Plângere contravenţională. Sentința nr. 8403/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8403/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 21-05-2013 în dosarul nr. 6736/211/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.-N.
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚA CIVILA Nr. 8403/2013
Ședința publică din 21 mai 2013
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: C. R.
GREFIER: A. R.
Pe rol se află pronunțarea asupra plângerii contravenționale înaintată de petenta . în contradictoriu cu intimatul M. C.-N. – DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, se constată că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 14 mai 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință civilă când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru data de 21 mai 2013.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei C.-N. de petenta . contradictoriu cu intimatul M. C.-N. – DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ, s-a solicitat constatarea nulității procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._/10.01.2013, iar, în subsidiar, anularea acestuia ca neîntemeiat.
In motivarea plângerii, petenta a invocat excepția lipsei calității procesuale active a sa întrucât nu poate fi subiect activ al faptei reținuta in sarcina sa, HCL nr.149/2009 neinstituind răspunderea persoanei juridice, fiind evident ca persoana juridica nu poate savarsi contravenții. Nu suntem in prezenta unei răspunderi a comitentului pentru fapta prepusului întrucât aceasta răspundere este expres reglementata de dispozițiile art. 1000 alin.3 C.civ. vechi. Totodată, procesele verbale nu cuprind datele de identificare ale contravenientului, fiind incalcate prevederile art. 16 alin.1 din OG nr.2/2001. De asemenea, procesul verbal nu a fost semnat de un martor. Mai invoca si excepția prescripției executării amenzii pe considerentul ca intimata avea obligația de a aplica sancțiunea la data constatării faptei, or, in mod arbitrar, a încheiat procesul verbal la aproape 5 luni de la data constatării faptei, nefiind respectat astfel termenul de 1 luna pentru comunicarea procesului verbal raportat la data constatării faptei.
Plângerea a fost motivata in drept pe dispozițiile art. 16 si urm., art.32 si urm. din OG
nr. 2/2001.
În probațiune, s-au depus copia procesului verbal atacat (f.4).
Plângerea contravențională este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, potrivit art. 16, 32 din O.G. nr. 2/2001.
Intimatul a formulat întâmpinare, prin care a invocat exceptia tardivitatii formularii plangerii, iar pe fond a solicitat respingerea plângerii contraventionale si mentinerea procesului-verbal, întrucât este temeinic si legal (f.7).La întâmpinare s-au atașat înscrisuri: procesul-verbal atacat, notificare, patru planse foto, act de constatare, dovezile de comunicare (f. 12-21).
Petenta a depus note de ședință, prin care a arătat că sediul acesteia este pe ., locul unde a fost constatata contravenția, și că este dotat cu parcare. Totodată, a menționat că intimatul nu a făcut dovada comunicării unei adrese către petentă și că nu a depus la dosar dovada comunicarii acesteia, deși art.5 din HCL 149 prevede aceasta obligatie.Odată cu notele de ședință, petenta a depus extras CF (f.26), rezoluție ONRC (f.28).
In ceea ce priveste exceptia tardivitatii formularii plangerii invocata de intimat, instanta retine ca este neintemeiata pentru ca procesul-verbal contestat a fost comunicat petentei în data de 17.01.2013 (f.21), iar plangerea a fost formulata in termen la data de 31.01.2013, cand a primit numar administrativ (f.31,32) pentru formularea plangerii separat pentru fiecare proces-verbal.
Analizând actele și lucrările dosarului de față, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._/10.01.2013 încheiat de intimat, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 400 lei pentru că, în data de 19.09.2012, orele 09.10 a parcat autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ pe domeniul public/privat a municipiului C.-N., respectiv . A P. Terapia, autovehiculul menționat având fiecare masa totala maxima autorizata de peste 2 tone, încălcând astfel art. 1 lit. a din HCL nr. 149/2009.
Analizând procesul-verbal contestat sub aspectul legalității, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, neexistând nici un motiv de nulitate a acestuia.
Susținerea că o persoană juridică nu poate fi subiect activ al contravenției, întrucât HCL nr.149/2009 nu instituie răspunderea persoanei juridice, nu poate fi luată în considerare.
Potrivit prevederilor art. 3 al. 2 din OG nr.2/2001, persoana juridică răspunde contraventional in cazurile si conditiile prevăzute de actele normative prin care se stabilesc si se sanctionează contraventii. De asemenea, potrivit art. 5 din HCL nr. 149/2009, proprietarul sau detinătorul vehiculului/autovehiculului are obligatia de a comunica Politiei Comunitare, la cererea acesteia si in termenul solicitat, identitatea utilizatorului vehiculului/ autovehiculului la data si ora sãvarsirii contraventiei. In caz contrar, procesul-verbal urmeazã a fi încheiat pe numele proprietarului sau detinãtorului vehiculului/ autovehiculului, chiar dacã acesta este o persoanã juridicã. Așadar, persoana juridică poate răspunde și pentru o asemenea contravenție ca cea reținută în sarcina petentei, fiind prevăzut expres în HCL nr.149/2009.
Petenta avea posibilitatea comunicării către intimat a numelui persoanei fizice vinovate, in baza notei de constatare lăsate pe parbriz (f.20), astfel ca in mod corect sancțiunea s-a aplicat petentei. In orice caz, petenta nu contesta faptul ca era utilizatorul vehiculului/ autovehiculului la data si ora sãvarsirii contraventiei.
Potrivit art. 13 din OG 2/2001, (1): „Aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei”. Prin urmare, instanța nu poate reține apărarea petentei conform căreia procesul-verbal a fost întocmit la mai bine de 5 luni de la data săvârșirii, atât timp cât, în baza dispozițiilor legale susmenționate, agentul constatator poate aplica sancțiunea și încheia procesul verbal în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei, termen respectat în cauză. De asemenea, termenul de o lună pentru comunicarea procesului-verbal curge de la data aplicării sancțiunii, anume 10.01.2013, or, potrivit înscrisurilor depuse la dosar de către intimat, procesul-verbal a fost comunicat în data de 17.01.2013(f.21), deci în termenul de o lună, motiv pentru care instanța constata ca excepția prescriptiei executării amenzii invocată de către petenta este neîntemeiată.
Cu privire la încheierea procesului-verbal în lipsa contravenientului, instanța reține că, de lege lata, dispozițiile OG nr. 2/2001 nu impun obligația agenților constatatori de a chema persoana sancționată contravențional la întocmirea actului contravențional.
Cât privește motivul de nulitate a procesului-verbal invocat de către petentă, lipsa menționării unui martor în cuprinsul procesului-verbal, instanța reține că dispozițiile art. 19 alin 3 din OG nr. 2/2001 reglementează instituția martorului asistent pentru acele situații limitativ prevăzute de lege, când contravenientul nu se află de față la încheierea procesului-verbal, refuză sau nu poate să semneze, iar nu aspecte legate de fapta contravențională reținută. Dispozițiile aceluiași articol prevăd posibilitatea încheierii procesului-verbal chiar în lipsa martorului asistent, cu singura condiție fiind cea a menționării motivelor care au condus la încheierea acestuia în acest mod. Astfel, instanța nu poate reține motivul de nulitate invocat de petenta constând în nerespectarea dispozițiilor art. 19 din OG 2/2001, întrucât lipsa martorului asistent nu atrage în mod automat nulitatea procesului-verbal de contravenție, ci trebuie să se facă dovada unei vătămări care nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului-verbal de contravenție. Petenta nu a aratat ce vătămare i-a fost cauzată, care nu ar putea fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului-verbal de contravenție, dreptul la aparare fiindu-i asigurat in prezenta procedura a plangerii contraventionale.
Analizând temeinicia procesului verbal contestat, instanța constată că starea de fapt reținută în actul administrativ corespunde realității.
În ceea ce privește incidența și aplicabilitatea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în sensul respectării prezumției de nevinovăție a persoanei sancționate contravențional, prezumție garantată de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale drepturilor omului și în materie contravențională și care, în plan procedural, se concretizează prin răsturnarea sarcinii probei, instanța reține că jurisprudența Curții nu interzice, în principiu prezumțiile de fapt sau de drept din sistemele juridice ale statelor semnatare ale Convenției, cu singura condiție ca aceste prezumții să respecte anumite limite rezonabile în raport cu gravitatea faptei și a sancțiunii. În procedura contravențională prevăzută de OG nr. 2/2001, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de o prezumție relativă de veridicitate, sub aspectul situației de fapt și încadrării juridice reținute de agentul constatator, constituind o probă de vinovăție în săvârșirea contravenției, pe care contestatorul are posibilitatea de a o înlătura prin administrarea unor probe certe și concludente, în conformitate cu dispozițiile art. 1169 c.civ., probatoriu dublat de rolul activ al judecătorului investit cu soluționarea cauzei, prevăzut de art. 34 alin 1 din OG nr. 2/2001.
Instanța reține că procesul-verbal conține constatările personale ale agentului care s-a aflat la fața locului în momentul săvârșirii faptei, care a intocmit atat nota de constatare cat si procesul verbal contestat.
Mai mult, din cele patru planse foto depuse de intimat (f.13-16) rezulta ca autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ este parcat pe domeniul public/privat a municipiului C.-N., exact langa P. Terapia, unde nu este amenajata vreo parcare publica sau privata.
. A este indicata in procesul verbal contestat pentru a se identifica cat mai bine locul savarsirii contraventiei, intrucat sub pod sau imediat langa pod, unde era parcat autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ nu exista numar administrativ, fiind domeniul public/privat a municipiului C.-N.. Prin urmare, nu are relevanta faptul ca la pe . A exista o cladire cu aceasta adresa (f.28), proprietate privata, intrucat parcarea autovehiculului cu nr. de înmatriculare_ nu s-a realizat in fata unei cladiri.
Prin urmare, raportat la sustinerile petentei din plangere si la probele administrate in cauza, rezulta ca parcarea s-a realizat pe domeniul privat/public al Municipiului C.-N., instanța neputand ține cont de sustinerile petentei ca locul unde s-a efectuat parcarea ar fi proprietatea privata a . doar pentru ca aceasta detine o cladire pe adresa . A conform extrasului CF de la fila 28, cand, atat din procesul verbal cat si din fotografii rezulta ca masinile erau parcate atat sub pod cat si imediat langa pod unde nu exista numar administrativ, iar locatia nu poate fi decat domeniul public/privat a municipiului C.-N..
În ceea ce privește cuantumul amenzii, raportat la art. 21 din O.G. nr. 2/2001, instanța apreciază că aceasta a fost aplicată în cuantumul stabilit de către legiuitor, sancțiunea fiind proporțională faptei săvârșite și gradului de pericol social.
Având în vedere considerentele expuse, instanța va respinge plângerea contravențională formulată de către petentă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge exceptia tardivitatii formularii plangerii invocata de intimat.
Respinge plângerea formulata de petenta . cu sediul in C.-N., ., în contradictoriu cu intimatul M. C.-N. – DIRECTIA POLITIA LOCALA, cu sediul în C.-N., .-3, jud. C., ca neîntemeiata.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata în sedinta publica, azi, 21.05.2013.
JUDECĂTOR,GREFIER,
C. R. A. R.
Red.RC/Dact.RC, AR/4 ex./27.08.2013
| ← Obligaţie de a face. Încheierea nr. 2667/2013. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... → |
|---|
