Obligaţie de a face. Sentința nr. 5755/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5755/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 03-06-2014 în dosarul nr. 14048/211/2012
Dosar nr._
Cod operator date cu caracter personal 3185
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
CIVIL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 5755/2014
Ședința publică de la 03 Iunie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE E.-E. P.
GREFIER A. D. G.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe reclamant C. A. F. și pe pârât C. P., pârât S. O., pârât C. G., pârât G. D., pârât V. V., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, pronunțarea făcându-se fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la data de 6 mai 2014, fiind consemnate pe larg în încheierea de ședință de la acea dată, care fac parte integrantă din prezenta, când Judecătoria, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea la datele de 13 mai 2014, 20 mai 2014, 27 mai 2014, respectiv 3 iunie 2014, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus reclamanta C. A. FLORENȚA a chemat în judecată conducerea ASOCIAȚIEI DE LOCATARI BIZUȘA 10 Cluj-N.: C. P., președinte, S. O., administrator, C. G., cenzor, G. D., membru în comitetul executiv, V. V., membru în comitetul executiv, pentru obstrucționarea repetată a accesului la informații de interes general și personal, pentru proasta gestionare a bunurilor asociației pe care o reprezintă. Pe S. O. o cheamă în judecată și pentru abuz în funcție și fals în acte prin acționare în numele reclamantei, în locul său, fără a avea permisiunea reclamantei, sau vreo împuternicire în acest sens.
Menționează următoarele:
Activitatea celor enumerați (mai puțin V., care este membru din martie 2012 în comitetul executiv; totuși este responsabil pentru hotărârile comitetului, de la acea dată) a făcut obiectul cercetărilor repetate, cu începere din 2007 de către departamentul specializat al Primăriei Cluj, cercetări care s-au finalizat în urma sesizărilor reclamantei și a altor locatari cu note de constatare negative privitoare la această activitate (_ ,_ ,_ ), cu propunere de amendă și cu amendă pentru președinte, administrator și cenzor (2011).
A considerat necesar, văzând modul incorect în care cei de mai sus își desfășoară activitatea, văzând ca și cenzorul (fără cunoștințe de specialitate și trecut de 70 de ani)a fost amendat, să verifice și să monitorizeze mai îndeaproape modul de manevrare a sumelor de bani aparținând asociației precum și activitatea comitetului executiv, în general, în calitate de proprietar, angajator, membru al asociației.
Mai arata reclamanta ca atat ea cât și alți locatari au solicitat o . informații în format scris și s-a oferit să plătească pentru copiile documentelor solicitate, dar a fost refuzată constant. Motivul pentru care a solicitat informații/copii documente în scris este acela că are nevoie de unele documente pentru a le furniza rudelor sale, care urmează să o oștenească; de unele documente are nevoie în format scris pentru că sunt documente care trebuie studiate, fiind mai complexe, iar reclamanta nu cunoaște elementele de contabilitate și finanțe, în general; pentru a putea vota în cunoștință de cauză activitatea administrației; pentru a monitoriza consecvența declarațiilor acesteia, etc, pentru a contracara, cumva, ambiguitatea activității conducerii asociației. Consideră că diseminarea informațiilor trebuie făcută în acel mod care servește cel mai bine solicitantului.
În afară de cele constatate în documente de Primăria Cluj, lipsa de transparență a conducerii asociației și frica de a lăsa orice urmă scrisă, care îi poate implica juridic arată că – în afară de faptul că nimeni din conducere nu cunoaște legea privind asociațiile de proprietari, lege care asigură acces la orice document de interes general sau personal – s-a întâmplat ceva cu fondurile asociației, poate chiar au fost folosite în scop personal. În opinia reclamantei, o persoană perfect transparentă ar fi dat curs solicitărilor și nu s-ar fi eschivat cu insulte, amânări, creare de confuzii, cu obstinație, încă din 2007, ar spune „ținând cu dinții” ca sumelor asociației, rimele acordate, salariile, acțiunile comitetului executiv să rămână secrete. Un exemplu despre modul ciudat în care sunt păstrate „secretele” asociației; l-a întrebat pe ultimul individ care a venit să execute lucrări de întreținere a spațiului verde de la ce firmă este (C. și S. nu au putut să îi arate documentele de la o firmă către executase o lucrare similară cu câteva săptămâni înainte, deși spuneau că îi plătiseră deja pe lucrători
Fondurile colectate de la proprietari pentru îngrijirea spațiului verde – tuns iarba, tăiat gard viu, văruit copaci – rămase neutilizate în 2011 au fost aproape 10 milioane lei vechi. CU toate acestea, în 2012, conducerea asociației a adunat încă 6 milioane lei vechi și au informa-o că mai adună 6 milioane lei vechi. Asta înseamnă că, deși n u au cheltuit fondurile pentru 2011 vor aduna 12 milioane lei vechi, și vor încheia anul cu 22 milioane lei veci pentru îngrijirea spațiului verde. De tăiatul ierbii se ocupă o firmă, aleasă fără licitație sau fără consultarea de mai multe oferte.
Pe tabelul de taxe, fondul nou colectat, de 605 lei apare ca și „taxa c” – presupune curățenie (crede că taxa curățenie e, de fapt, după cum susține C., taxa îngrijire spații verzi) și ca plata beneficiar. Conducerea asociației a spus că s-au efectuat plăți din fondul rămas din 2011, nu din noul fond, dar tabelul indica că s-au făcut plăți din acest fond („Plăți către beneficiar”).
Reclamantei i se pare că în mod clar, sunt fraudate fonduri mari, de ordinul a zeci de milioane de lei vechi, C., S. și cenzorul C. constituie mai multe fonduri paralele, pentru aceeași destinație, unele adunate înainte să se epuizeze cele vechi, fonduri mult mai mari decât nevoile asociației – ca dovadă, fondurile neconsumate – pentru ca să se piardă urma banilor.
Fondul pentru reparații, de aproximativ 12 milioane lei vechi, nefolosit în 2011, s-a reparat pentru 2012. Totuși, deși există și dobânda nefolosită, în valoare de 2886,9 lei, conducerea și-a exprimat intenția să adune alt fond în 2012 pentru reparații „în caz de nevoie”. Legea prevede ca fondul de reparații se propune în adunarea generală la începutul anului, pentru un obiectiv concret, și după ce se stabilește un deviz,m fond colectabil în transe egale. Fără să mai treacă hotărârea prin adunarea generală, fără să fixeze un obiectiv, deși au bani în fondul de reparații, conducerea dorește să adune un alt fond începând cu luna iunie 2012.
În noiembrie 2011 comitetul executiv a solicitat acces în apartamentul reclamantei, prin preaviz, „pentru verificarea țevilor comune”. A indicat intervalul de timp și ziua în care poate asigura accesul și toți au fost de acord. În ziua respectivă nu a venit nici administratoarea, nici instalatorul în intervalul convenit și a plecat la serviciu. Aceștia au venit mai târziu și, profitând de prezența a doi zugravi, care le-au deschis ușa, au intrat în apartament. Lasă la o parte modul absolut iresponsabil și impertinent al administratoarei de a rezolva situația, ceea ce o deranjează pe reclamantă este că, din noiembrie 2011 până în februarie 2012 nu i-a prezentat nimeni nici un raport de constatare despre ce s-a întâmplat în casa ei, în absența sa. A obținut acest raport în februarie 2012, la intervenția Secției III Poliție. Prin acest exemplu dorește să evidențieze nu doar modul în care sunt ignorate prevederile legii și drepturile membrilor de asociație, ci și modul impertinent și abuziv de a acționa a conducerii asociației.
Din 2007 nu au fost anunțați niciodată cine este premiat anual din banii lor. Consideră că procedura de acordare a primelor în secret, în comitetul executiv, care le propune, le votează, le acordă fără știrea cuiva dintre membrii asociației, este ilegală. În timp ce primele s-au acordat constant, tot constant unii proprietari și-au închis repartitoarele pentru că nu aveau bani să plătească căldura. Despre prime s-a aflat întâmplător, prin rapoartele Primăriei Cluj. A cerut răspuns în scris la această întrebare, dar nu i s-a răspuns.
Solicită anularea deciziei imorale de acordare a unei creșteri salariale administratoarei, după ce au fost atât președintele cât și administratoarea amendați, cu două luni înainte de către Primăria Cluj, pentru activitate nesatisfăcătoare. Domnul C., administratoarea și membrii comitetului executiv induc constant un sentiment de ură față de primărie pentru că „noi suntem independenți” și ei se amestecă în treburile noastre” (amestecul este aplicarea legii).
Reclamanta C. A. FLORENȚA la solicitarea instantei și-a precizat cererea de chemare în judecată în sensul ca:
Sub aspectul calității procesuale pasive reclamanta înțelege să se judece cu Asociația de proprietari Bizușa, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj și personal cu membrii comitetului executiv al respectării asociației de proprietari pe care i-a indicat în cererea de chemare în judecată.
Sub aspectul obiectului cererii de chemare în judecată reclamanta solicită admiterea acțiunii și obligarea pârâților la emiterea unei decizii sub sancțiunea aplicării unor daune cominatorii de 50 lei pe zi întârziere, prin care:
- să se restituie reclamantei cota parte care îi revine din suma de 550 lei – contravaloarea unui program pentru calculul cheltuielilor de . achitat-o cu titlu de cheltuială gospodărească pe luna februarie 2012;
- să o exonereze pe reclamantă de la plata cheltuielilor constând în ajutor de deces și restituirea sumei pe care a achitat-o cu acest titlu din anul 2007 până în luna iunie 2012, cu dobânda legală aferentă acestui debit;
- să fie exonerată reclamanta de la plata cheltuielilor privind fondul de reparații aferente asociației de proprietari și restituirea sumei pe care a achitat-o în anul 2012;
- să fie exonerată reclamanta de la plata contribuției ce vizează cheltuielile avocațiale pe care pârâta le-a angajat în legătură cu prezenta cauză.
În temeiul art. 10 din Legea nr. 230/2007 solicită să se dispună obligarea pârâtei, să-i asigure accesul la toate documentele asociației de proprietari, la sediul asociației, după orar stabilit și să-i elibereze copii xerox, certificate pentru conformitate cu originalul de pe documentele pe care le solicită.
Obligarea membrilor comitetului executiv al asociației de proprietari indicați în cererea de chemare în judecată să achite reclamantei suma de 100 lei/fiecare membru al comitetului executiv cu titlu de daune materiale și morale.
Obligarea pârâților să plătească cheltuielile de judecată pe care reclamanta le-a efectuat în legătură cu prezentul proces.
MOTIVE:
Pârâții din prezenta acțiune au perceput de la membrii asociației de proprietari Bizușa nr. 10, Cluj-N. diverse sume de bani sub pretextul unor aparente cheltuieli necesare fondului asociației de proprietari.
Reclamanta a solicitat conducerii asociației de proprietari în nenumărate rânduri prezentarea unor acte justificative pentru care se colectează respectivele sume de bani.
Datorită faptului că, conducerea asociației de proprietari nu a dat curs solicitărilor mele, reclamanta s-a adresat autorităților din cadrul administrației publice locale.
În urma acestor sesizări, s-a constatat de către autoritățile administrative locale numeroase ilegalități în legătură cu aceste „fonduri” prin urmare asociația de proprietari a fost sancționată administrativ în mai multe rânduri.
În cele din urmă, pârâții au implementat măsurile dispuse de autoritățile administrație publice locale și s-au conformat deciziilor acestora, în schimb nu au putut prezenta documente justificative pentru sumele solicitate de reclamantă prin prezenta acțiune, astfel cum a fost formulată și precizată.
Având în vedere faptul că până în prezent pârâții nu s-au putut conforma deciziilor date de către autoritățile administrative locale (sub aspectul justificării respectivelor fonduri) și datorită faptului că aceștia îi încalcă drepturi și interese legitime în calitate de membru al asociației de proprietari, reclamanta a înțeles să desemneze prezentul proces.
Susține că acțiunea formulată și precizată de reclamantă este întemeiată, afirmație bazată pe următoarele argumente, probe și dispoziții legale:
Mai mult aceste aspecte de ilegalitate au fost constatate de către autoritățile administrației publice locale prin nota de constatare nr. 143/305/20.07.2012.
Cu privire la daunele materiale și morale solicitate în temeiul principiilor răspunderii civile delictuale și a abuzului de drept:
Arată că art. 1349 din C.pr.civ. prevede că „(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane”.
Art. 15 din C.civ. menționează ca: „Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei-credințe”, iar art. 14 din același act normativ prevede ca: „Orice persoană fizică sau persoană juridică trebuie să își exercite drepturile și să își execute obligațiile civile cu bună-credință, în acord cu ordinea publică și bunele moravuri”.
Art. 32 di Legea nr. 230/2007 prevede ca: „Pentru neîndeplinirea atribuțiilor ce le revin, cenzorul sau cenzorii asociației de proprietari răspund personal sau in solidar, in fata legii si a proprietarilor, pentru daunele si prejudiciile cauzate proprietarilor in mod deliberat”.
Reclamanta menționează că a solicitat în nenumărate rânduri conducerii asociației de proprietari informații în legătură cu fondurile care sunt solicitate membrilor asociației de proprietari.
Cu toate că reclamanta era în drept să afle respectivele informații, conducerea asociației de proprietari l-a privat de acest drept, chiar după Consiliul Local a recomandat în mod special respectarea transparenței activității comitetului executiv și asigurarea accesului la informații care privesc asociația.
Cu privire la colectarea unor sume pentru fondul de reparații în lista de cheltuieli aferentă lunii iunie 2012: „…Din procesele verbale ale adunării generale nu reiese că au fost discutate/aprobate în adunarea generală lucrările și nici sumele aferente acestor lucrări….De asemenea am constatat modul defectuos de întocmire a procese,or verbale ale adunării generale. Acestea conțin spații libere, iar pentru luarea hotărârilor nu este precizat numărul voturilor pentru, contra sau abținerilor…. Totodată a constatat că în procesele verbale ale adunării generale nu sunt înscrise semnăturile celor prezenți la ședința de verificare. În concluzie d-na administrator a colectat fond de reparații în lunile mai-iunie 2012 fără să aibă dovada aprobării acestui fond în vederea efectuării unor lucrări de reparații/întreținere la nivelul acestui condominium”.
Cu privire la „ajutorul de deces” colectat în urma decesului unui membru al asociației, administratorul declara că s-a reținut această sumă, dar nu s-a făcut dovada aprobării în adunarea generală a asociației de proprietari. Astfel, dacă nu exista o hotărâre a adunării generale nu este corect să fie repartizate și colectate aceste sume”.
Cu privire la solicitările d-nei C. A., cuprinse în adresa nr._/305/11.07.2012, precizează următoarele „…referitor la modul de întocmire a proceselor verbale ale adunării generale, am constatat și precizat anterior faptul că acestea sunt întocmite în mod eronat, solicită reprezentanților asociației să respecte prevederile art. 17 alin. 3 din HG nr. 1588/2007 și ale art. 25 alin. 4 din Legea nr. 230/2007, referitoare la afișarea/comunicarea tuturor hotărârilor adunării generale și afișarea deciziilor comitetului executiv”.
„Nici pentru cheltuiala de achiziționare a unui program pentru calculator în vederea calculării cheltuielilor,lunare nu s-a făcut dovada discutării/aprobării în adunarea generală…”.
Cu privire la prejudiciul suferit reclamanta arată că a achitat sume de bani fără să existe documente justificative ale adunării generale ale asociației de proprietari în cest sens și mai mult reclamanta a fost calomniată de conducerea asociației.
Prin întâmpinarea formulată pârâții ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI BIZUȘA NR. 10 CLUJ-N., CÎRCA P., S. O., C. G., G. D., V. G. au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
MOTIVE:
Acțiunea civilă formulată și precizată de reclamantă este neîntemeiată.
Potrivit art. 30 din Legea 230/2007, comitetul executiv al asociației de proprietari e mite decizii cu privire la aspectele menționate la al. 1 lit. b – „(b) emite, daca este cazul, decizii scrise privind reguli pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale si pentru respectarea prevederilor legale, a statutului si a acordului de asociere precum si alte decizii ce privesc activitatea din asociația de proprietari – în condițiile menționate la al. 2 – „(2) Ședințele comitetului executiv sunt legal întrunite daca jumătate plus unu din numărul membrilor săi sunt prezenți. Ședințele comitetului executiv pot fi convocate de președintele asociației de proprietari sau de jumătate plus unu din numărul membrilor săi.
Raportat la dispozițiile legale invocate, Asociația de proprietari . Cluj-N., comitetul executiv al Asociației de proprietari . Cluj-N. sau personal membrii comitetului executiv nu pot emite decizii în sensul celor solicitate de reclamantă.
Achiziționarea unui program pentru calculul cheltuielilor de . 550 lei a fost stabilită de comitetul executiv în ședința din 24.02.2012. Ședința a fst legal constituită și achiziționarea programului reprezenta o decizie care privește activitatea asociației de proprietari dată prin lege în componența comitetului executiv.
În ceea ce privește cererea pentru restituirea sumei reprezentând ajutor de deces se impune respingerea acesteia deoarece reclamanta nu a determinat cuantumul acesteia. Oricum suma de bani achitată de reclamantă cu titlu de ajutor de deces din anul 2007 până în anul 2010 este prescrisă sens în care invocă excepția prescripției acțiunii sub acest aspect. Cererea este și neîntemeiată, Asociația de proprietari a hotărât – în ședința din 12.07.2012 . că membrii asociației de proprietari să continue s contribuie cu suma de 5 lei/apartament cu titlu de ajutor de deces în cazul decesului unui membru al asociației. Hotărârea a fost contestată de reclamantă și respinsă în prima instanță.
Cererea reclamantei de exonerare de la plata sumei reprezentând fond de reparații și restituirea sumei de bani achitată de aceasta cu acest titlu pe anul 2012 este neîntemeiată. Prin hotărârea adunării generale din 14.03.2012 s-a votat proiectul pentru bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2012 astfel cum a fost propus de comitetul executiv în care a fost inclus și fondul de reparații în sumă de 2000 lei (menționat în decizia comitetului executiv din 24.02.2012). Hotărârea asociației de proprietari nu a fost atacată în instanță de reclamantă. Prin hotărârea adunării generale din 6.03.3013 s-a votat proiectul de buget pentru anul 2013 astfel cum a fost propus de comitetul executiv în care a fost inclusă suma de 6500 lei fond de reparații. Hotărârea asociației de proprietari nu a fost atacată în instanță de reclamantă.
Cererea privind exonerarea de la plata cheltuielilor avocațiale este de asemenea neîntemeiată. Acestea reprezintă o cheltuială a asociației de proprietari stabilită prin hotărârea adunării generale – adunare generală extraordinară din 12.07.2013.
Analizand actele si lucrarile dosarului se retin in fapt urmatoarele:
Prin cererea formulata si precizata, reclamanta solicita obligarea pârâților la emiterea unei decizii sub sancțiunea aplicării unor daune cominatorii de 50 lei pe zi întârziere, prin care:
- să se restituie reclamantei cota parte care îi revine din suma de 550 lei – contravaloarea unui program pentru calculul cheltuielilor de . achitat-o cu titlu de cheltuială gospodărească pe luna februarie 2012;
- să o exonereze pe reclamantă de la plata cheltuielilor constând în ajutor de deces și restituirea sumei pe care a achitat-o cu acest titlu din anul 2007 până în luna iunie 2012, cu dobânda legală aferentă acestui debit;
- să fie exonerată reclamanta de la plata cheltuielilor privind fondul de reparații aferente asociației de proprietari și restituirea sumei pe care a achitat-o în anul 2012;
- să fie exonerată reclamanta de la plata contribuției ce vizează cheltuielile avocațiale pe care pârâta le-a angajat în legătură cu prezenta cauză.
În temeiul art. 10 din Legea nr. 230/2007 solicită să se dispună obligarea pârâtei, să-i asigure accesul la toate documentele asociației de proprietari, la sediul asociației, după orar stabilit și să-i elibereze copii xerox, certificate pentru conformitate cu originalul de pe documentele pe care le solicită.
Mai solicita obligarea membrilor comitetului executiv al asociației de proprietari indicați în cererea de chemare în judecată să achite reclamantei suma de 100 lei/fiecare membru al comitetului executiv cu titlu de daune materiale și morale.
Potrivit art.4 din Legea nr. 230/2007 „ (1) Asociația de proprietari are drept scop administrarea și gestionarea proprietății comune care, pe lângă drepturi, impune obligații pentru toți proprietarii.
(2) Consecințele neluării măsurilor de organizare și funcționare cu privire la administrarea și gestiunea proprietății comune sunt în răspunderea juridică a tuturor proprietarilor sau a reprezentanților acestora, după caz.”
Art 45 din Legea nr. 230/ 2007 Proprietarii membri ai asociației de proprietari au obligația să aprobe și un fond de reparații anual, necesar pentru repararea și îmbunătățirea proprietății comune. Comitetul executiv va pregăti și va prezenta adunării generale suma anuală necesară pentru constituirea sau completarea acestui fond, care se alimentează în avans, în tranșe lunare egale, prevăzute în lista de plată a cheltuielilor asociației de proprietari. Plățile pentru repararea și îmbunătățirea proprietății comune se vor face din fondul de reparații.”.
Modalitatea în care se determină necesitatea efectuării acestor reparații este reglementată de art.25 din Legea nr.230/2007, stabilindu-se necesitatea ca aceste aspecte să fie soluționate prin hotărâri adoptate de către adunarea generală a asociației de proprietari.
Conform cu art.25 alin.(1) din Legea nr.230/2007, pentru adoptarea hotărârilor în adunarea generală a asociației de proprietari, se vor avea în vedere următoarele:
a) fiecare proprietar are dreptul la un vot pentru proprietatea sa;
b) pentru hotărârile cu privire la stabilirea fondurilor de investiții pentru consolidare, reabilitare și modernizare, votul fiecărui proprietar are o pondere egală cu cota-parte din proprietatea comună;
(2) Hotărârile adunărilor generale vor fi luate cu votul majorității membrilor asociației de proprietari prezenți la adunarea generală convocată sau reconvocată, după caz. In statutul propriu al asociației de proprietari pot fi prevăzute și alte condiții, dar nu mai puțin de jumătate plus unu din voturile celor prezenți la adunarea generală convocată sau reconvocată.
(3) In situații excepționale, hotărârile pot fi luate prin acordul scris al majorității proprietarilor unei scări sau unui . de proprietari, pentru probleme care îi vizează direct, pe bază de tabel nominal.
(4) Hotărârile adunărilor generale se consemnează în registrul de procese-verbale al asociației de proprietari, se semnează de către toți membrii comitetului executiv și se comunică, în scris, tuturor proprietarilor.
Art.37 din Legea nr.230/2007 statuează asupra faptului că pentru lucrările privind proprietatea comună, administratorul, ținând seama de preț, durată de execuție și calitate, supune spre analiză, selecție de oferte și aprobare comitetului executiv al asociației de proprietari ofertele operatorilor economici care satisfac cerințele, în vederea executării lucrărilor, conform legislației în vigoare.
Art.48 alin.(1) din Legea nr.230/2007 reglementează că „stabilirea și repartizarea sumei care privește proprietatea comună ce revine fiecărui proprietar din cadrul condominiului se fac proporțional cu cota-parte indiviză din proprietatea comună”.
Mai mult art.24. alin. 4 din Legea nr. 230/2007 prevede ca „Hotărârile adunării generale a asociației de proprietari sunt obligatorii și pentru proprietarii din condominiu care nu au fost prezenți la adunarea generală, precum și pentru proprietarii care nu sunt membri ai asociației de proprietari.”
Ca urmare nici un proprietar din cadrul asociatiei nu poate fi exonerat de plata fondului de reparatii aferent asociatiei.
Art .45 din acelasi act normativ precizeaza ca „Proprietarii membri ai asociației de proprietari pot aproba și alte fonduri cu caracter special.”
Ca urmare, orice cheltuiala angajata pentru bunul mers al asociatiei prin hotarare adoptata conform celor de mai sus si care nu este declarata sau mentionata ca fiind contrara ordinii de drept, se impune a fi achitata de catre orice membru al asociatiei.Aceasta este valabila atat in ceea ce priveste fondul de reparatii cat si in ceea ce priveste contravaloarea altor operatiuni financiare derulate in scopul bunului mers al asociatiei(ex.achizitionarea unui program pentru calculul cheltuielilor de . avocatial in cazul in care parata este reprezentanta in diversele actiuni in justitie, etc).
De fapt acest aspect se regaseste si in dispozitiile art. 46 din actul normativ sus mentionat” Toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari"
Ca urmare instanta va respinge cererea reclamantei cu privire la restituirea cotei parti ce ii revine din suma de 550 lei contravaloarea programului pentru calculul cheltuielilor de intretinere si cu privire la fondu lde reparatii ca fiind neintmeieta.
In ceea ce priveste exonerarea reclamantei de la plata cheltuililor constand in ajutor de deces si restituirea sumei achitate cu acest titlu in perioada 2007-2012, instanta retine urmatoarele:
Prin decizia civila nr. 293/A din 05.06.2013 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr._/211/2012, s-a anulat hotărârea emisă de pârâtă în data de 12 iulie 2012, privind contribuția obligatorie cu o sumă de bani în caz de deces al uneia din membrii asociației.Sentinta Tribunalului Cluj a fost mentinuta prin DECIZIA CIVILĂ NR. 3863/R/2013 a Curtii de Apel Cluj.
Ca urmare, preluand considerentele deciziilor mai sus mentionate, instanta apreciaza ca cererea reclamantei cu privire la acest aspect este intemeiata in parte, urmand a obliga pe parata la restituirea catre reclamanta a sumei de 30 lei cu titlu de fond de deces aferent perioadei octombrie – noiembrie 2009, noiembrie – decembrie 2011 si mai 2012, in cuantum de 30 lei, restul sumelor (anii 2007-2008) fiind prescrise.
In ceea ce priveste solicitarea reclamantei cu privire la obligarea paratei sa-i asigure accesul la toate documentele asociatiei dupa un program stabilit si sa-i elibereze copii xerox certificate de pe documentele pe care le solicita instanta retine urmatoarele:
Prin Decizia nr. 427 din 8 iulie 2014
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 10, art. 13 și art. 24 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari a Curtii Constitutionale s-a retinut că, în opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile art. 10 din Legea nr. 230/2007 nu disting asupra modului în care se poate realiza accesul la documentele asociației de proprietari, astfel încât sunt posibile interpretări eronate ale acestuia, în sensul că nu se pot elibera copii ale documentelor asociației. Se arată că în acest mod este încălcat dreptul de proprietate al membrilor asociației de locatari asupra documentelor asociației, dreptul la acces la justiție, dreptul la informare, precum și principiul constituțional al egalității în drepturi.
Analizând aceste susțineri, Curtea reține că prevederileart. 10 din Legea nr. 230/2007, cuprinse în cap. III - Drepturile și obligațiile proprietarilor, instituie dreptul de a cunoaște toate aspectele legate de activitatea asociației și de a avea acces la orice document al acesteia. Susținerile formulate în motivarea excepției de neconstituționalitate, referitoare la o deficiență de conținut al textului de lege criticat, în sensul că acesta nu distinge asupra modalității de acces la documentele asociației de proprietari, nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci se referă la interpretarea și modul de aplicare al acestor prevederi legale, aspecte ce intră în competența de soluționare a instanțelor judecătorești. Or, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională se pronunță "numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată", asemenea aspecte neintrând sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte, ci fiind de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare, în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.
Mai mult, Curtea reține că pretinsa contrarietate cu Legea fundamentală derivă, în opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, și din lipsa reglementării modului în care se poate realiza accesul la documentele asociației de proprietari, din acest punct de vedere excepția vizând, în fapt, o omisiune de reglementare, care, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu poate fi suplinită în cadrul controlului de constituționalitate, dat fiind faptul că, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție, modificarea sau completarea normelor juridice sunt atribuții exclusive ale Parlamentului.
Ca urmare, se retine ca in ceea ce priveste accesul la documentele asociatiei nu este prevazuta o modalitate concreta prin care sa se poata pune la dispozitie documentele solicitate, fiecare asociatie avand posibilitatea alegerii oricarei modalitati, importanta fiind asigurarea accesului proprietarilor din condominiu la documentele acesteia.
Parata, prin reprezentantii ei, au raspuns solicitarilor reclamantei, fiind de acord sa ii puna la dispozitie documente in original, invitand-o la biroul asociatiei pentru a putea studia toate actele pe care le considera necesare, sau comuicandu-i acesteia, personal, situatia fondurilor, a restantelor, a depozitelor bancare.
F. de cele de mai sus, parata nu poate invoca faptul ca reprezentantii paratei au refuzat sa ii puna la dispozitie documente, din moment ce acestia au apelat la cele mai diverse si facile moduri de acdes, insa pe care reclamanta nu le-a agreat.
In ceea ce priveste acordarea daunelor morale si materiale se retin urmatoarele:
Temeiul legal al obligarii pârâtei la plata daunelor morale îl reprezinta dispozitiile art.998 si 999 Cod civil, norme ce reglementeaza raspunderea civila delictuala, constând în obligarea unei persoane de a repara prejudiciul cauzat alteia pentru o fapta ilicita.
Rezulta așadar ca pentru a fi angajată răspunderea civilă delictuală este necesar a fi întrunite mai multe elemente, și anume: prejudiciul; o faptă ilicită; raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu.
Din redactarea art.998 Cod civil, în conformitate cu care „ orice fapta a omului care cauzeaza altuia prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara”, rezulta ca textul nu face distinctie în privinta naturii patrimoniale sau nepatrimoniale a prejudiciului.
Nici din economia art.999 cod civil nu se poate deduce asemenea distinctie, ceea ce impune concluzia ca prejudiciul nepatrimonial constituie, ca si cel patrimonial un element structural al raspunderii civile delictuale, alaturi de fapta ilicita, culpa autorului si de raportul de cauzalitate între fapta si prejudiciu.
Repararea integrala a prejudiciului reprezinta principiul de baza al raspunderii civile delictuale, consacrat de dispozitiile art.998 Cod civil, în termeni precisi si cuprinzatori, ce evoca neîndoielnic ideea repararii daunei în totalitatea sa, fara nici o restrângere sau limitare în raport de natura intrinseca a acestuia.
Prejudiciile nepatrimoniale, denumite si daune morale, constituie acele consecinte daunatoare care nu pot fi evaluate în bani, deci cu continut neeconomic si care rezulta din atingerile si încalcarile drepturilor personale nepatrimoniale. Asemenea consecinte pot fi durerile fizice si psihice, atingerile aduse onoarei, cinstei, demnitatii, prestigiului sau reputatiei unei persoane etc.
Desi cuantificarea prejudiciului moral nu este supusa unor criterii legale de determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicarii criteriilor referitoare la consecintele negative suferite de cei în cauza, în plan fizic, psihic si afectiv, importanta valorilor lezate, masura în care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, etc.
Toate aceste criterii se subordoneaza conotatiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila, corespunzatoare prejudiciului real si efectiv produs.
Daunele morale se stabilesc în raport cu consecințele negative suferite de reclamant, importanța valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost concepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială. În cuantificarea prejudiciului moral, aceste condiții sunt subordonate condiției aprecierii rezonabile pe o bază echitabilă corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs reclamantului, astfel încât să nu se ajungă la o îmbogățire fără justă cauză a celui care pretinde daune morale.
Criteriul general evocat de CEDO constă în aceea că despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă reputației, având în vedere totodată, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii adusă acestora.
In ceea ce priveste daunele materiale se retine de instanta ca principiul acordării daunelor materiale numai în măsura lor și numai în măsura stabilirii legăturii de cauzalitate între faptul prejudiciabil și pagubă a fost în mod constant afirmat atât în jurisprudența instanțelor naționale cât și în jurisprudența Curții Europene.
În cauza de față reclamanta nu a reușit să facă dovada elementelor răspunderii civile delictuale, în privința prejudiciului și raportului de cauzalitate.
Astfel reclamanta nu a făcut dovada unui prejudiciu efectiv suferit, respectiv că i s-au produs daune morale și materiale.
În privința daunelor materiale, deși ar rezulta că urmare a faptei ilicite săvârșite de pârâta acesta nu a făcut dovada unui prejudiciu concret, care trebuie să fie cert atât ca existență cât și ca întindere.
În lipsa existenței unui prejudiciu nu mai poate fi pusă în discuție existența raportului de cauzalitate.
În raport de cele expuse și față de disp. art. 1169 c. civ, potrivit cărora cel ce face o propunere înaintea judecații trebuie să o dovedească, instanța urmează a respinge cererea promovată de reclamanta cu privire la acest aspect ca fiind neîntemeiată .
Avand in vedere disp. art. 274 C.pr. civ, instanta va obliga reclamanta sa plateasca paratei suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite in parte actiunea civila formulata de reclamanta C. A. F. domic. in cluj-N., ., . in contradictoriu cu paratii A. de P. Bizusa cu sediul in Cluj-N. ., jud. Cluj, C. P. domic. in Cluj-N., ., .,S. O. domic. in Cluj-N., .. 35, jud. Cluj, C. G. domic. in Cluj-N., .. 10. ., G. D. domic. in Cluj-N., ., . V. V. domic. in Cluj - N., .,. si in consecinta:
Obliga parata A. de proprietari . Cluj-N. sa restituie reclamantei suma de 30 lei cu titlu de ajutor deces aferent perioadei iulie 2009-iulie 2012.
Respinge in rest actiunea.
Obliga reclamanta sa plateasca paratilor suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 03.06.2014
P. GREFIER
E. E. P. A. D. G.
PEE./PEE./7 EX./03.04.2015
| ← Încuviinţare executare silită. Sentința nr. 2014/2014.... | Somaţie de plată. Sentința nr. 196/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
