Evacuare. Sentința nr. 774/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 774/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 29-01-2014 în dosarul nr. 17039/211/2013
ROMÂNIA
Operator de date cu caracter personal nr. 3185
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
JUDECĂTORIA C.-N.
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 774/2014
Ședința publică din data de 29 Ianuarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G.-R. F.-H.
GREFIER: R.-I. P.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantii C. L. AL MUN. C.-N., M. C.-N. – ambii prin Primar, în contradictoriu cu pârâții B. M.-K., K. A.-G., B. A.-L., A. C.-D., A. A.-C., A. P.-D., având ca obiect pretentii.
La apelul nominal făcut in ședința publica se prezintă pârâta B. M. K., personal, legitimându-se prin C.I. . nr._, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța solicită pârâtei să precizeze dacă mai locuiește la adresa indicată în acțiunea introductivă.
Pârâta arată că locuiește la aceeași adresă și nu are o altă locuință în care să se mute.
În baza art. 131 C.pr.civ. coroborat cu art. 94 pct. 1 C.pr.civ., instanța constată că este competentă general, material si teritorial pentru a soluționa prezenta cauză.
În temeiul art. 238 C. pr. Civ., apreciază durata procedurilor la un termen de judecată.
În temeiul art. 255 si art. 258 C.pr.civ., instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar ca fiind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei si închide faza cercetării judecătorești.
Pârâta arată că nu beneficiază de ajutor social și are un copil cu handicap, mai arată că dorește să plătească dar eșalonat și să nu se mai perceapă dobânzi.
Instanța din oficiu invocă excepția lipsei capacității de folosință a creditoarei C. L. AL MUNICIPIULUI C. N., excepție pe care urmează a o admite.
Nemaifiind alte cereri sau excepții prealabile de formulat sau probe de administrat, declara închisa faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul pe fondul cauzei pârâtei.
Pârâta solicită admiterea acțiunii cu eșalonarea plății debitului datorat.
JUDECĂTORIA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată și înregistrată pe rolul prezentei instanțe la data de 18.07.2013, sub nr. de dosar de mai-sus, reclamanții C. L. AL MUNICIPIULUI C. N. - reprezentat prin Primar si M. C. N. - reprezentat prin Primar, împotriva pârâților B. M.-K., K. A.-G., B. A.-L., A. C.-D., A. A.-C., A. P.-D., au solicitat instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligate pârâta de rândul 1 la plata sumei de 603,25 lei, cu titlu de debit restant, reprezentând contravaloarea chiriei restante aferenta perioadei 01.02.2011 – 28.02.2013, precum si la plata sumei de 1.375,01 lei, reprezentând majorări de întârziere aferente debitului restant si calculate până la data de 31.05.2013, să se constate încetarea contractului de închiriere nr._/16.12.2010 la data de 31.12.2012; să se constate calitatea de abuzivi a pârâților B. M.-K., K. A.-G., B. A.-L., A. C.-D., A. A.-C., A. P.-D., începând cu data de 01.03.2013 pentru ocuparea abuzivă a imobilului situat în mun. C.-N., . Rât), Modul B5, .; să fie obligați pârâții la plata sumei de 4.912,80 lei, reprezentând taxa de ocupare abuzivă în baza fișei de ocupare fără forme legale cu nr._/451/18.04.2013; să fie obligați pârâții la plat sumei de 12,28 lei, reprezentând majorările de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere calculate până la data de 31.05.2013; să fie obligați pârâții la plata în continuare, începând cu data de 53,40 lei/zi, calculată potrivit HCL nr. 48/16.02.2010, până la predarea efectivă a spațiului mai-sus menționat; să fie obligați pârâții la plata în continuare a majorărilor de întârziere în procent de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere până la data plății efective a debitelor prevăzute la pct. 2, 5 și 7; să se dispună evacuarea pârâților din imobilul ocupat abuziv, situat în mun. C.-N., . Rât), Modul B5, .; obligarea pârâților la predarea liberă a spațiului cu altă destinație ocupat abuziv, menționat anterior; cu cheltuieli de judecată ocazionate de prezentul demers procesual.
In motivare, reclamanții au arătat ca intre parata B. M.-K. si C. L. al Mun. C.-N. s-a încheiat contractul de inchiriere nr._/16.12.2000, având ca obiect exploatarea imobilului, situat in C.-N., . Rât), Modul B5, ., in suprafata utilă de 18,00 mp, dependințe comune de 10,70 mp.
Potrivit fișei locative, parte integrantă din contractul de închiriere, alături de titulara contractului sunt înscrise următoarele persoane: K. A.-G., B. A.-L., A. C.-D., A. A.-C., A. P.-D., persoane care se gospodăresc cu titulara contractului de închiriere.
Termenul de locațiune a fost, potrivit cap. I pct. 2 din contractul de închiriere, de 2 ani, respectiv de la data 17.12.2010 până la data de 28.02.2013.
Conform prevederilor contractuale, pârâta de rândul 1 era ținută de obligația de a achita chiria lunară cel mai târziu până în data de 30 a fiecărei luni pentru luna în curs. Potrivit evidențelor contabile ale reclamantilor, pârâta nu și-a îndeplinit în mod corespunzător obligația amintită, sens în care figurează în evidențele reclamantilor cu un debit restant în sumă de 603,25 lei, aferent perioadei 01.02.2011 – 28.02.2013.
Pentru neplata la termen a chiriei lunare, se datorează și penalități de întârziere în cuantum de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua următoare datei scadenței. Astfel, pârâta de rândul 1 datorează penalități de întârziere în cuantum de 1375,01 lei calculate până la data de 31.05.2013, ce curg în continuare până la data achitării integrale a debitului principal asupra cărora sunt calculate, acela de 603,25 lei.
Contractul de închiriere a încetat, pârâta de rândul 1 fiind notificată prin intermediul executorului judecătoresc cu privire la obligația de a achita debitul restant și penalități de întârziere, fiind înștiințată cu privire la încetarea contractului de închiriere, fiind somată debitoarea să predea imobilul, în caz de refuz datorând taxă de ocupare abuzivă a imobilului începând cu 01.03.2013, dată de la care pârâții ocupă abuziv spațiul în litigiu, astfel că datorează taxă de ocupare abuzivă imobil în cuantum de 2 lei/mp, conform HCL nr. 48/2010.
Până la data de 31.05.2013, pârâții au acumulat un debit restant de 4.925,08 lei, din care 4.912,80 lei reprezentând taxă ocupare abuzivă imobil pentru perioada 01.03.2013 – 31.05.2013, iar suma de 12,28 lei reprezentând majorări de întârziere calculate până la data de 31.05.2013.
Pârâții au fost puși în întârziere, conform art. 1079 C.civ. prin notificarea nr. 235/303/13.06.2013. C. de despăgubire pentru ocupare abuzivă a imobilului este datorată de pârâți până la evacuarea efectivă a acestora din imobil.
Întrucât pârâții nu mai dețin un titlu locativ asupra spațiului amintit, se impune evacuarea acestora din imobil.
În drept, art. 969, art. 480 C.civ. anterior, HCL nr. 48/2010, art. 453 C.proc.civ., HCL nr. 284/2010.
În probațiune, s-a solicitat proba cu interogatoriul pârâților și proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei (f. 4-22).
Cererea de chemare în judecată este scutită de plata taxelor de timbru potrivit art. 30 din OUG nr. 80/2013.
Deși legal citați, pârâții nu au depus întâmpinare.
Pârâta de rândul 1, legal citată cu mențiunea personal la interogatoriu pentru termenul de judecată din data de 29.01.2014, nu a depus întâmpinare, însă s-a înfățișat în persoană la termen, când a arătat că este de acord cu admiterea acțiunii formulate, debitele pretinse sunt datorate de pârâți.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, precum și proba cu interogatoriul pârâților, care, deși legal citați cu mențiunea „personal la interogatoriu” pentru termenul de judecată din data de 29.01.2014, nu s-au prezentat în fața instanței de judecată în vederea administrării acestei probe.
Analizând materialul probator administrat, instanța reține următoarele:
Referitor la excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantului C. L. al Mun. C.-N., invocată din oficiu, instanța apreciază că este fondată, urmând să admită, cu consecința respingerii acțiunii promovate de acest reclamant ca fiind formulată de o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosință. La baza soluției instanței stau considerentele ce vor arătate în continuare.
Potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 1 teza I din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, „unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplina și patrimoniu propriu”, iar potrivit art. 20 alin. 1 din același act normativ, „comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercita autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale”. Așadar, unități administrativ-teritoriale sunt comunele, orașele, municipiile și județele, și doar acestea sunt persoane juridice de drept public și au capacitate juridică deplina și patrimoniu propriu. În lumina acestor prevederi legale exprese, și în lipsa unor alte prevederi legale în sens contrar, prin interpretarea deci per a contrario a textelor legale citate, nu se poate reține nici că satele sunt unități administrativ teritoriale, și nici că un consiliu județean sau un consiliu local poate fi persoană juridică de drept public, cu capacitate juridică deplina și patrimoniu propriu.
Mai mult, în art. 21 alin. 2 din Legea nr. 215/2001 se prevede expres că „în justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean”, sensul stric al noțiunii de unitate administrativ teritorială fiind cel stabilit de dispozițiile imperative ale art. 20 alin. 1 din Legea nr. 215/2001.
Față de conținutul prevederilor legale arătate, și având în vedere toate dispozițiile Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, instanța reține că un consiliu local nu are capacitate procesuală de folosință, astfel că nu poate sta în judecată ca reclamant.
Mergând mai departe, trebuie avute în vedere și dispozițiile art. 1 și art. 4 din Legea nr. 213/1998, privind proprietatea publica și regimul juridic al acesteia, conform cărora „dreptul de proprietate publica aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale, asupra bunurilor care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public”, și respectiv „domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor și care nu fac parte din domeniul public” și „asupra acestor bunuri statul sau unitățile administrativ-teritoriale au drept de proprietate privată”. Deci, consiliul local, nefiind unitate administrativ teritorială, nu poate fi titular al dreptului de proprietate publică sau privată. Un consiliu local nu face decât să reprezinte municipiul, în calitate autoritate a administrației publice prin care se realizează autonomia locală.
Aceasta este, de altfel, natura juridică a consiliilor locale, conform art. 23 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 ce prevede că „autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primării, ca autorități executive”, în același sens fiind și prevederile art. 121 alin. 1 din Constituția României.
Capacitatea procesuală de folosință este una dintre cele patru condiții de exercițiu a acțiunii civile, alături de afirmarea unui drept, interes și calitatea procesuală, iar verificarea întrunirii tuturor acestor condiții este obligatorie pentru a se vedea dacă poate fi analizat fondul pretențiilor formulate, ipoteză valabilă in cazul reclamantului C. L. al Mun. C.-N., orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată.
Aceste prevederi legale amintite mai-sus trebuie aplicate fără distincție și consiliilor locale, autoritățile administrației publice sau organele statului neputând beneficia de un tratament diferențiat față de celelalte persoane. Consiliile locale și județene nu pot sta în judecată în calitate de reclamanți, neavând personalitate juridică, aceste acțiuni trebuind să fie exercitate de comune sau municipii și respectiv de județe, aceasta fiind o problemă de capacitate procesuală de folosință. Capacitatea procesuală de folosință nu reprezintă altceva decât transpunerea pe plan procesual a capacității civile de folosință.
Pentru considerentele arătate, instanța va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantului C. L. AL MUN. C.-N., invocată din oficiu, și în consecință, va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul C. L. AL MUN. C.-N., în contradictoriu cu pârâții B. M.-K., K. A.-G., B. A.-L., A. C.-D., A. A.-C., A. P.-D., ca fiind formulată de o persoana lipsită de capacitate procesuală de folosință.
Pe fondul cauzei, instanța reține că între părțile litigante a intervenit contractul de închiriere nr._/16.12.2010, în virtutea căruia reclamantul C. L. al Mun. C.-N., în calitate de locator, a pus la dispoziția paratei B. M.-K., in calitate de locatar, spațiul cu destinație de locuință situat in C.-N., . Rât), Modul 5, ., compus din 2 camere, în suprafață locuibilă de 18,00 mp, dependințe comune de 10,70 mp, durata contractului fiind prevăzută pentru perioada 17.12.2010 – 17.12.2012 (f. 4).
Potrivit prevederilor contractuale – art. II din contract, chiria lunară în cuantumul stabilit de 24,13 lei de datorează de chiriaș și de achită până în data de 30 a fiecărei luni pentru luna în curs.
Deopotrivă, în acord cu art. 2 alin. 4 din convenția părților, neplata la termen a chiriei atrage o penalizare asupra sumei datorate pentru fiecare zi de întârziere, începând cu prima zi care urmează aceleia când suma a devenit exigibilă. Începând cu data de 01.08.2010 nivelul majorării de întârziere este de 0,5% din cuantumul obligației neachitate în termen.
Astfel, părțile au stabilit si posibilitatea pentru locator de a percepe dobanzi si penalitati legale in vigoare pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu prima zi lucratoare aceleia cand suma a devenit exigibila, in caz de neplata a chiriei la scadenta.
Conform fișei locative, anexă la contractul de închiriere, alături de pârâta B. M.-K. – locatar principal, urmau să locuiască în imobil și numiții K. A.-G., B. A.-L., A. C.-D., A. A.-C., A. P.-D. (f. 5)
În derularea acestor raporturi contractuale, pârâții au ocupat spațiul cu destinație de locuință amintit fără însă să achite în totalitate contravaloarea chiriei lunare datorate, în prezent figurând în evidențele reclamanților cu un debit principal în sumă de 603,25 lei, reprezentând chiria datorată pentru perioada 01.02.2011 – 28.02.2013.
Instanța constată că perioada în considerarea căreia este solicitat debitul principal menționat se situează în interiorul duratei contractului de închiriere, astfel cum a fost prelungită prin actul adițional mai-sus menționat. Pentru perioada cuprinsă între data expirării contractului - 17.12.2012 și data de 28.02.2013 a operat tacita locațiune.
Totodată, pârâții nu au contestat existența și întinderea debitului invocat de reclamanți, după cum nu au dovedit stingerea acesteia prin plată, prin producerea chitanțelor liberatorii corespunzătoare. Mai mult, fiind prezentă în instanță la termenul de judecată din data de 29.01.2014, pârâta B. M.-K. a recunoscut existența obligației de plată a sumei de 603,25 lei, reprezentând chiria datorată pentru perioada 01.02.2011 – 28.02.2013, precum și împrejurarea că nu au achitat la scadență debitul de 603,25 lei.
Astfel, instanța acordă valoare probatorie înscrisurilor depuse în probațiune de reclamant, care au forța juridică a unor înscrisuri sub semnătură privată netăgăduite de partea căreia i-au fost opuse, fiind deci susceptibile a face dovada în favoarea emitentului.
În privința penalităților de întârziere, instanța constată că au fost determinate conform clauzelor contractuale, reclamantul având în vedere la stabilirea cuantumului majorarilor de intarziere, in cuantum de 603,25 lei, prevederile art. 2 alin. 4 din contractul de inchiriere și HCL nr. 284/15.07.2010, prin care s-a stabilit că, începând cu data de 01.08.2010, se datorează majorări de întârziere în cuantum de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere. In speta, reclamantii nu solicitat obligarea paratei la plata sumei de 1.375,01 lei cu titlu de penalitati de intarziere calculate pana la data de 31.05.2013, precum si acordarea lor in continuare pana la data achitarii efective a debitului principal restant în procent de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere până la data plății efective a debitului principal restant.
Pentru considerentele expuse și în baza art. 969 C.civ., reținând întrunirea condițiilor răspunderii contractuale în sarcina pârâtei B. M.-K., instanța va admite acțiunea și va obliga pârâta să plătească reclamantului M. C.-N. suma de 603,25 lei, cu titlu de debit restant, reprezentând contravaloarea chiriei restante aferente perioadei 01.02.2011 – 28.02.2013, precum și la plata penalităților de întârziere în cuantum de 1.375,01 lei, calculate până la data de 31.05.2013, și acordarea în continuare a penalităților de întârziere în cuantum de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere aferente debitului principal de 603,25 lei, calculate începând cu data de 01.06.2013, și până la momentul achitării efective a debitului principal restant.
În contractul de închiriere nr._/16.12.2010, părțile au inserat un pact comisoriu de grad IV, potrivit căruia „în cazul neexecutării obligațiilor, contractul se desființează de plin drept, fără punerea în întârziere a chiriașului și fără intervenția instanțelor de judecată”.
Reținând culpa contractuală a pârâtei de rândul 1, care nu a achitat la scadență contravaloarea chiriei lunare pentru perioada 01.02.2011 – 28.02.2013, instanța va constata ca a intervenit rezilierea de drept a convenției părților, fapt pentru care, începând cu data de 01.03.2013, pârâta de rândul 1 nu se mai poate prevala de un titlu locativ în ceea ce privește spațiul cu destinație de locuință, pârâta fiind notificată cu privire la încetarea de drept a convenției de închiriere, fapt pentru care, în baza art. 480 C.civ., instanța va dispune evacuarea pârâtei de rândul 1 – B. M.-K., cât și a pârâților de rândul 2-6 – K. A.-G., B. A.-L., A. C.-D., A. A.-C., A. P.-D., în calitate de persoane tolerate în imobil și înscrise în fișa locativă aferentă contractului de închiriere. Totodată, va dispune obligarea pârâților să procedeze la predarea locuinței către reclamant.
Potrivit art. 998-999 C.civ., ținând seama că pârâții nu sunt în măsură să exhibe un titlu locativ, ocuparea de către aceștia a spațiului locativ se situează în afara unui raport juridic stabilit pe plan contractual cu locatorul, începând cu data de 01.03.2013, reprezentând în fapt o ocupare abuzivă a spațiului, întrucât a intervenit rezilierea de drept a convenției de închiriere, instanța apreciază ca fiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, ocuparea abuzivă a spațiului generând în patrimoniul reclamantului un prejudiciu, constând în contravaloarea lipsei de folosință, ce este evaluată potrivit HCL nr. 48/16.02.2010 la suma de 2 lei/mp/zi.
Ținând seama de principiul reparării integrale a prejudiciului, ce domină materia răspunderii delictuale, instanța va dispune obligarea pârâților B. M.-K., K. A.-G., B. A.-L., A. C.-D., A. A.-C., A. P.-D., la plata către reclamantul M. C.-N. a sumei de 4.912,80 lei, reprezentând despăgubiri civile-taxă de ocupare abuzivă imobil, aferente perioadei 01.03.2013 – 31.05.2013, cu achitarea în continuare a taxei de ocupare abuzivă a imobilului în litigiu, în sumă de 53,40 lei / zi, începând cu data de 01.06.2013 și până la data predării efective a imobilului către reclamant. Totodată, va dispune obligarea pârâților la plata majorărilor de întârziere în sumă de 12,28 lei (stabilite la data de 31.05.2013), cu achitarea în continuare a penalităților de întârziere în cuantum de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere aferente debitului în sumă de 4.912,80 lei, începând cu data de 01.06.2013 și până la momentul achitării efective a debitului principal restant constând în taxă de ocupare abuzivă imobil.
Referitor la solicitarea pârâtei de rândul 1 de a se dispune eșalonarea plății debitelor restante, instanța reține că această cerere este nefondată, în contextul în care pârâta nu a probat în cauză imposibilitatea efectuării plății dintr-o dată, respectiv nu s-au depus scripte din care să rezulte situația financiară a acesteia.
Vazand si dispozitiile art. 451 și urm. C.proc.civ., deși s-au solicitat cheltuieli de judecată, reclamantul nu a produs dovezi la dosar cu privire la efectuarea unor asemenea cheltuieli, motiv pentru care acestea nu se vor acorda.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantului C. L. AL MUN. C.-N., invocata din oficiu.
Respinge cererea de chemare în judecata formulata de reclamantul C. L. AL MUN. C.-N., cu sediul în mun. C.-N., .-3, jud. C., în contradictoriu cu pârâții B. M.-K., K. A.-G., B. A.-L., A. C.-D., A. A.-C., A. P.-D., ca fiind formulata de o persoana lipsita de capacitate procesuala de folosință.
Admite cererea de chemare în judecata formulata de reclamantul M. C.-N. – prin Primar, cu sediul în mun. C.-N., .-3, jud. C., în contradictoriu cu pârâții B. M.-K., K. A.-G., B. A.-L., A. C.-D., A. A.-C., toți cu domiciliul în mun. C.-N., . Rât), Modul B5, ., A. P.-D., domiciliat în mun. C.-N., .. M., nr. 59, ..
Obliga pârâta B. M.-K. să plătească reclamantului M. C.-N. suma de 603,25 lei, cu titlu de debit restant, reprezentând contravaloarea chiriei restante aferente perioadei 01.02.2011 – 28.02.2013, precum și la plata penalităților de întârziere în cuantum de 1.375,01 lei, calculate până la data de 31.05.2013, și acordarea în continuare a penalităților de întârziere în cuantum de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere aferente debitului principal de 603,25 lei, calculate începând cu data de 01.06.2013, și până la momentul achitării efective a debitului principal restant.
Constată rezilierea contractului de închiriere nr._/16.12.2010.
Dispune evacuarea pârâților B. M.-K., K. A.-G., B. A.-L., A. C.-D., A. A.-C., A. P.-D. din imobilul situat în mun. C.-N., . Rât), Modul B5, ., si predarea locuinței liberă către reclamanți.
Obliga pârâții B. M.-K., K. A.-G., B. A.-L., A. C.-D., A. A.-C., A. P.-D. la plata către reclamant a sumei de 4.912,80 lei, reprezentând despăgubiri civile-taxă de ocupare abuzivă imobil, aferentă perioadei 01.03.2013 – 31.05.2013, cu achitarea în continuare a taxei de ocupare abuzivă a imobilului în litigiu, în sumă de 53,40 lei / zi, începând cu data de 01.06.2013 și până la data predării efective a imobilului către reclamant.
Dispune obligarea pârâților B. M.-K., K. A.-G., B. A.-L., A. C.-D., A. A.-C., A. P.-D. la plata majorărilor de întârziere în sumă de 12,28 lei (stabilite la data de 31.05.2013), cu achitarea în continuare a penalităților de întârziere în cuantum de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere aferente debitului în sumă de 4.912,80 lei, începând cu data de 01.06.2013 și până la momentul achitării efective a debitului principal restant constând în taxă de ocupare abuzivă imobil.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Apelul și motivele de apel se depun la Judecătoria C.-N.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.01.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G.-R. F.-H. R.-I. P.
Red./Th.red./F.H.G.R./P.R.I./10ex./28.02.2014
| ← Rezoluţiune contract. Sentința nr. 6795/2014. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 9693/2014.... → |
|---|
