Obligaţie de a face. Sentința nr. 9116/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA

Sentința nr. 9116/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 15-09-2014 în dosarul nr. 66/211/2014

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CLUJ-N.

SECȚIA CIVILĂ

Operator de Date cu Caracter Personal - 3185

DOSAR NR._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 9116/2014

Ședința publică din data de 15.09.2014

Instanța este constituită din:

PREȘEDINTE: I. A. B.

GREFIER: Ș. N.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile formulată de reclamantul I. G. D. în contradictoriu cu pârâtele V. I. și M. S., având ca obiect partaj judiciar.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul reclamantului, avocat P. M. E., cu împuternicire avocațială depusă la dosar la fila 3, reprezentantul pârâtei V. I., avocat A. N. M., cu împuternicire avocațială depusă la dosar la fila 94, precum și pârâta M. S., identificată cu CI . nr._, CNP_.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Instanța constată că, la data de 04.09.2014, prin Serviciul Registratură, reclamantul a depus la dosar un înscris prin care și-a exprimat poziția cu privire la excepția inadmisibilității cererii. De asemenea, la data de 15.09.2014, pârâta V. I. a depus la dosar note de ședință. Apoi, comunică un exemplar de pe înscrisurile depuse de reclamant cu pârâta M. S..

Pârâta M. S. arată că nu este de acord ca mama defunctului M. Ș. să aibă drept la podul comun. De asemenea, arată că nu este de acord cu admiterea prezentei cereri, respectiv împărțirea podului.

Apoi, instanța pune în discuția părților prezente excepția inadmisibilității cererii, invocată de pârâta V. I., prin reprezentant, precum și faptul că, la termenul anterior, s-a invocat tardivitatea excepției inadmisibilității cererii.

Reprezentantul pârâtei V. I. arată că a depus note de ședință prin care a invocat excepția inadmisibilității cererii atât în nume propriu, cât și în calitate de moștenitoare a defunctului M. Ș.. De asemenea, arată că își susține excepția invocată, solicitând admiterea acesteia.

Reprezentantul reclamantului arată că părțile s-au prezentat la sediul său profesional, unde au indicat că sunt de acord cu partajul, fapt confirmat prin procesul verbal din data de 04.11.2013, urmând să se stabilească o întâlnire pentru a fixa cine va suporta cheltuielile aferente acestuia.

Reprezentantul pârâtei V. I. arată că procesul verbal din data de 04.11.2013 nu are valoare juridică, întrucât, după ce părțile au discutat aspectele legate de demolarea casei, nu s-a mai semnat niciun înscris și nu s-a mai ajuns la o înțelegere.

Reprezentantul reclamantului solicită respingerea excepției întrucât nu se poate susține inadmisibilitatea întregii acțiuni, petitul 1 și 2 fiind admisibile pe baza unei expertize. Arată că, raportat la daunele ce s-ar putea ivi, un expert poate face o evaluare și poate stabili exact dacă s-ar produce astfel de daune.

Pârâta M. S. arată că se opune împărțirii imobilului întrucât podul este comun, iar reclamantul trebuie să treacă prin partea sa de pod pentru a-și amenaja partea lui din pod. De asemenea, arată că imobilul este vechi, iar la tavanul din lemn și în urma lucrărilor realizate deja de reclamant, s-au produs daune la imobilul său.

Reprezentantul reclamantului arată că susține în continuare tardivitatea invocării excepției inadmisibilității cererii.

Reprezentantul pârâtei V. I. arată că excepția nu a fost invocată tardiv întrucât doar la termenul anterior pârâta V. I. a fost introdusă în cauză în calitate de moștenitoare a defunctului M. Ș., termenul de astăzi fiind primul termen la care excepția putea fi, în mod legal, invocată.

Instanța, raportat la faptul că excepția inadmisibilității cererii a fost invocată de pârâta V. I. și prin întâmpinare, va respinge, ca neîntemeiată, solicitarea reclamantului de constatare a tardivității invocării excepției. Totodată, instanța reține că, fiind o excepție de fond, peremtorie și absolută, ea putea fi invocată în tot cursul procesului.

Apoi, reține cauza în pronunțare asupra excepției inadmisibilitării cererii, invocată de pârâta V. I., prin reprezentant.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 06.01.2014, reclamantul I. G. D. a solicitat obligarea pârâților M. Ș., V. I. și V. B. la emiterea acordului privind încetarea destinației de folosință comună pentru podul proprietate comună, aferent imobilului situat din punct de vedere administrativ în Cluj-N., .. 10, jud. Cluj, înscris în CF colectiv_-C1, or, în caz contrar să se pronunțe o sentință care să țină loc de acord, să se dispună, ca urmare a transformării coproprietății forțate în coproprietate obișnuită și temporară, sistarea stării de indiviziune a dreptului de proprietate asupra imobilului amintit în următoarea modalitate: lotul I – să fie format din partea de pod situată deasupra apartamentului nr. 1, care să revină reclamantului, lotul II – să fie format din partea de pod situată deasupra apartamentului nr. 2, care să-i revină pârâtului M. Ș., lotul III – să fie format din partea de pod situată deasupra apartamentului nr. 3, care să revină pârâților V. I. și V. B., precum și transcrierea dreptului de proprietate astfel dobândit din CF colectiv_-C1 în cărțile individuale ale fiecărui imobil, respectiv, dreptul de proprietate asupra imobilului care formează lotul I să fie transcris în CF_-C1-U1, dreptul de proprietate asupra imobilului care formează lotul II să fie transcris în CF_-C1-U2 și dreptul de proprietate asupra imobilului care formează lotul III să fie transcris în CF_-C1-U3.

În motivare, reclamantul a învederat, în esență, că imobilul situat în Cluj-N., .. 10, jud. Cluj, este format din trei apartamente, apartamentul nr. 1, care este proprietatea acestuia, apartamentul nr. 2 care este proprietatea pârâtului de rândul 1 și apartamentul nr. 3 care este proprietatea pârâților de rândul 2 și 3. A mai arătat că, proprietarii celor trei apartamente dețin în coproprietate părțile comune ale imobilului printre care scările de acces pod și podul, pod care poate fi comod partajat în natură, având în vedere că apartamentul nr. 3 nu face parte din același corp de clădire cu apartamentele nr. 1 și 2, iar apartamentul nr. 2 are acces direct și nemijlocit la podul situat deasupra sa, iar ulterior ieșirii din indiviziune dorește construirea unei noi căi de acces la podul situat deasupra apartamentului său (nr. 1) care să-i permite utilizarea acestuia fără a interacționa cu proprietatea vecinilor.

În drept, reclamantul a invocat prevederile art. 658 și 669 și urm. C.civ.

În dovedire, reclamantul a solicitat proba cu interogatoriul pârâților, expertiza tehnică în construcții și a depus la dosar înscrisuri (filele 4 – 7).

Acțiunea a fost legal timbrată cu suma 619,14 lei, potrivit art. 5 lit. f, art. 20 și art. 27 din OG nr. 80/2013 – fila 13.

Legal citată, pârâta V. I. a depus întâmpinare – filele 23 - 24, la data de 07.03.2014, prin Serviciul Registratură, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă, netemeinică și nelegală.

În motivare,pârâta a arătat, în esență, că acțiunea pârâtului este nejustificată și a fost formulată cu rea-credință, fiind necesar acordul tuturor coproprietarilor pentru încetarea destinației de folosință comună pentru părțile comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente.

Pârâta a mai susținut că reclamantul a demarat mai multe proceduri pentru mansardarea apartamentului lui și amplasarea unui gard despărțitor pe terenul curte comună a celor trei apartamente, însă până în prezent Serviciul de Evidență și cadastru i-a refuzat solicitările formulate în acest sens.

În drept, pârâta a invocat prevederile art. 658 C.civ.

În dovedire, a atașat înscrisuri (filele 25 – 44).

Legal citat, pârâtul M. Ș. a depus întâmpinare – filele 45 – 46, la data de 07.03.2014, prin Serviciul Registratură al instanței, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă, netemeinică și nelegală.

Pe fond, pârâtul a arătat că imobilul care este compus din cele două apartamente a constituit o singură unitate de proprietate imobiliară, apartamentele având perete comun, pod comun și acoperiș comun, orice modificare adusă podului sau acoperișului ar afecta și apartamentul său, iar orice lucrări care s-ar efectua în pod sau o utilizare necorespunzătoare potrivită destinației sale ar afecta tavanul apartamentului nr. 2 și peretele comun, implicit siguranța pârâtului și a familiei sale.

În drept, pârâtul a invocat prevederile art. 658 C.civ.

În probațiune, a depus înscrisuri (filele 47 – 68).

La data de 03.04.2014, prin Serviciul Registratură, reclamantul a depus răspuns la întâmpinarea pârâtei V. I. – filele 73 – 74, prin care a arătat că demersurile efectuate la Primăria Municipiului Cluj-N. și la care pârâta a făcut referire în cuprinsul întâmpinării nu au nicio legătură cu soluționarea cauzei, astfel că motivele invocate de pârâtă nu pot duce la respingere cererii de chemare în judecată.

La termenul din data de 07.07.2014, reclamantul a depus precizare de acțiune – fila 103, prin care a solicitat introducerea în cauză în calitate de moștenitoare a defunctului pârât M. Ș. (decedat la data de 17.03.2014) a numitei M. S., în calitate de soție supraviețuitoare.

La data de 04.09.2014, reclamantul a depus la dosar poziția sa procesuală cu privire la excepția invocată de pârâtă – filele 106 – 107, iar la data de 15.09.2014, prin Serviciul Registratură, reclamantul a depus la dosar note de ședință – filele 109 – 110.

La acest termen de judecată, instanța a reținut cauză în pronunțare asupra excepției inadmisibilității acțiunii invocate de pârâta V. I., prin reprezentant.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

În fapt, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 36.487/15.09.1998 (filele 26 - 27), soții V. I. și V. B., în baza Legii nr. 112/1995, au dobândit proprietatea apartamentului nr. 3, situat în Cluj-N., ., . contractul de vânzare-cumpărare nr._/15.09.1998 (filele 48 - 49), numitul M. Ș. a dobândit proprietatea apartamentului nr. 2, situat la aceeași adresă.

Astfel cum reiese din CF colectivă nr._-C1 (filele 5 - 6), la data de 31.05.2012, prin actul notarial nr. 1410, reclamantul I. G. D. a dobândit proprietatea asupra apartamentului nr. 1 situat în Cluj-N., ..

Ulterior dobândirii dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 1, reclamantul a efectuat mai multe lucrări în curtea imobilului fără a deține autorizație de construire, pârâta V. I. sesizând acest lucru Serviciului de administrare spații și terenuri din cadrul Primăriei Municipiului Cluj-N. (fila 31).

În vederea rezolvării neînțelegerilor dintre părți, reclamantul a emis prin intermediul avocatei S. A. M., o invitație la conciliere, în urma căreia pârâta V. I. și M. Ș. s-au prezentat la sediul S.C.P.A. S., F., P., S., unde și-au exprimat acordul cu privire la ieșirea din indiviziune asupra podului aferent imobilului situat în Cluj-N., .. 10, cu condiția ca reclamantul să suporte eventualele pagube pricinuite de apartamentul numitului M. Ș. cu ocazia mansardării apartamentului nr. 1 (proces-verbal din data de 04.11.2013, atașat la fila 55 din dosar).

Apoi, potrivit procesului verbal din data de 11.11.2013 de la fila 56 din dosar, cu ocazia unei noi întâlniri, reclamantul s-a arătat de acord cu condiția impusă de numitul M. Ș., iar pentru formularea acordului în formă autentică, părțile au stabilit să se prezinte la biroul unui notar public de îndată ce se va elibera un extras CF actualizat al imobilului de către Biroul de Carte Funciară, cel târziu în data de 19.11.2013. Părțile nu au încheiat ulterior acordul în formă autentică, la dosarul cauzei neexistând nicio dovadă în acest sens.

Totodată, reclamantul a solicitat Serviciului Evidență Patrimoniu și Cadastru a Municipiului Cluj-N., încuviințarea delimitării printru-un gard a terenului aferent apartamentului său de terenul aferent apartamentelor nr. 2 și 3 și amplasarea asupra trotuarului, care înconjoară apartamentul nr. 1, a unei scări metalice încastrate în beton care să faciliteze accesul la podul apartamentului său. Cererea nr._/45 din 17.10.2013 a fost soluționată defavorabil, Serviciul Evidență Patrimoniu și Cadastru a Municipiului Cluj-N. comunicând reclamantului (fila 60), că nu era posibilă amplasarea unui gard despărțitor în curtea comună a imobilului nr. 10 situat în Cluj-N., . Lupeni), întrucât reclamantul deținea doar un contract de închiriere, limitat la o anumită suprafață de teren din curtea comună a imobilului, proprietar fiind Statul Român, iar în ceea ce privește amplasarea pe trotuar a unei scări pentru accesul în podul apartamentului nr. 1, prin același răspuns, i s-a comunicat că trotuarul face parte din domeniul public al municipiului și nu este posibilă amenajarea lui, punându-i-se în vedere reclamantului că podul face parte din părțile indivize comune ale imobilului și doar după obținerea ieșirii din indiviziune există posibilitatea concesionării unei anumite suprafețe de teren din curtea comună pentru realizarea unei scări de acces în pod.

În drept, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 248 C.pr.civ., art. 658 și art. 671 C.civ.

Întrucât prevederile art. 248 C.pr.civ. impun analiza cu prioritate a excepțiilor de procedură și a celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe, ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepției inadmisibilității acțiunii invocată de către pârâta V. I., prin reprezentant.

Potrivit art. 671 alin. 1 C.civ. Partajul este inadmisibil în cazurile prevăzute de secțiunile a 3-a și a 4-a din prezentul capitol, precum și în alte cazuri prevăzute de lege.

Secțiunea a 3-a din Capitolul IV al Cărții a III-a din C.civ. reglementează coproprietatea forțată care, potrivit art. 671 alin. 3 C.civ. nu poate fi sistată decât prin bună învoială. Din interpretarea per a contrario a alin. 1 și 3 ale art. 671 C.civ. reiese că, în cazul coproprietății forțate, este inadmisibil partajul judiciar, fiind posibilă doar împărțeala prin bună învoială.

Partajul voluntar nu se poate realiza în cazul coproprietății forțate decât în condițiile prevăzute de art. 658 C.civ. Potrivit alin. 1 al acestui articol Încetarea destinației de folosință comună pentru părțile comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente se poate hotărî cu acordul tuturor coproprietarilor, iar potrivit alin. 2, doar în cazul încetării destinației de folosință comună în condițiile descrise, devin aplicabile dispozițiile privitoare la coproprietatea obișnuită.

Astfel, atât timp cât nu există acordul tuturor coproprietarilor nu poate înceta destinația de folosință comună a părților comune din imobilele cu mai multe etaje sau apartamente, și, implicit, nu poate fi solicitat partajul judiciar.

Având în vedere că potrivit Cărții Funciare Colective nr._-C1 (fila 5) sunt părți comune ale imobilului nr. 10 situat pe . Lupeni) terenul, fundațiile, acoperișul, scări acces pod, podul (...), încetarea destinației de folosință comună pentru aceste părți din imobil se poate realiza, potrivit art. 658 alin. 1 C.civ., doar cu acordul tuturor coproprietarilor, acord care, în cauză lipsește, pârâtele V. I. și M. S., în nume propriu și în calitate de moștenitoare ale lui M. Ș. și V. B., opunându-se, în mod categoric, acțiunii introduse de reclamant, motiv pentru care, în temeiul art. 671 alin. 1 și alin. 3 C.civ., instanța va admite excepția inadmisibilității cererii, invocată de pârâta V. I., prin reprezentant, și va respinge, ca inadmisibilă, cererea de chemare în judecată formulată de reclamant.

Raportat la susținerea reclamantului din înscrisul de la filele 106 – 107 din dosar, potrivit căreia petitul II al cererii de chemare în judecată ar avea caracter subsecvent petitului I și, numai în cazul în care instanța va admite primul petit și va dispune emiterea de către pârâte a acordului privind încetarea destinației de folosință comună sau va pronunța o hotărâre care să țină loc de acord, petitul II ar fi admisibil, instanța reține următoarele:

După cum s-a menționat mai sus, în cazul coproprietății forțate, nu este admisibil partajul judiciar, pentru încetarea destinației de folosință comună a părților din imobilele cu mai multe apartamente fiind necesar acordul tuturor coproprietarilor. În lipsa unui asemenea acord, instanța nu se poate substitui voinței părților și nu poate obliga pârâtele la emiterea acordului privind încetarea destinației de folosință comună a podului, apreciind că, în cazul în care s-ar dispune în sensul solicitat de reclamant, s-ar eluda chiar dispozițiile legale referitoare la inadmisibilitatea partajului judiciar în cazul coproprietății forțate. Întâlnirile dintre părți materializate prin procesele-verbale din data de 04.11.2013 (fila 55) și 11.11.2013 (fila 56), cu ocazia cărora pârâta V. I. și numitul M. Ș. și-au dat acordul cu privire la sistarea stării de indiviziune asupra podului aferent imobilului nr. 10 situat în Cluj-N. . au nicio relevanță în prezenta cauză, deoarece acest acord a fost exprimat sub condiția încheierii ulterioare a unei convenții autentice notariale, fapt care nu s-a realizat.

În ceea ce privește cererea pârâtei V. I. de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, instanța, în temeiul art. 453 alin. 1 C.pr.civ., o va admite, întrucât reclamantul este cel care a pierdut procesul. În vederea soluționării prezentei cauze, instanța constată că pârâta a beneficiat de serviciile unui avocat, căruia i-a achitat suma de 300 lei cu titlu de onorariu avocațial, după cum rezultă din factura nr. 2014AASCPA 066 din data de 04.07.2014 și chitanța nr. 2014AASCPA 062 din aceeași dată de la fila 108 din dosar. În consecință, față de cele arătate, instanța îl va obliga pe reclamant la plata către pârâta V. I. a sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, invocată de pârâți, prin întâmpinare.

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul I. G. D., cu domiciliul procesual ales în Cluj-N., str. ., ., la avocat P. M. E., în contradictoriu cu pârâtele V. I., cu domiciliul în Cluj-N., .. 10, ., și M. S., cu domiciliul în Cluj-N., .. 10, ..

Obligă reclamantul la plata în favoarea pârâtei V. I. a sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel la tribunal în termen de 30 zile de la comunicare.

Cererea și motivele de apel se vor depuine la Judecătoria Cluj-N..

Pronunțată în ședință publică, astăzi, data de 15.09.2014.

PREȘEDINTE, GREFIER,

B. I. A. N. Ș.

Red./Dact./B.I.A./N.S./25.09.2014/ 5 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 9116/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA