor trei parcele la valoarea de 30% din prețul contractual, având în vedere sarcinile de care sunt grevate aceste terenuri, configurația și amplasamentul lor, care fac imposibilă orice utilizare în această formă; 5) obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, pârâtul a arătat că reclamanta nu a timbrat prezenta acțiune și nici nu a indicat vreun temei legal în baza căruia aceasta să fie scutită de plata taxei de timbru, motiv pentru care a solicitat anularea acțiunii principale ca netimbrată. În opinia pârâtului, acțiunea reclamantei este supusă taxei de timbru, care se calculează la valoarea contractelor a căror rezoluțiune se solicită în fața instanței de judecată.
Referitor la procedura prealabilă, pârâtul a considerat că înainte de a se adresa instanței de judecată, reclamanta avea obligația comunicării unei notificări prin care să îi aducă la cunoștință intențiile sale, sau pentru a încerca soluționarea pe cale amiabilă a acestei cauze. Având în vedere faptul că nu a făcut acest lucru, pârâtul a considerat că acțiunea este prematur introdusă.
Pe fondul cauzei, pârâtul a arătat că reclamanta nu a respectat condițiile contractării terenurilor. Astfel, la data încheierii contractelor aceasta s-a angajat că va asigura utilități precum apă, curent și canalizare. Aceste utilități nu au fost asigurate de către reclamantă, astfel încât reclamanta a fost cea care și-a încălcat prima obligațiile contractuale, sens în care pârâtul a înțeles să invoce excepția de neexecutare a contractului din partea reclamantei. Totodată, o bună perioadă de timp aceste terenuri s-au aflat sub sarcină arheologică, astfel încât nu s-au putut realiza construcții pe aceste terenuri.
Pe de altă parte, pârâtul a menționat faptul că cele trei parcele așa cum sunt ele delimitate la această dată, nu pot fi utilizate în niciun fel, fiind afectate de o . sarcini care fac improprie orice utilizare. Astfel, pe lângă faptul că aceste parcele sunt foarte înguste, în mijlocul fiecăreia se află o suprafață de 50 mp. concesionată în favoarea altor persoane, precum și o servitute de trecere a acestor proprietari către respectivele parcele de 50 mp. astfel încât pe acestea nu se poate construi. Pentru a avea o utilizare reclamanta s-a angajat că îl va sprijini să efectueze un schimb cu vecinii parcelelor de 50 mp. (proprietar T.) însă aceștia din urmă au solicitat sume exagerate pentru realizarea schimbului, motiv pentru care, la această dată, parcelele nu pot fi utilizate, sens în care a solicitat obligarea reclamantei la depunerea planului parcelar al terenurilor din litigiu.
Legat de punctul 3 din întâmpinare, pârâtul a arătat că nu dorește să renunțe la cumpărarea acestor parcele de teren, însă având în vedere că în forma de la această dată ele nu au nici o funcționalitate, fiind necesar cumpărarea unor parcele învecinate sau schimb de parcele, pârâtul a solicitat instanței de judecata ca după ce se va edifica asupra situației exacte a celor 3 parcele să dispună reducerea corespunzătoare a prețului, până la valoarea de 30% din prețul de cumpărare, reducere pe care o apreciază echitabilă având în vedere investițiile pe care urmează să le realizeze pentru darea în folosință a celor 3 parcele.
Cu privire la momentul la care a depus întâmpinarea, pârâtul a menționat că nu a primit acțiunea la domiciliul personal din Austria, loc. Linz, Kaissergasse, nr. 25, apart. 1, motiv pentru care aflând de existența acestui dosar de pe portalul instanțelor și, fiind plecat din țară a împuternicit o persoană să îl reprezinte în acest dosar.
În probațiune, pârâtul a solicitat ca reclamanta să depună la dosar planul parcelar al terenurilor din litigiu.
Anexat întâmpinării a fost depusă în copie procura judiciară acordată mandatarului F. M. N. (f.48), originalul acesteia aflându-se la fila 60 de la dosar.
Prin întâmpinarea la cererea reconvențională (f.54-56), reclamanta a arătat următoarele:
Referitor la punctul 1 din cererea reconvențională prin care pârâtul solicită anularea acțiunii principale pentru netimbrarea acesteia, reclamanta a învederat că nu i s-a comunicat nimic în acest sens, însă în prezenta acțiune, se solicită rezilierea contractelor de vânzare-cumpărare, urmând ca printr-o altă acțiune, să solicite pretenții cu privire la obligațiile financiare pe care pârâtul le are față de Primăria Orașului Tășnad sau despăgubiri pentru nerespectarea clauzelor contractuale și pentru care într-adevăr în funcție de valoarea pretențiilor, instanța va stabili taxă judiciară de timbru. În situația în care instanța va considera necesar, să comunice valoarea taxei de timbru judiciar pentru a o achita până la următorul termen de judecată.
Cu privire la punctul 2 din cererea reconvențională prin care pârâtul consideră acțiunea ca prematur introdusă pentru nerespectarea procedurii prealabile, reclamanta a menționat că din punctul său de vedere, această procedură a fost respectată prin somațiile și titlurile executorii comunicate periodic de către Primăria Orașului Tășnad prin care i s-au adus la cunoștință pârâtului obligațiile financiare pe care le avea față de aceasta și pe care nu și le-a onorat.
Cu privire la punctul 3 din cererea reconvențională prin care pârâtul a invocat nerespectarea condițiilor contractării terenului, afirmând că reclamanta s-ar fi angajat să îi asigure utilități, reclamanta a arătat că acest aspect nu reiese din conținutul Contractelor de vânzare-cumpărare.
De asemenea, referitor la precizarea pârâtului că datorită felului în care au fost delimitate parcelele și din cauza unei serii de sarcini care ar fi înscrise asupra acestor terenuri, acesta ar fi fost în imposibilitatea fizică de a investi și de a valorifica terenurile, reclamanta a menționat că la data participării la licitație, pârâtul avea cunoștință despre aceste terenuri din caietul de sarcini pe care avea obligația să-l procure, fiind condiție obligatorie pentru participarea la licitație, avea cunoștință despre poziția acestora, despre suprafața lor, inclusiv despre obligația de a acorda drept de servitute pentru terenurile concesionate situate în centrul celor supuse vânzării. Reclamanta a mai precizat că una dintre aceste concesiuni îi aparține chiar pârâtului, concesiunea fiind încheiată pe o perioada de 49 de ani începând cu anul 2001.
Pentru a avea o imagine mai bună asupra terenurilor pe care pârâtul le ocupă în baza contractelor de vânzare-cumpărare, respectiv în baza contractului de concesiune, reclamanta a depus la dosar o schiță din documentația cadastrală care a fost executată la acea dată, suprafața hașurată fiind ocupată de către pârât.
O altă susținere falsă din partea pârâtului este și aceea că reclamanta s-ar fi angajat să-l sprijine în a efectua un schimb de terenuri, acest lucru nefiind stipulat în contractele care fac obiectul prezentului dosar. Reclamanta a mai arătat că pârâtul nu și-a însușit foarte bine clauzele contractuale, întrucât face o . afirmații false, care însă nu î1 scutesc de faptul că în baza contractelor de vânzare-cumpărare pe care le-a semnat în urma participării la licitație avea unele obligații, constând în plata prețului pentru terenurile achiziționate, obligație pe care nu și-a onorat-o.
Privitor la cererea pârâtului de a se dispune reducerea valorii prețului acestor terenuri până la 30% din prețul de cumpărare, reclamanta a arătat că este vorba despre o proprietate privată a unității administrativ-teritoriale a Orașului Tășnad asupra căreia nimeni și nicio instituție nu poate interveni și cu atât mai puțin să determine valoarea acestui bun. Prețurile acestor terenuri au fost determinate printr-un Raport de evaluare executat de către un expert evaluator autorizat, care a fost însușit și aprobat prin hotărâre de către C. L. al Orașului Tășnad, singura autoritate deliberativă a unității administrativ-teritoriale a Orașului Tășnad și singura autoritate care în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală are atribuții în a decide asupra bunurilor mobile sau imobile, publice sau private aparținând Orașului Tășnad.
Cu privire la faptul că la adresa menționată în prezenta cerere reconvențională pârâtul nu a primit nicio corespondență, reclamanta a precizat că adresa comunicată la data încheierii contractelor de vânzare-cumpărare a fost cea din Austria, 4040 Linz, R., nr. 23, ..C. UNO PRIMA S.R.L. cu sediul în Z., . 1. T2, . situație, reclamanta a considerat că vina îi aparține exclusiv pârâtului pentru că fie a comunicat o adresa greșită, fie și-a schimbat domiciliul și a considerat că nu este necesar să-i aducă la cunoștință acest fapt.
În concluzie, în baza celor enunțate mai sus, reclamanta a solicitat respingerea cererii reconvenționale ca nefondată, admiterea acțiunii principale astfel cum a fost formulată, în sensul rezilierii contractelor de vânzare-cumpărare și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată pe care le va efectua în prezenta cauză.
În susținerea întâmpinării, reclamanta a depus planul parcelar al terenurilor în cauză (f.57,59).
În cadrul cercetării judecătorești s-a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Prin Încheierea din data de 10.02.2015, instanța a respins excepțiile invocate de pârât privind netimbrarea și prematuritatea cererii de chemare în judecată.
Analizând atât acțiunea principală, cât și excepția privind netimbrarea cererii reconvenționale, prin prisma motivelor invocate și a materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În litigiul dedus judecății, reclamanta a solicitat rezilierea unor contracte de vânzare-cumpărare a unor imobile, pentru neachitarea în întregime, de către pârât, a prețului stabilit.
Ca o chestiune preliminară, instanța, făcând aplicarea dispozițiilor art. 22 alin. 4 C.proc.civ., va califica juridic cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă ca fiind o acțiune în rezoluțiune, atâta timp cât în cauză se solicită desființarea unor contracte de vânzare-cumpărare a unor imobile, acestea având caracter uno ictu.
Pe fondul cauzei, instanța constată că, între reclamantă, în calitate de vânzător, și pârât, în calitate de cumpărător, au fost încheiate contractele de vânzare-cumpărare nr. 8226/2009 (f.4-5), nr. 8227/2009 (f.6-7) și nr. 8228/2009 (f.8-9), ca urmare a licitației publice organizate în baza Hotărârii Consiliului L. al Orașului Tășnad nr. 61/2009 (f.10). Obiectul acestor contracte l-a reprezentat vânzarea-cumpărarea unor terenuri din domeniul privat al unității administrativ teritoriale a orașului Tășnad, județul Satu M., cumpărătorul, în persoana pârâtului Nedișan E., obligându-se la plata prețului stabilit prin fiecare contract în parte, în 12 rate fixe lunare. Totodată, în cuprinsul acestor contracte s-a stipulat că, „cumpărătorul declară că a cumpărat imobilul descris mai sus, în condițiile și la prețul menționat în acest contract, fiind de acord cu prevederile contractului, suportând și cheltuielile de transcriere a imobilului”.
Instanța constată că, potrivit art. 5 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil și art. 6 alin. (5) din Codul civil din 2009, dispozițiile Codului civil din 2009 se aplică tuturor actelor încheiate după data intrării sale în vigoare, respectiv 1 octombrie 2011, iar potrivit art. 102 alin. (1) din Legea de aplicare, contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa. Având în vedere aceste dispoziții legale, precum și că prezentele contracte au fost încheiate la data de 24.08.2009, instanța reține că dispozițiile legale aplicabile contractelor de față sunt cele ale Codului civil din 1864.
Având în vedere că obligația de a plăti o sumă de bani este o obligație de a da, creditorului acestei obligații îi revine sarcina doar de a proba existența contractului și executarea propriilor obligații, debitorului revenindu-i sarcina de a dovedi stingerea raporturilor contractuale prin chitanțe de plată. Constatând că, în cauza de față, reclamanta, prin înscrisurile depuse la dosar, a făcut dovada existenței unor contracte valabile și executarea propriilor obligații, pe de-o parte, și că pârâtul nu a făcut nicio dovadă în sensul stingerii raporturilor contractuale, anterior prin plată, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 1020 cod civil (din 1864) „Condiția rezolutorie este subînțeleasă totdeauna în contractele sinalagmatice, în caz când una din părți nu îndeplinește angajamentul său”, art. 1021 Cod civil (din 1864) „În acest caz contractul nu este desființat de drept. Partea în privința căreia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau să silească pe cealaltă parte a executa convenția, când este posibil, sau să-i ceara desființarea cu daune interese. Desființarea trebuie să se ceară înaintea justiției, care după circumstanțe, poate acorda un termen părții acționate”, art. 1365 Cod civil (din 1864) „Dacă cumpărătorul nu plătește prețul, vânzătorul poate cere rezoluțiunea vânzării”,iar potrivitart. 1368 teza I Cod civil (din 1864) „Acțiunea vânzătorului pentru rezoluțiunea vânzării este reală”.
Prin urmare, față de textele legale precitate, acțiunea în rezoluțiunea contractului poate fi introdusă numai de partea care a executat sau este gata să-și execute obligațiile contractuale, în vederea admiterii unei asemenea acțiuni fiind necesar ca una din părți să nu fi executat obligațiile sale, iar neexecutarea să se datoreze culpei pârâtului, deoarece, în situația în care neexecutarea nu se datorează culpei pârâtului, ci unui caz fortuit sau de forță majoră, contractul încetează de plin drept, fiind o situație de imposibilitate fortuită de executare.
Apărările pârâtului cumpărător legate de excepția de neexecutare, respectiv neîndeplinirea de către reclamanta vânzătoare a obligațiilor contractuale privind asigurarea utilităților asupra imobilelor înstrăinate sau de faptul că aceste imobilele sunt afectate de o . sarcini care fac improprie utilizarea lor, iar reclamanta s-ar fi angajat să-l sprijine în a efectua un schimb de terenuri, sunt nefondate, întrucât instanța constată că, pe de-o parte, susținerile pârâtului nu au un suport contractual atâta timp cât obligațiile despre care pârâtul pretinde că incumbă reclamantei nu se regăsesc în cuprinsul contractelor de vânzare-cumpărare nr. 8226/2009 (f.4-5), nr. 8227/2009 (f.6-7) și nr. 8228/2009 (f.8-9), iar pe de altă parte, prin achiziționarea acestor terenuri în cadrul unei licitații publice, se prezumă că pârâtul a cunoscut întocmai situația juridică a imobilelor cumpărate, atâta timp cât exista un caiet de sarcini elaborat în acest sens, procurarea acestuia fiind condiție prealabilă în vederea participării la licitația organizată.
În cauză, instanța apreciază ca fiind întrunite condițiile privind rezoluțiunea contractelor de vânzare-cumpărare nr. 8226/2009, nr. 8227/2009 și nr. 8228/2009, pârâtul neplătind nicio parte din prețul stabilit, deși scadența ultimei rate contractuale a fost împlinită, pârâtul fiind pus în întârziere prin somația emisă de reclamantă și aflată la filele 18 – 20 de la dosar, aspecte față de care, acțiunea reclamantei este întemeiată.
Cu privire la excepția netimbrării cererii reconvenționale, instanța va avea în vedere următoarele:
Potrivit art. 209 alin.(3) C.proc.civ, cererea reconvențională trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute pentru cererea de chemare în judecată. Astfel, ca o consecință a naturii sale juridice de veritabilă cerere de chemare în judecată, cererea reconvențională este supusă taxelor judiciare de timbru, cu excepțiile prevăzute de lege. Potrivit art. 34 alin. (3) din O.U.G. nr. 80/2013, „cererile reconvenționale (…) se taxează după regulile aplicabile obiectului cererii, dacă aceasta ar fi fost exercitată pe cale principală” (deci nu cu aceeași taxă ca și cererea principală), ceea ce înseamnă că, la stabilirea taxei judiciare de timbru, se va avea în vedere obiectul cererii reconvenționale, după cum acesta este sau nu evaluabil pecuniar, urmând să necesite fie o taxă la valoare, fie o taxă fixă, după caz.
Întrucât legea nu prevede care este procedura de stabilire a taxei de timbru, precum și, în caz de neîndeplinire a obligației de timbrare, cea de anulare, în situația în care aceste cereri nu sunt timbrate, instanța apreciază că în acest caz, dispozițiile art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 nu sunt aplicabile, întrucât cererea reconvențională nu este supusă procedurii regularizării.
Prin urmare, instanța consideră incidente, prin analogie, prevederile art. 36 din O.U.G. nr. 80/2013 referitoare la stabilirea taxei judiciare de timbru în situația în care pe parcursul procesului apar elemente care determină o valoare mai mare a obiectului cererii, astfel încât, prin Încheierea din data de 10.02.2015, instanța a pus în vedere pârâtului reclamant reconvențional să facă dovada achitării sumei de 2.093,56 lei datorată cu titlu de taxă judiciară de timbru, stabilind termen în acest sens la data de 17.03.2015.
Întrucât la termenul de judecată din data de 17.03.2015, pârâtul reclamant reconvențional, deși legal citat, nu și-a îndeplinit obligația de plată a taxei de timbru datorate, instanța va admite excepția netimbrării cererii reconvenționale, urmând ca aceasta să fie anulată în întregime, potrivit regulilor generale prevăzute de O.U.G. nr. 80/2013, fără a se mai proceda la cercetarea fondului cererii.
Față de aceste aspecte, instanța, se va pronunța în limitele investirii și, în baza art. 1365 Cod civil (din 1864) va admite acțiunea reclamantei ca întemeiată, va dispune rezoluțiunea contractelor de vânzare-cumpărare nr. 8226/24.08.2009, nr. 8227/ 24.08.2009 și nr. 8228/24.08.2009 încheiate între C. L. al Orașului Tășnad în calitate de vânzător și Nedișan E. în calitate de cumpărător, pentru neîndeplinirea clauzelor contractuale privind plata prețului, urmând ca în privința cererii reconvenționale formulate în cauză, să admită excepția privind netimbrarea acesteia, excepție invocată din oficiu, cu consecința anulării cererii reconvenționale ca netimbrată.
Instanța constată că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea civilă formulată de reclamanta C. L. AL ORAȘULUI TĂȘNAD, cu sediul în orș. Tășnad, .. 1, județ Satu M., cod fiscal_, reprezentată de Primar M. V., în contradictoriu cu pârâtul NEDIȘAN E., având C.N.P._, cu domiciliul în Austria, loc. Linz, Kaissergasse, nr. 25, apart. 1, și cu domiciliul procesual ales în România, mun. Z., .. T2, ., parter, județul S., prin mandatar F. M. N. cu procură specială autentificată prin Încheierea nr. 3600/23.10.2014, având C.N.P._, cu domiciliul în mun. Z., ., nr. 294 A, județul S., ca întemeiată.
Dispune rezoluțiunea contractelor de vânzare-cumpărare nr. 8226/24.08.2009, nr. 8227/24.08.2009 și nr. 8228/24.08.2009 încheiate între C. L. al Orașului Tășnad în calitate de vânzător și Nedișan E. în calitate de cumpărător, pentru neîndeplinirea clauzelor contractuale privind plata prețului.
Admite excepția privind netimbrarea cererii reconvenționale, invocată din oficiu.
Anulează cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant reconvențional NEDIȘAN E. în contradictoriu cu reclamanta pârâtă reconvențional C. L. AL ORAȘULUI TĂȘNAD, ca netimbrată.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Carei.
Pronunțată în ședința publică, azi, 26 Martie 2015.
PREȘEDINTE GREFIER
A. C. ȘORIAN M.
M.Ș. 26 Martie 2015
Red. A.C.
Tehnored. M.Ș./A.C.
4 ex/06.04.2015
emis 2 comunicări/06.04.2015
1 . AL ORAȘULUI TĂȘNAD
1 . E.
| ← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 470/2015.... | Partaj judiciar. Sentința nr. 351/2015. Judecătoria CAREI → |
|---|
