Acţiune în constatare. Sentința nr. 8814/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8814/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 29-05-2013 în dosarul nr. 1348/211/2013
ROMANIA
JUDECATORIA CLUJ N.
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
SECTIA CIVILA
DOSAR NR._
SENTINTA CIVILA NR. 8814/2013
Sedinta publica din 29 mai 2013
Instanta constituita din:
JUDECATOR: A. N.
GREFIER: C.-M. D.
S-a luat in examinare actiunea civila formulata de reclamantii T.-S. Z. si T.-P. A. in contradictoriu cu parata . – prin Sucursala Agentia Dorobantilor – Casa Ta, avand ca obiect actiune in constatare.
La apelul nominal se constata lipsa partilor.
Procedura este legal indeplinita cu parata.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care:
Mersul dezbaterilor a fost consemnat in incheierea de sedinta publica din data de 15 mai 2013, cand instanta a amanat initial pronuntarea hotararii in vederea depunerii de concluzii scrise, iar ulterior in incheierea de sedinta publica din data de 22 mai 2013, cand instanta a amanat pronuntarea hotararii, avand nevoie de mai mult timp pentru deliberare.
I N S T A N T A
Deliberand, retine ca prin actiunea civila formulata de eclamantii T.-S. Z. si T.-P. A. (fosta T.-S.) impotriva paratei . s-a solicitat a se constata caracterul abuziv al caluzelor cuprinse in art.1 pct.1.1 lit.b (privind comisionul de procesare), cuprinse in art.4 pct.4.3 (privind modificarea unilaterala a dobanzii) si in art.6 pct.6.3 (privind comisionul de administrare) din contractul de credit nr.RM_/05.11.2007; a se dispune anularea clauzelor constatate a fi abuzive si obligarea paratei la incheierea unui act aditional la contractul de credit in sensul derularii acestuia fara comisionul de administrare de 0,2% pana la incetarea raporturilor bancare contractuale, in principal sau a modificarii modului de calcul a acestui comision, in subsidiar; a se dispune repunerea partilor in situatia anterioara inserarii clauzelor abuzive, cu consecinta obligarii paratei la restituirea sumei achitate cu titlu de comision de administrare incepand cu data de 05.11.2007 si pana la zi, a dobanzii legale aferente acestei sume sau cu consecinta includerii sumelor in cuantumul ratelor din creditul acordat si reducerea corespunzatoare a cuantumului ratelor si cu consecinta obligarii paratei la restituirea sumei achitate cu titlu de comision de procesare, in cuantum de 892,46 CHF, a dobanzii legale aferente calculata incepand cu data de 05.11.2007 si pana la data restituirii sumei sau includerea respectivei sume in cuantumul ratelor de credit; obligarea paratei la restituirea sumei de 303 euro achitata in data de 05.11.2007 si a dobanzii legale aferenta sumei, calculata de la data achitarii si pana la data restituirii sumei si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata ocazionat ede desfasurarea prezentului proces.
In motivare, se arata ca in data de 05.11.2007 intre reclamanti, in calitate de imprumutati si parata, in calitate de imprumutator, a fost incheiat contractul de credit nr.RM_ cu privire la suma de 60.389,66 CHF acordata pentru o perioada de 360 luni. La momentul incheierii contractului reclamantii au adus o garantie imobiliara, iar, in urma desfacerii dacatoriei, ce a avut loc in data de 23.06.2011 si a partajului voluntar intervenit, rambursarea soldului generat de contractul de credit i-a revenit reclamantului T.-S. Z.. Aceste sume percepute de catre parata . impovareaza in mod excesiv reclamantul care apreciaza ca fiind abuzive clauzele cuprinse in art.1 pct.1.1 lit.b, in art.4 pct.4.3 si in art.6 pct.6.3 prin raportare la dsipozitiile art.4 din Legea nr.193/2000. Aceste clauze au fost impuse si incluse in cadrul conventiilor in virtutea pozitiei dominante pe care o institutie bancara o are fata de cocontractantii ei, precum si prin prisma caracterului de adeziune al contractului de creditare. Reclamantilor nu li s-a dat posibilitatea negocierii caluzelor referitoare la perceperea comisionului de procesare, la modificarea unilaterala a dobanzii de catre parata si la perceperea comisionului de administrare si nici de a solicita inlaturarea acestor clauze. Deasemenea, prin inserarea acestor caluze s-a creat o disproportie vadita intre obligatiile partilor, paratei revenindu-i singura obligatie inserata in art.1 pct.1.1 din Contractul de credit si anume de acordare a imprumutului contractat. Restul contractului cuprinde obligatii impuse in mod exclusiv imprumutatilor.
Comisionul de administrare prevazut in art.6 pct.6.3 din Contractul de credit se concretizeaza . consistenta si compenseaza, de fapt, riscul asumat de Banca in cazul neindeplinirii de catre imprumutati a obligatiei de achitare a ratelor lunare fixate. Cauza juridica pe care se intemeiaza aceasta prevedere conventionala este contrara bunelor moravuri, bunei credinte si nu este reala. Reclamantii si-au asumat o . obligatii contractuale de garantare a restituirii sumei imprumutate, garantii care sunt mai mult decat suficiente pentru a asigura creditoarea de recuperarea creditului acordat.Cu toate aceste garantii a fost instituit comisionul de administrare ce se doreste a fi alcatuit din suma de bani care sa acopere un potential risc in caz de neachitare de catre imprumutat a ratelor bancare lunare. Insa, in situatia in care pretinsul risc nu s-ar produce, sumele achitate cu titlul de comision de administrare nu vor fi restituite, ci vor majora patrimoniul creditoarei fara ca imprumutatii sa beneficieze de vreo contraprestatie din partea Bancii pentru sumele achitate. Raportand aceasta caluza la dispozitiile art.4 din Legea nr.193/2000 reiese ca acest comision de administrare reprezinta o clauza abuziva, fiind impusa in mod unilateral de creditoare prin intermediul unui contract preformulat redacat de catre Banca, fara a se da posibilitatea imprumutatilor sa influenteze natura respectivei caluze.Valoarea comisionului nu este negociabila, iar justificarea perceperii pe pretinsul risc purtat de Banca nu este intemeiat, buna credinta fiind in mod flagrant si evident incalcata. Comisionul de administrare a fost mentinut si dupa . OUG nr.50/2010, act normativ de transpune Directiva nr.2008/48/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori. Cu toate ca acest comision de administrare cuprins in art.6 pct.6.3 in Contractul de credit imbraca aparenta unui tip de comision permis de OUG nr.50/2010, in realitate suma perceputa sub titlul “de administrare” este menita, de fapt, sa acopere un potential risc al Bancii in cazul in care nu i se ramburseaza creditul cu toate ca, in cazul de fata, nu se justifica luarea unor astfel de masuri suplimentare.
Comisionul de procesare cuprinsa in clauza inserata ca art.1 pct.1.1 lit.b din Contractul de credit a fost retinut din suma totala imprumutata si reprezinta o alta gaselnita a paratei de imbogatire a patrimoniului propriu in conditiile in care “pretului” creditului luat de catre reclamanti il reprezinta dobanda perceputa.
La data acordarii creditului reclamantul a depus suma de 303 euro, suma care nu se regaseste stipulata sub nici un titlu in Contractul de credit, astfel incat se impune a se dispune atat restituirea sumei incasate in mod abuziv cat si a dobanzii aferente si calculate de la data achitarii, adica incepand cu data de 05.11.2007.
In ceea ce priveste clauza cuprinsa in art.4 pct.4.3, referitoare la posibilitatea modificarii unilaterale a dobanzii, de catre Banca, in motivarea actiunii formulate nu se face vroe referire la acesta clauza pretins a fi abuziva (f.3-21).
Prin intampinarea depusa la filele 33-46 din dosar parata a invocat exceptia indmisibilitatii actiunii formulate, cu motivarea ca in analizarea caluzelor contractuale privitoare la dobanzi si comisioane nu sunt aplicabile dispozitiile art.1 alin.3 si ale art.4 alin.1 din Legea nr.193/2000 si exceptia prescriptiei dreptului material la actiune in ceea ce priveste cererea de restituire a sumelor de bani achitate pentru rate si comisioane mai vechi de 3 ani. In motivarea acestei exceptii parata a aratat ca, potrivit art.1 din Decretul nr.167/1958 dreptul la actiune se prescrie daca nu a fost exercitat in termenul prevazut de lege, iar potrivit art.3 din Decretul nr.167/1958, acest termen este de 3 ani daca nu exista alt eprevederi derogatorii. In cazul de fata comisionul de procesare prevazut la art.1 pct.1.1 lit.b din Contractul de credit a fost achitat o singura data, la momentul acordarii facilitatii de credit, in data de 05.11.2007. In conditiile implinirii termenului de prescriptie reclamantii nu mai au posibilitatea legala de a solicita constatarea ca fiind abuziva a clauzei respective, cu consecinta restituirii sumei achitate.
In ceea ce priveste restituirea sumei percepute cu titlu de comision de administrare, parata, prin reprezentantul sau, apreciaza ca termenul de prescriptie a dreptului de a solicita aceasta suma se calculeaza prin raportare la data scadentei fiecarei rate prevazute in contract. In aceste conditii dreptul reclamantilor de a pretinde restituirea sumelor achitate in perioada 05.11._10 s-a prescris.
Suma de 303 euro a fost depusa de reclamantul T.-S. Z. in contul sau in euro in data de 05.11.2007, astfel incat, pe de o parte, dreptul de a solicita restituirea acestei sume este prescris, iar, pe de alta parte, suma nu a fost perceputa in legatura cu derularea contractului de credit fiind depusa, dupa cum se poate observa, in contul acestuia in euro, in timp ce comisioanele percepute de banca au fost in moneda creditului, adica CHF.
In ceea ce priveste fondul cauzei deduse judecatii parata preciezeaza ca intelegerea intervenita intre parti in ceea ce priveste modalitatea de achitare a obligatiilor de plata asumate fata de parata nu are nici un fel de consecinta juridica cu privire la obligatiile de plata asumate prin contractul de credit nr.RM_/05.11.2007. Prin acest contract reclamantii, in calitate de imprumutat si respectiv de codebitor si-au asumat in solidar obligatia de plata, banca nerenuntand la solidaritatea obligatiei de plata.
Clauzele mentionate in art.1 pct.1.1 lit.b, in art.4 pct.4.3 si in art.6 pct.6.3 din Contractul de credit sunt in concordanta cu legislatia in vigoare la momentul incheierii lor, precum si cu legislatia aplicabila in prezent reatiei dintre prestatorul de servicii si consumatori.
Astfel, comisionul de procesare prevazut de art.1 pct.1.1. lit.b este o clauza de executare uno ictu in comparatie cu plata facilitatilor de credit, care este o clauza cu executare succesiva. In aceste conditii dreptul la actiune al reclamantilor cu privire la aceasta clauza este prescris. Cu toate acestea, reprezentantul paratei expliciteaza ca acest comision de procesare a avut meninerea de a acoperi costurile pe care Banca le-a efectuat in activitatea de procesare a cererii de credit. Dovada efectuarii acestor activitati o constituie imprejurarea ca a fost incheiat contractul de credit dintre parti. Aceasta caluza nu contravine dispozitiilor Legii nr.193/2000, nu creaza un dezechilibru semnificativ in detrimentul consumatorilori in conditiile in care este vorba despre recuperarea costurilor avansate initial de Banca, iar consumatorii aveau cunostinta despre inserarea acestei clauze si au fost de acord.
Comisionul de administrare prevazut de art.6 pct.6.3 din Contractul de credit are destinatia de a acoperi cheltuielile bancii efectuate cu monitorizarea utilizarii si rambursarii creditului, precum si a comportamentului contractual al clientilor pe perioada de creditare. Analizand aceasta caluza prin raportate la dispozitiile art.4 din Legea nr.193/2000 se constata ca norma juridica nu interzice comerciantilor utilizarea clauzelor preformulate, ci impune doar ca acestea sa nu creeze in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor. Or, in conditiile in care reclamantii din prezenta cauza nu au formulat nici o obiectiune cu privire la continutul contractului preformulat prezentat spre semnare parata apreciaza ca acestia au calificat oferta Bancii ca fiind neabuziva. Acest comision de administrare nu a fost modificat, fiind stabilit inca de la momentul incheierii contractului si exprimat in procent fix. Ca urmare, nu se poate vorbi despre crearea unui dezechilibru intre drepturile si obligatiile partilor, reclamantii putand dealtfel iesi orcand din contract, neavand obligatia de a-l mentine pana la expirarea termenului prevazut. In ceea ce priveste conditia de a actiona contrar cerintelor bunei-credinte, parata apreciaza ca reclamantii nu au adus nici o dovada in acest sens. Comisionul de administrarea a fost inserat anterior intrarii in vigoare a OUG nr.50/2010 si, cu toate acestea, respecta integral cerintele impuse prin acest act normativ.
Clauza privind modificarea dobanzii, cuprinsa in art.4 pct.4.3 din Contractul de credit este in concordanta cu dispozitiile legale potrivit carora institutiile financiar bancare au dreptul de a precepe o dobanda variabila pentru imprumuturile acordate. Dealtfel, in data de 09.09.2010 reclamantii au fost invitati la unitatile bancare pentru a consulta si apoi semna actul aditional care urma sa modifice prevederile Contractului de credit, conform dispozitiilor OUG nr.50/2010. Banca a respectat prevederile acestui act normativ exprimand dobanda in functie de LIBOR 6 luni si aplicand marja bancii, fluctuatiile ratei dobanzii fiind in legatura cu variatia indicelui de referinta LIBOR 6 luni. Reclamantii nici nu au semnat Actula Aditional si nici nu au notificat Banca in termenul de 60 zile calculat incepand cu data intrarii in vigoare a Legii nr.288/2010, astfel incat actul aditional la Contractul de credit a fost considerat ca fiind acceptat tacit.
In concluzie, in cazul de fata nu se poate retine caracterul abuziv al clauzelor inserate in Contractul de credit, simplul caracter standar al unei clauze neputand echivala cu caracterul abuziv al acesteia. Legea nr.193/2000 are in vedere situatii in care consumatorul a solicitat bancii negocierea sau modificarea anumitor clauze contractuale, insa banca arefuzat acest lucru. Negocierea este o faza precontractuala si, in conditiile in care partile nu au exprimat nemultumiri cu privire la continutul contractului, acesta a fost intocmit in forma agreata.
In actul intitulat raspuns la intampinare, depus la filele 62-68 din dosar reclamantii au solicitat respingerea exceptiei inadmisibilitatii si a prescrierii dreptului de a pretinde restituirea sumelor achitate, cu motivarea ca, la data incheierii contractului de credit nr.RM_/05.11.2007 Legea nr.193/2000 era in vigoare, Banca fiind obligata sa respecte dispozitiile acestui act normativ, iar termenul de prescriptie privind dreptul consumatorilor de a cere restituirea sumelor incasate de Banca in mod abuziv incepe sa curga de la data pronuntarii hotararii judecatoresti ce constata existenta acestor clauze abuzive. Cu privire la fondul cauzei supuse analizei se arata ca sunt apreciate ca fiind abuzive clauzele care nu au fost negociate in mod direct cu consumatorul si, prin ele insele sau impreuna cu alte prevederi contractuale, creaza in detrimentul consumatorului si contrar bunei-credinte un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor. In cazul contractului ce face obiectul prezentei cauze si care cuprinde clauze standardizate, era dificil pentru consumator sa influenteze natura acestor clauze. Posibilitatea data consumatorului de a cunoaste cuantumul dobanzii, a plafonului maxim de indatorare, a duratei de rambursare sau a cuantumului creditului acordat nu echivaleaza cu negocierea efectiva a caluzelor a caror nulitatea s-a solicitat a fi constatata. Reclamantilor li s-a prezentat un contract preformulat si standardizat, dansii putand doar sa adere sau nu la el.
Prin inserarea clauzelor potrivit carora banca isi rezerva dreptul de a modifica rata dobanzii fara a prevedea motivele obiective care determina o astfel de modificare s-a creat un avantaj in detrimentul consumatorului, avantaj creat si prin instituirea comisionului de procesare si de administrare cu toate garantiile aduse de catre reclamanti, garantii care cuprind inobilul ipotecat, contractul de asigurarea bunului ipotecat, suma asigurata fiind egala cu 110% din valoarea creditului acordat, precum si dreptul bancii de a debita orice cont de disponibilitati sau depozit al imprumutatilor.
Din analiza actelor aflate la dosar, rezulta ca in data de 05.11.2007 intre parti a fost incheiat contractul de credit nr.RM_ depus in copie la filele 14-16 din dosar. Potrivit acestuia parata a acordat cu titlu de imprumut, pentru o perioada de 360 luni, suma de 60.389,66 CHF in favoarea reclamantului T.-S. Z., restituirea imprumutului fiind garantata alaturi de codebitorul sau, reclamanta T.-P. A. (fosta T.-S.). Ca si garantie in vederea restituirii imprumutului acordat, potrivit art.7 din Contractul de credit, a fost adus imobilul situat in Cluj-N., ., inscris in CF_ Cluj-N.. A fost incheiat contractul de garantie ipotecara prin care s-a instituit ipoteca de prim rang in favoarea . si, potrivit art.8 din Contrat, reclamantilor li s-a impus, . a incheia contract de asigurare pentru bunul ipotecat, suma asigurata fiind egala cu 110% din valoarea creditului acordat. Prin art.8 pct.8.2 din Contratul de credit s-a instituit dreptul Bancii de a debita orice cont de disponibilitati sau depozit al reclamantilor cu sumele reprezentand politele de asigurare si pentru a efectua plata lor, deasemenea, de a reinnoi polita in numele imprumutatilor si pentru acestia, Banca avand dreptul de a alege societatea de asigurare la care se va asigura bunul.
Potrivit sustinerilor reclamantului T.-S. Z. promovarea prezentei actiuni s-a datorat imprejurarii ca, in urma divortului ce a intervenit intre reclamanti, acesta resimte acut impovararea data de suportarea ratelor fixate doar de catre dansul. Aceste aspecte legate de situatia financiara a reclamantului sau de orice intelegere intervenita intre parti si cuprinsa in partajul voluntar incheiat in fata notarului public nu ii sunt opozabile paratei. Banca nu si-a dat acordul, dealtfel nici nu i-a fost solicitat, pentru a accepta incetarea solidaritatii garantarii creditului acordat. Ca urmare, schimbarile din viata personala a celor care s-au obligat in mod solidar la restituirea imprumutului nu pot avea relevanta in aprecierea facut acu privire la starea de dezechilibru semnalata intre partile cocontractante.
In ceea ce priveste exceptiile invocate, la termenul de judecata din 15 mai 2013 instanta a respins exceptia inadmisibilitatii invocata si a unit cu fondul exceptia prescriptiei dreptului reclamantilor de a solicita restituirea sumelor retinute cu titlu de comision de administrare, comision de procesare, precum si a sumei de 303 euro.
In conditiile in care prin actiunea dedusa judecatii reclamantii au solicitat a se constata caracterul abuziv al unor clauze contractuale, dreptul acestora de a solicita restituirea sumelor incasate de catre Banca cu titlu de diverse comisioane, se naste de la data pronuntarii instantei in acest sens. Reastituirea sumelor incasate cu acest titlu este ceruta de catre reclamanti ca o consecinta a constatarii caracterului abuziv al caluzelor invocate, astfel incat termenul de prescriptie al dreptului de a pretinde sumele achitate cu titlul de comision de procesare, respectiv cu titlul de comision de administrare incepe sa curga de la data pronuntarii hotararii judecatoresti prin care s-a constatat caracterul abuziv si nu de la data la care reclamantii au achitat aceste sume. In cazul de fata reclamantii au ales ca, in cadrul aceluiasi dosar sa solicite atat constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale, cat si restituirea sumelor achitate cu acest titlu, insa acest aspect nu poate duce la o alta concluzie in ceea ce priveste momentul de la care incepe sa curga termenul de prescriptie.
In aceste conditii, instanta urmeaza sa respinga exceptia prescriptiei dreptului de a solicita restituirea sumelor achitate cu titlu de comision de procesare si de comision de administrare, exceptie invocata de parata prin intampinare.
In ceea ce priveste suma de 303 euro, este adevarat ca a fost achitata in data de 05.11.2007, insa reclamantii solicita restituirea acesteia tot ca si o consecinta a aprecierii cauzelor contractuale ca fiind abuzive, astfel incat, instanta va respinge exceptia prescriptiei dreptului la actiune invocata de parata prin intampinare.
In analizarea caracterului abuziv sau nu al clauzelor cuprinse in art.1 pct.1.1 lit.b (privind comisionul de procesare), cuprinse in art.4 pct.4.3 (privind modificarea unilaterala a dobanzii) si in art.6 pct.6.3 (privind comisionul de administrare) din contractul de credit nr.RM_/05.11.2007, instanta constata ca, potrivit art.4 din Legea nr.193/2000 o clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creaza in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.
Analizand clauza inserata in art.1 pct.1.1 lit.b din contractul de credit nr.RM_/05.11.2007 instanta apreciaza ca nu sunt aplicabile dispozitiile art.4 din Legea nr.193/2000. Este adevarat ca, in conformitate cu art.6 pct.2 alin.3 al Directivei Consiliului 93/13/CE/05.04.1993 privind caluzele abuzive in contracteel cu consumatorii, in cazul in care orice vanzator sau furnizor pretinde ca s-a negociat o clauza standard, acestuia ii revine sarcina probei, insa, pentru a se ajunge a se declara abuziva respectiva cauza trebuies indeplinite si celelalte conditii expres prevazute.
In cazul de fata este incontestabil ca reclamantilor le-a fost prezentat spre vedere si spre semnare un contract standardizat si, asa cum nu s-a dovedit ca acestia ar fi incercat vreo negociere a clauzelor contractuale nu s-a dovedit nici ca Banca le-a dat posibilitatea de a purta negocieri in acest sens.
In mod evident, reclamantii doar prin prezenta actiune au manifestat o opozitie in ceea ce priveste inserarea acestei clauze privind comisionul de procesare, asa cum dealtfel se prezinta situatia si in ceea ce priveste restul clauzelor criticate. Insa, Banca nu a putut dovedi ca a oferit clientilor sai posibilitatea de a negocia clauza referitoare la acest comision de procesare. Comisionul de procesare reprezinta, de fapt, contravaloarea activitatilor efectuate de angajatii Bancii anterior incheierii contractului de credit. Aceasta activitate consta in analizarea cererii inaintate, verificarea bonitatii celor care solicita imprumutul si a garantiilor oferite si are drept finalitate acceptul sau nu in ceea ce priveste acordarea creditului solicitat. Cuantumul acestui comision de procesare este determinat si adus la cunostinta clientilor anterior semnarii contractului de credit. In cazul de fata suma achitata de catre reclamanti cu acest titlu a fost de 892,46 CHF. Valoarea comisionului nu depindea de nici o variabila ulterioara semnarii contractului de credit, a fost determinata doar prin raportare la activitatea depusa pentru procesarea cererii reclamantilor si a fost achitata o singura data de catre acestia, achitarea fiind datorata imprejurarii ca cererea reclamantilor a fost acceptata de catre Banca. In situatia in care reclamantilor nu le-ar fi convenit conditiile de creditare nu aveau obligatia achitarii acestei sume.
Ca urmare, in conditiile in care la momentul semnarii contractului de credit nr.RM_/05.11.2007 reclamantii cunosteau cuantumul sumei percepute cu titlu de comision de procesare, motivul calcularii acestei sume era clar si au fost de acord cu semnarea actului conditionata de plata acestei sume, instanta apreciaza ca nu poate fi vorba despre o clauza abuziva. Prin inserarea art.1 pct.1.1 lit.b in Contractul de credit nu a fost creat nici un dezechilibru intre drepturile si obligatiile partilor, suma respectiva fiind achitata la data semnarii contractului, nefiind perceputa ulterior de catre Banca. Pentru motivele expuse instanta va respinge cererea de constatare a caracterului abuziv al clauzei cuprinse in art.1 pct.1.1 lit.b (prinvind comisionul de procesare) si, in consecinta si cererea de restituire a sumei achitate cu acest titlu si a dobanzii legale aferente respectivei sume.
Comisionul de administrare este cuprins in art.6 pct.6.3 din contractul de credit nr.RM_/05.11.2007. Acesta se percepe ca si contravaloare a monitorizarii, inregistrarii si efectuarii de operatiuni de catre creditoare in scopul utilizarii si a rambursarii creditului acordat. Includerea comisionului de administrare este permis de dispozitiile art.36 din OUG nr.50/2010 si a fost stabilit, inca de la momentul incheierii contractului, in procentul fix de 0,2% aplicat la soldul creditului. Reclamantii au sustinut ca acest comision reprezinta, de fapt un comision de risc inserat in mod nejustificat de Banca si fiind perceput in mod vadit in detrimentul consumatorului si in scopul crearii in sarcina acestuia a unui dezechilibru vadit. Ca urmare, s-a facut referite atat in motivarea actiunii inregistrate cat si in raspunsul la intampinare la imprejurarea ca toate garantiile oferite de catre reclamanti la momentul incheierii Contractului de credit nu justifica aplicarea unui comision suplimentar pentru acoperirea riscului Bancii in ceea ce priveste restituirea creditului.
In cazul de fata instanta apreciaza ca nu ne aflam in prezenta unui comision de risc mascat, asa cum sugereaza reclamantii ci a unui comision de administrare a creditului, comision care nu contravine dispozitiilor legale in materie, astfel incat instanta va respinge cererea de constatare a caracterului abuziv al clauzei cuprinse in art.6 pct.6.3 (privind comisionul de administrare) din contractul de credit nr.RM_/05.11.2007. In consecinta, va respinge si cererea de restituire a sumelor incasate de Banca cu titlul de comision de administare, precum si a dobanzii legale aferenta sumei achitate cu acest titlu.
Clauza cuprinsa in art.4 pct.4.3 din contractul de credit nr.RM_/05.11.2007 stabileste urmatoarele: “in primul an de creditare rata anuala a dobanzii curente este de 3,9% pe an. Incepand cu al doilea an de creditare rata dobanzii curente devine revizuibila, Banca putand modifica valoarea acesteia in functie de evolutia pietei financiare sau de politica de creditare a Bancii, urmand sa aduca la cunostinta imprumutatului noua rata a dobanzii in modalitatile mentionate in Conditiile Generale de Derulare a Operatiunilor Bancare”.
Aceasta clauza, dupa cum am aratat anterior, nu a fost negociata cu reclamantii, in conditiile in care a fost redactata in prealabil, iar consumatorul nu a avut posibilitatea de a influenta continutul respectivei clauze, asa cum se mentioneaza in art.3 pct.2 din Directiva 93/13. In cazul acestei clauze, insa, instanta apreciaza ca sunt intrunite si celelalte conditii prevazute de art.4 din Legea nr.193/2000 pentru a putea fi apreciata drept abuziva.
In principiu, furnizorul de servicii bancare are posibilitatea oferita de lege de a modifica rata dobanzii in mod unilateral fara a atrage caracterul abuziv al unei astfel de clauze.
In contractul de credit nr.RM_/05.11.2007 se face referire la schimbarile intervenite pe piata financiara ca si motiv de modificare a dobanzii aplicate. Ca urmare, ne aflam in situatia unei imprejurari neclare, care nu ii poate oferi consumatorului posibilitatea de a cunoaste, inca de la momentul incheierii contractului, ca daca aceasta situatie se va produce va genera modificarea dobanzii. Parata a facut referire la posibilitatea reclamantilor de a-si exprima pozitia fata de modificarea dobanzii facand referire la un singur act aditional cu privire la care acestia au fost chemati pentru a-l consulta si semna, insa nu a dovedit expedierea catre reclamanti a unui astfel de act aditional sau de invitatie. In schimb, a interpretat tacerea reclamantilor drept o acaceptare a dobanzii modificate. Deasemenea, precizeaza ca reclamantii nu aveau obligatia mentinerii contractului pana la expirarea termenul prevazut, avand posibilitatea de a gasi o alta banca de unde sa imprumute in conditii apreciate ca fiind mai facile.
Instanta apreciaza ca aceste sustineri nu sunt in masura sa inlature caracterul abuziv al clauzei inserate in art.4 pct.4.3 in conditiile in care nu presupune libertatea conferita consumatorilor de a rezilia contractul in situatia in care revizuirea ratei dobanzii ar fi apreciata de acestia ca fiind abuziva.
Acei indici la care se face referire de catre banca sunt greu accesibili clientilor, in acest mod institutia bancara fiind singura in masura sa aprecieze daca se impune marirea dobanzii prin raportare la schimbari ale pietei ca doar ei ii sunt cunoscute. In acest mod riscurile modificarii pietei financiare sunt transferate doar in sarcina clientilor, banca nesuportand nici o parte din aceste riscuri.
Clauza ce permite paratei modificarea unulaterala a dobanzii stabilita prin contract, in lipsa unui criteriu clar si previzibil, creand in acest mod un dezechilibru semnificativ intre prestatiile reciproce ale partilor, contrar bunei-credinte si de natura a prejudicia consumatorul, prezinta caracterul abuziv in sensul art.4 din Legea nr.193/2000. Ca urmare, doar cu privire la aceasta clauza cuprinsa in art.4 pct.4.3 din contractul de credit nr.RM_/05.11.2007 instanta va constata caracterul abuziv.
In cea ce priveste suma de 303 euro, aceasta apare evidentiata in extrasul de cont al reclamantului T.-S. Z., insa, din actul respectiv reiese ca suma a fost achitata in legatura cu contractul de garantie ipotecara incheiat cu privire la imobilul inscris in CF_ Cluj-N., contract obligatoriu la momentul incheierii contrectului de credit. Ca urmare, in vederea incheierii acestui contract, diferit de cel de credit, se justifica achitarea de catre reclamant a sumei de 303 euro, astfel incat instanta va respinge cererea de restituire a sumei mentionate.
In temeiul art.274 si a art.276 Cod proc.civila parata va fi obligata la plata cheltuielilor de judecata in favoarea reclamantilor, in cuantum de 50 lei, reprezentand onorariul avocatial acordat prin raportare la capatul de cerere admis.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge exceptia prescriptiei dreptului de a solicita restituirea sumelor achitate cu titlu de comision de procesare si de comision de administrare.
Admite exceptia prescriptiei dreptului de a solicita restituirea sumei de 303 euro achitata in data de 05.11.2007.
Admite in parte actiunea civila formulata de reclamantii T.-S. Z. si T.-P. A. (fosta T.-S.), cu domiciliile procesual alese in Cluj-N., ..4, ., la C..Av.M. A.M. impotriva paratei ., cu sediul in Bucuresti, P-ta Charles de Gaulle nr.15, sector 1 si in consecinta:
-constata caracterul abuziv al clauzelor cuprinse la art.4 pct.4.3 din contractul de credit nr.RM_/05.11.2007 (privind modificarea unilaterala a dobanzii de catre parata);
Respinge cererea de constatare a caracterului abuziv al clauzelor cuprinse in art.1 pct.1.1 lit.b (prinvind comisionul de procesare) si cuprinse in art.6 pct.6.3 (privind comisionul de administrare) din contractul de credit nr.RM_/05.11.2007; cererea de derulare a contractului de credit fara comisionul de administrare; cererea de repunere a partilor in situatia anterioara in sensul restituirii sumei achitate cu titlu de comision de administrare, a sumei achitate cu titlu de comision de procesare.
Respinge cererea de restituire a sumei de 303 euro ca urmare a admiterii exceptiei prescriptiei dreptului de a solicita aceasta suma.
Obliga parata la plata cheltuielilor de judecata in favoarea reclamantilor, in cuantum de 50 lei.
Cu drept de apel in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica din 29 mai 2013.
JUDECATOR GREFIER
A. N. C.-M. D.
RED./DACT.-A.N/A.N- 4 EX.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 6935/2013. Judecătoria... | Fond funciar. Sentința nr. 1630/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
