Obligaţie de a face. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA

Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 07-11-2013 în dosarul nr. 12066/211/2011

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CLUJ-N.

Operator de date cu caracter personal nr. 3185

prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2013

Ședința publică de la 07 Noiembrie 2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: R. – M. P.

GREFIER: Z. E. F.

Pe rol fiind amânarea pronunțării asupra cauzei civile privind pe reclamanta N. R. și pe pârâții S. V., S. R., D. D. C., având ca obiect obligație de a face

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Instanța, față de lipsa părților, raportat la prevederile art. 104 alineatul 13 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești, aprobat prin H.C.S.M. nr. 387/2005, dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispozițiilor procedurale.

La a doua strigare a cauzei se constată lipsa părților.

Procedura este legal îndeplinită.

Se constată că dezbaterea pe fond a avut loc în ședința publică din 01.11.2013, când părțile prezente au pus concluzii pe fondul cauzei conform încheierii de ședința din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, termen la care instanța a amânat pronunțarea pentru prezenta dată.

INSTANȚA:

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data 28.04.2011 (filele 3-5), astfel cum a fost precizată în cadrul ședinței publice din data de 17.05.2013 (fila 134), reclamanta N. R., prin avocat C. M., cu împuternicire avocațială la fila 15 din dosar, a solicitat în contradictoriu cu pârâții S. V., S. R. și D. D. C. :

  • obligarea pârâților la remedierea construcției sale avariată ca urmare a edificării de către pârâți a unei construcții neautorizate lipită de peretele casei sale sau să fie autorizată reclamanta să efectueze lucrările de remediere necesare pe cheltuiala pârâților,
  • obligarea pârâților la betonarea curții lor până la calcanul casei reclamantei, la desființarea plantațiilor existente lângă zidul casei sale și la efectuarea tuturor reparațiilor provocate de infiltrațiile de apă la construcția sa sau să fie autorizată reclamanta să efectueze lucrările de remediere necesare pe cheltuiala pârâților.
  • cu cheltuieli de judecata.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este proprietara imobilului situat în Cluj-N., .. 14, iar pârâții locuiesc pe aceeași stradă la nr. 16, că în cursul anului 2006 și-a dat acordul ca pârâții să edifice o construcție nouă în curtea lor lipită de casa reclamantei, că pârâții nu au construit în condiții de legalitate sens în care s-a ajuns ca la construcția reclamantei să apară infiltrații de apă substabțiale, că lângă zidul casei sale, în curtea pârâților există o porțiune de teren cu pământ, teren pe care au fost înființate diferite plantații, că pământul este în permanență afânat și udat pentru întreținerea plantațiilor, că au apărut infiltrații de apă la construcția reclamantei, care s-au ridicat până la jumătatea peretelui.

Cererea este întemeiată pe dispozițiile art. 1073, art. 1075, art. 1077 și următoarele C.civ.

În dovedire, s-au depus la dosarul cauzei înscrisuri (filele 6-9, 114-122).

Pârâtele S. V. și S. R., prin avocat C. C., cu împuternicire avocațială la fila 147, au depus la dosarul cauzei, prin Serviciul Registratură, la data de 11.07.2013, întâmpinare (filele 148-149), prin care au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii.

În motivare, s-a arătat că pârâtele S. V. și S. R. nu sunt proprietarele imobilului edificat la limita de proprietate cu cea a reclamantei, că prin decizia civilă nr. 320/A/2011 pronunțată de către Trbunalul Cluj în dosarul nr._, construcția a revenit pârâtului D. D. C..

Întâmpinarea nu este motivată în drept.

În probațiune, s-au depus înscrisuri (filele 150-163, 178-200).

Pârâtul D. D. C. nu a formulat întâmpinare.

În cauză, s-a încuviințat și s-a administrat proba cu expertiza tehnică sens în care s-a efectuat raportul de expertiză în specialitatea construcții întocmit de către expert M. S. (filele 25-56), răspunsul la obiecțiunile formulate la raportul de expertiză (filele 69-70), suplimentul la expertiza tehnică judiciară (filele 128-129).

S-a încuviințat și s-a administrat proba cu interogatoriul pârâților S. R. S. R. (fila 100) și D. D. C. (filele 112-113).

Analizând actele și lucrările dosarului,, instanța reține următoarele:

Potrivit art. 137 C.proc.civ. „instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.”

Excepția lipsei calității procesuale este o excepție de fond, absolută și peremptorie.

Calitatea procesuală pasivă este o condiție de a fi parte în procesul civil, precum și o condiție de exercițiu a acțiunii civile și presupune existența unei identități între persoana pârâtului/intimatului și cel care este subiectul pasiv în raportul juridic dedus judecății, iar în cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare este obligatorie calea justiției, calitatea procesuală pasivă aparține celui față de care se poate realiza acest interes.

Din conținutul cererii introductive, astfel cum a fost precizată, respectiv din motivele de fapt care stau la baza prezentei cereri, instanța reține că este învestită cu două petite principale având ca obiect o obligație de a face, obligație care se grefează pe răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie.

Astfel, reclamanta justifică legitimarea procesuală pasivă a pârătelor S. V. și S. R. prin faptul că acestea din urmă ar fi răspunzătoare de prejudiciul produs de lucrările executate la casa și grădina situate din punct de vedere administrativ în Cluj-N., .. 16, județul Cluj asupra imobilului situat la numărul 14, proprietatea reclamantei.

Instanța apreciază că este ținută să țină seamă la soluționarea excepției de cauza și obiectul care fundamentează acțiunea reclamantei.

În consecință, instanța apreciază că reclamanta a justificat legitimarea procesuală pasivă a pârâtelor S. V. și S. R., urmând ca după analiza pe fond a cauzei să se stabilească împrejurarea dacă sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale în persoana acestora.

Pentru aceste motive, instanța urmează a respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor S. V. și S. R. invocată prin întâmpinare, ca neîntemeiată.

Cu privire la fondul litigiului dedus spre soluționare, instanța reține următoarele :

În ceea ce privește dreptul material aplicabil prezentei acțiuni, având în vedere succesiunea de legi în timp până la momentul pronunțării prezentei, instanța apreciază că sunt incidente dispozițiile Codului civil de la 1864, în temeiul art. 6 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil coroborat cu art. 220 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a noului Cod Civil.

În fapt, instanța reține că reclamanta este proprietara imobilului situat din punct de vedere administrativ în Cluj-N., .. 14, județul Cluj, imobil dobândit prin cumpărare, conform contractului de vânzare-cumpărare nr._/16.04.1997 (fila 8) și schiței funcționale (fila 9).

Potrivit CF nr._ Cluj-N. apartamentul nr. 1 din . Tutunului), nr. 16, județul Cluj, compus din 1 cameră, bucătărie, cămară de alimente, WC, pivniță, cu suprafața construită de 58 mp. a intrat în proprietatea pârâților S. R. și D. D. C., în anul 1990, prin cumpărare, bun comun (filele 37 și 435 –dos. fond acvirat).

Din cuprinsul raportului de expertiză în specialitatea construcții întocmit în prezenta cauză de către expert M. S. (filele 25-56), a răspunsului la obiecțiunile formulate la raportul de expertiză (filele 69-70), instanța reține următoarele:

La locul situat în Cluj-N., .. 14, județul Cluj s-a identificat o construcție cu regimul de înaltime parter, cu destinația de locuința, având suprafața utila de l00.17mp, construcție edificată în doua etape și din materiale diferite, proprietatea reclamantei.

În jurul anului 1928, s-a edificat în etapa intai, la . dintr-o camera si bucătărie, construcție executata in hat(mejdie) cu perete de foc(calcan) spre proprietatea de la nr. 16, având fundații din cărămida plina si beton ciclopian, structura pereți, din cărămida murala arsa (peretele de foc-calcanul), din vaioaga(caramida plina murala nearsa) restul pereților, acoperiș tip șarpanta ., si invelitoare din țigla, cu panta, inspre curtea imobilului in cauza.

Intre anii 1940-1945, cu aproximație, a avut loc extinderea din etapa a doua (fila 47), compusa din baie si doua camere pe fundații din cărămida si beton ciclopian (ușor de identificat in pivnița de sub camera nr.3.vezi foto) structura pereți din cărămida plina arsa, construcție executata tot in hat(mejdie) insa fara calcan, cu acoperiș tip șarpanta in doua ape(pante) si invelitoare din țigla ceramica, o apa(panta) a șarpantei inspre proprietatea de la nr.16, cu streașină de aproximativ 0.60 m in consola si jgheab de colectarea apei meteorice si burlan cu deversare la capătul construcției in interiorul proprietatii(gradina) de la nr.14 si alta apa(panta) a acoperișului inspre curtea imobilului in cauza.

In anul 1983 s-au executat o reparație la imobilul edificat in prima etapa prin demolarea si refacerea a trei pereți, din blocuri ceramice cu goluri verticale (peretele camerei nr.l dinspre . si cel despărțitor dintre camera si bucătărie) precum si fundatia(soclu) acestor pereți pe o inaltime de aproximativ 0.60m, din beton simplu, ocazie cu care s-a constatat structura zidăriei dar si a fundație construcției edificate in prima etapa.

În jurul anului 2005, a fost edificată pe proprietatea situată din punct de vedere administrativ în Cluj-N., .. 16, județul Cluj, un corp de clădire P+M, în hat(mejdie) fata de construcția edificata in etapa a doua a proprietății de la nr. 14. Soluția adoptata si executata a impus modificarea construcției de pe proprietatea de la nr. 14 respectiv cea a acoperisului(sarpantei) prin desfiintarea streasinii existente inclusiv a sistemului de colectare a apei meteorice, pe toata lungimea construcției edificate in etapa a doua.

Prin aceste modificări s-a urmărit schimbarea destinației peretelui în calcan în vederea acoperirii acestuia de construcția noua edificata si de amplasarea scării pentru acces la mansarda, adoptând ca soluție pentru preluarea apelor meteorice de pe acoperiș, suprainaltarea zidului pe care rezemau grinzile acoperișului, excutia unei dolii(jgheab) cu doua pante contrarii de preluarea a apei de pe acoperiș iar la mijlocul acesteia doua guri de golire ce străpung zidul si sunt racordate la un burlan din tabla zincata care deversează apa in spațiul verde de la baza zidului pe proprietatea de la nr. l6, iar pentru acces la mansarda s-a edificat o scara metalica pozată la o distanta fata de peretele construcției de la nr. 14, la doar 2-3cm.

În anul 2006, s-au executat lucrări la acoperișul șarpantei imobilului proprietatea reclamantei, fiind înlocuită învelitoarea din țigla (fila 48) cu învelitoare din tabla Rowa (fila 49).

Instanța reține că pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie în temeiul art. 998-999 C.civ. de la 1864, reclamanta este ținută a face dovada existenței cumulative a următoarelor condiții: fapta ilicită, prejudiciul produs, legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs și vinovăția.

Instanța reține că există mai multe cauze care produc degradări asupra imobilului situat in Cluj-N. ..14, județul Cluj, asa cum reiese si din descrierea si istoricul prezentat mai sus, unele care tin de modificările aduse șarpantei prin desfiintarea streasinei si implicit a sistemului de colectare si deversare a apelor meteorice, iar altele care tin de vechimea construcție, a materialelor si soluțiilor constructive adoptate in cele doua etape in care a fost edificat imobilul supus expertizei, respectiv:

Sistemul de colectare si evacuare al apelor meteorice - desfiintarea streasinei si a sistemului de colectare si evacuare clasica cu jgheaburi si burlane de tabla zincate pozate in exteriorul constructie(la streașină) si adoptarea unei soluții mai puțin utilizata in practica, executata neglijent, prin suprainaltarea zidului pe care reazemă grinzile acoperișului, executia unei dolii(jgheab) din tabla zincata pozată parțial pe zid si parțial pe planseul construcției cu doua pante contrarii spre doua guri de golire ce străpung zidul de o parte si alta a coșului de fiim si care sunt racordate la un burlan din tabla zincata ce deversează apa in spațiul verde de la baza zidului pe proprietatea de la nr.l6, racordarea si protecția izolație hidrofuge lipsa din jurul coșurilor de fum soluții ce favrizează infiltratiile de apa in cazul unor averse mai mari de ploaie sau pe timp de iarna fie in urma acumulării zăpezii din ninsoare si a topirii sau a inghetarii gurilor de evacuare a apei favorizând astfel infiltrațiile

Deversarea apelor meteorice atât de pe constructia reclamantei cat si de pe cea noua edificata la nr. 16, in imediata apropiere a peretelui cu scurgere in spațiul verde si apoi infiltrarea acestora la baza fundației

Execuția si pozarea scării metalice de acces la mansarda- execuția treptelor din tabla si pozarea scării la distanta mica de peretele construcției expertizate fara ca acesta sa fie protejat hidrofug si care in timpul ploilor este umezit de picaturile de apa de pe trepte si datorita expunerii mici sau chiar de loc la razele solare este favorizat fenomenul de igrasie la inceput prin degradarea tencuielilor apoi umezirea zidăriei si transmiterea acesteia prin intermediul capilaritatii

Vechimea construcției de la nr. 14, a materialelor si soluțiilor constructive adoptate.

Dintre acestea, cauzele infiltrațiilor de apă la imobilul proprietatea reclamantei sunt sistemul de colectare si evacuare a apelor meteorice executat defectuos, respectiv lipsa sau degradarea hidroizolatiei pentru ruperea capilaritatii dintre fundație si zidăria de cărămidă.

Potrivit concluziilor raportului de expertiză în specialitatea construcții întocmit de către expert M. S. (filele 25-56), în ceea ce privește necesitatea betonării curții pârâților până la calcanul imobilului proprietatea reclamantei, instanța reține că nu este neapărat necesara betonarea, cel puțin in prima faza, aceasta făcuta singular nu ar face altceva decât sa diminueze fenomenul nu sa î1 stopeze, în opinia expertului fiind imperios necesară executarea de lucrari de eliminarea a igrasiei si apoi lucrări hidroizolatie (protectie hidrofugă).

În consecință, instanța apreciază că reclamanta a făcut dovada prejudiciului materializat prin degradările imobilului situat din punct de vedere administrativ în Cluj-N., .. 14, județul Cluj.

În ceea ce privește fapta ilicită, instanța reține că autoritatea de lucru judecat poate cunoaște două manifestări procesuale, aceea de excepție procesuală, conform art. 1201 C.civ. si art. 166 C.proc.civ. și aceea de prezumție, de mijloc de probă care demonstrează modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase, conform art.1200 pct. (4) si art. 1202 alin. (2) C.civ. de la 1864.

Așa cum s-a reținut și în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis. Această reglementare a autorității de lucru judecat în forma prezumției vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârii judecătorești.

Prin decizia civilă nr. 4849/R/23.11.2011 pronunțată de către Tribunalul Cluj în dosarul nr._ (filele 82-92), s-a admis apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 7177/27.05.2010 pronunțată de către Judecătoria Cluj-N. în dosarul cu același număr, sens în care, s-a constatat că pârâta S. V. și defunctul sau soț Salagean I. au dobândit prin construire dreptul de proprietate asupra următoarelor construcții:

-1.bucataria apartamentului 2 din imobilul situat in Cluj-N. .. 16 compusa din bucătărie de 12,20 mp, hol de 2,80 mp, baie de 3,20 mp marcată cu roșu pe planșa de la f. 90 dosar apel

-2.partea din fata a garajului realizat in Cluj-N. .. 16 evidențiat in schița de la f. 85 dosar apel ca fiind partea din fata a garajului respectiv partea acestuia nemarcata cu roșu,

s-a constatat ca pârâții S. R. și D. D. C. au dobândit cu o contribuție de 23,56%, respetiv o contribuție de 76,44% următoarele bunuri:

1.apartamentul nr. 1 situat in Cluj-N., .. 16 înscris in CF individuala nr._ Cluj nr. top. 4734/1/I cu părțile indivize comune înscrise în CF colectiva nr._ Cluj-N.

2.constructie noua neînscrisă în cartea funciara compusa din parter cu o camera de 8,60 mp, baie de 3,30 mp, hol de 2,10 mp si etaj compus din baie de 2,80 mp, baie de 3,85 mp, cameră de 18,20 mp, camera de 19,72 mp, balcon de 4,81 mp hașurat cu roșu in schița de la f. 85 dosar apel

3.bunurile mobile altele decât cele cuprinse in tranzacție respectiv: aragaz, frigider, friteuză, hotă, centrala termică în valoare totala de 2340 lei,

s-a dispus partajarea bunurilor comune prin atribuirea în favoarea pârâtului D. D. C. a bunului imobil indicat la punctul 2 in alineatul precedent si atribuirea bunurilor de la punctele 1 si 3 în favoarea paratei S. R..

În considerente, s-a reținut că în perioada 2005-2006 s-au efectuat lucrări de construire pe .. 16, prin extinderea unei construcții în care s-a încorporat un garaj existent căruia i-a fost schimbată destinația, că tot în acea perioadă a fost refăcută bucătăria de la apartamentul nr. 2, proprietatea pârâtei S. V., construcția nouă întinzându-se și peste această bucătărie, iar în anul 2007 s-a efectuat - la solicitarea pârâtei S. V. - schimbarea canalizării la imobilul din .. 16, la data respectivă fiind ridicată noua construcție, ce încorpora vechiul garaj și se întindea peste bucătăria apartamentului nr. 2 și că pârâta S. V. nu a mai fost de acord cu ridicara construcției noi peste garajul și bucătăria sa și că la acea dată construcția nouă era în etapa de finisare.

În consecință, raportat la starea de fapt reținută cu putere de lucru judecat în decizia civilă nr. 4849/R/23.11.2011 pronunțată de către Tribunalul Cluj în dosarul nr._ (filele 82-92), la răspunsurile pârâților S. R. (fila 100) și D. D. C. (filele 112-113) la interogatoriile administrate, instanța reține că lucrările de extindere efectuate pe proprietatea pârâților S. R., S. V. și D. D. C. situată din punct de vedere administrativ în Cluj-N., .. 16, județul Cluj, în favoarea și cu consimțământul acestora, fără a obține în prealabil autorizație de construire conform prevederilor legale în domeniul construcțiilor, respectiv prin adoptarea unor soluții tehnice improprii, reprezintă o cauză determinantă pentru producerea degradărilor la imobilul proprietatea reclamantei.

Cu toate acestea, instanța reține că atât vechimea avansată a imobilului reclamantei (70-80 ani), că precum și soluția tehnică de edificare a acesteia, fundații din zidărie de cărămida plina arsa, beton ciclopian, lipsa soclu din beton, pereți din cărămida plina arsa si nearsa (vaioaga), protecție impotriva umezelii lipsă/deteriorata datorita imbatranirii (ruperea capilaritatii dintre fundație si zidărie), reprezintă factori care au favorizat apariția infiltrațiilor de apă și producerea fenomenului igrasiei.

Cu privire la legătura de cauzalitate între prejudiciul produs și fapta ilicită a pârâților de a efectua/beneficia de o lucrare efectuată în contul și în numele acestora, fără obținerea autorizației de construire conform prevederilor legale în domeniul construcțiilor, respectiv prin adoptarea unor soluții tehnice care au adus degradări imobilului proprietatea reclamantei, instanța apreciază că aceasta rezultă din coroborarea interogatoriilor administrate cu concluziile raportului de expertiză tehnică efectuat și din considerentele deciziei civile nr. 4849/R/23.11.2011 pronunțată de către Tribunalul Cluj în dosarul nr._ (filele 82-92).

Cu privire la cea de-a patra condiție pentru reținerea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, instanța reține că pârâtul D. D. C. a acționat cu intenție indirectă, iar pârâtele S. R. și S. V. au acționat din culpă cu prevedere.

În consecință, reținând că reclamanta a făcut dovada îndeplinirii cumulative a condițiilor prevăzute de art. 998-999 C.civ. de la 1864, instanța va admite în parte cererea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanta N. R. în contradictoriu cu pârâții S. V., S. R. și D. D. C., având ca obiect obligație de a face, va obliga pârâții S. V., S. R. și D. D. C. în solidar să remedieze în proporție de jumătate prejudiciul produs imobilului-construcție situat în Cluj-N., .. 14, județul Cluj (față de împrejurarea că au existat și alte cauze concurente care au contribuit la producerea prejudiciului, cauze pentru care pârâții nu sunt ținuți a răspunde), iar în caz contrar va autoriza reclamanta N. R. să efectueze lucrările de remediere pe cheltuiala pârâților, va obliga pârâții S. V., S. R. și D. în solidar să efectueze lucrări de hidroizolație și de eliminare infiltrațiilor de apă în curtea imobilului situat în Cluj-N., .. 16, județul Cluj, iar în caz contrar va autoriza reclamanta N. R. să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala pârâților și va respinge acțiunea pentru rest ca neîntemeiată.

În temeiul art. 274 alin.(1) C.proc.civ., potrivit cu care „partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată”, instanța va compensa cheltuielile de judecată (taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu expert, onorariu avocațial) efectuate de către reclamanta N. R. și pârâtele S. V. și S. R. (onorariu avocațial) până la concurența sumei mai mici, va obliga pârâtele S. V. și S. R. în solidar la plata în favoarea reclamantei a sumei de 770,60 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată și va obliga pârâtul D. D. C. la plata în favoarea reclamantei a sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor S. V. și S. R. invocată prin întâmpinare, ca neîntemeiată.

Admite în parte cererea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanta N. R., cu domiciliul în Cluj-N., .. 14, județul Cluj, în contradictoriu cu pârâții S. V. și S. R., ambele cu domiciliul în Cluj-N., .. 16, județul Cluj și D. D. C., cu domiciliul în Cluj-N., ., județul Cluj, având ca obiect obligație de a face.

Obligă pârâții S. V., S. R. și D. D. C. în solidar să remedieze în proporție de jumătate prejudiciul produs imobilului-construcție situat în Cluj-N., .. 14, județul Cluj, iar în caz contrar autorizează reclamanta N. R. să efectueze lucrările de remediere pe cheltuiala pârâților.

Obligă pârâții S. V., S. R. și D. în solidar să efectueze lucrări de hidroizolație și de eliminare infiltrațiilor de apă în curtea imobilului situat în Cluj-N., .. 16, județul Cluj, iar în caz contrar autorizează reclamanta N. R. să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala pârâților.

Respinge cererea, astfel cum a fost precizată, pentru rest ca neîntemeiată.

Compensează cheltuielile de judecată efectuate de către reclamanta N. R. și pârâtele S. V. și S. R. până la concurența sumei mai mici și obligă pârâtele S. V. și S. R. în solidar la plata în favoarea reclamantei a sumei de 770,60 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Obligă pârâtul D. D. C. la plata în favoarea reclamantei a sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de a formula recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 07 noiembrie 2013.

PREȘEDINTEGREFIER

R.-M. POPAZENO E. F.

Red. R.M.P./ dact. Z.E.F./6 ex./05.12.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA