Ordonanţă preşedinţială. Hotărâre din 11-09-2014, Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 11-09-2014 în dosarul nr. 18036/211/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
Operator de date cu caracter personal 3185
ORDONANȚA PREȘEDINȚIALĂ NR.9058/2014
Ședința publică din 11.09.2014
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: S. M.
GREFIER: E. M.
Pe rol este soluționarea cauzei civile înaintate de reclamanții V. C. și V. C. A. în contradictoriu cu pârâții Z. C. V. și Z. E., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul reclamanților, avocat L. M. R., cu împuternicire avocațială la dosar și reprezentanta pârâților, avocat în substituire S. C., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Reprezentanta pârâților depune întâmpinare la dosar și comunică reprezentantului reclamanților un exemplar al acesteia.De asemenea, depune la dosar împuternicire avocațială a avocatului titular C. I. C. și delegație de substituire.
Întrebat fiind de către instanță, reprezentantul reclamanților arată că nu are alte cereri în probațiune față de înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Reprezentanta pârâților apreciază că pentru lămurirea instanței și a situației de fapt existente, ar fi necesară cercetarea la fața locului, pentru că reclamanții susțin că există un garaj la care nu au acces. Depune la dosar o . fotografii, din satelit, de aceea nu se observă prea bine ceea ce ar dori să reflecte și pentru că clienții săi sunt plecați în concediu nu a reușit să depună fotografii din care să rezulte situația existentă. În consecință, apreciază că ar fi necesară încuviințarea acestei probe, cu cercetarea la fața locului.
Reprezentanta pârâților apreciază că nu sunt întrunite condițiile art. 996 N.c.p.c., pe calea ordonanței președințiale, având în vedere că se solicită obligația de a face. Arată că nu mai susține cererea de efectuarea cercetării la fața locului.
Reprezentantul reclamanților arată că, într-adevăr solicită să se dispună obligația de a face în sarcina pârâților, dar actele de la dosar pe care își fundamentează cererea, sunt în sensul solicitării acestora de a proceda la demolarea garajului, garaj transmis succesiv odată cu imobilul, după naționalizarea construcției, care a fost compartimentată și repartizată în curtea comună unde se afla și garajul în litigiu și alte anexe. Arată că aceste imobile s-au vândut, pârâții și reclamanții cumpărând un imobil, cu terenul aferent cu tot, pe care este edificat un garaj.
Reprezentantul reclamanților arată că s-a emis o notificare pentru demolarea garajului edificat pe terenul pârâților, dar până la rezolvarea dosarului de fond înregistrat tocmai de către pârâți, a înțeles să procedeze în consecință, pentru că nu se poate folosi de garajul existent, reclamanții având și o anumită vârstă.
Întrebat fiind de către instanță, reprezentantul reclamanților arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentanta pârâților susține că cererea de ordonanță președințială nu este admisibilă, motiv pentru care solicită respingerea ei, iar în subsidiar, ca nefondată.
Reprezentanta pârâților arată că terenul pârâților este o proprietate privată și nu există nici un gard sau altceva care să împiedice reclamanții să folosească garajul. Mai mult, există destul teren deținut în fața casei, încât ar încape 2 automobile și nu se poate vorbi de existența unui titlu valabil atâta vreme cât situația de fapt nu permite respectarea existenței neprejudicierii fondului și nu reiese nici măcar o aparență a dreptului asupra pârâților. Mai arată că nu sunt îndeplinite condițiile caracterului urgent, lipsind scopul cu desăvârșire și nu se poate vorbi nici de caracterul cert al unui eventual prejudiciu.
Reprezentanta pârâților arată că reclamanții solicită luarea măsurii fără a fi incident unul din cazurile grabnice prevăzute de lege, astfel că din acest punct de vedere cererea lor este inadmisibilă. Arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
INSTANȚA:
Deliberând asupra prezentei cauze civile, reține că:
Reclamantii V. C. si V. C. A., cu domiciliul procesual ales in Mun. Cluj-N., . nr.24, jud. Cluj, au formulat cerere de emitere a ordonanței președințiale în contradictoriu cu: Z. C.-V. si Z. E. ambii cu domiciliul in Mun. Cluj-N., ..41C, jud. Cluj, solicitand ca, in baza probelor ce urmează sa fie administrate in cauza, prin sentința ce se va pronunța sa se dispună admiterea cererii și în consecință emiterea unei ordonanțe președințiale prin care sa se dispună obligarea paraților Z. C.-V. si Z. E. sa permită reclamanților V. C. si V. C. A., accesul si folosința construcției (garaj), proprietatea acestora din urma, situata pe terenul inscris in CF nr._ Cluj-N., cu număr topo_/5/2/1, obligarea paraților Z. C.-V. si Z. E. la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu.
În temeiul art. 411 alin.(l) pct.2 Cod pr. civ. solicită judecarea prezentei cereri și în eventuala sa lipsă de la dezbateri.
În motivarea cererii, s-a precizat că în fapt, reclamantii au dobândit, prin Contractul autentic de vanzare-cumparare nr.304/01.04.2003, dreptul de proprietate asupra imobilului construcție, înscrisa in CF nr._ Cluj-N., cu nr.topo_/4/1, si asupra terenului in suprafața de 110 m.p., inscris in CF. nr._ Cluj-N., cu nr. topo_/7, ambele situate in Mun. Cluj-N., ..41 B, jud. Cluj.
La aceeași data si de la aceeași vânzători, Zereik S.. si Zereik A. M., reclamantii au dobândit dreptul de proprietate asupra unei construcții (garaj) neintabulate, ridicate pe terenului inscris in CF nr._ Cluj-N., cu număr topo_/5/2/1, ce a reprezentat curtea .) din Cluj-N., ..41, jud. Cluj. Dl Zereik S. si Dna Zereik A. M. au dobândit proprietatea asupra construcției (garaj) in discuție de la Dl Kormendi B. Ș., cu ocazia semnării contractului autentic de vânzare cumpărare din Luna Mai a anului 1998.
La rândul sau Dl Kormendi B. Ș. a dobândit proprietatea asupra garajului situat pe terenul actualmente inscris in CF nr._ Cluj-N., cu număr topo_/5/2/1 de la Dni S. A. si Turkus V..
Ulterior, la data de 03.04.2014, parații Z. C.-V. si Z. E. au dobândit, printr-un contract autentic semnat cu numitul F. T., dreptul de proprietate asupra terenului, in suprafața de 251 m.p., inscris in CF nr._ Cluj-N., cu număr topo_/5/2/1, pe care este edificat garajul, proprietatea extratabulara a reclamantilor.
Pentru o mai buna intelegere a stării de fapt, consideră necesar sa expună o scurta„istorie" a imobilului situat in Mun. Cluj-N., . Iosza B.) nr.41,jud. Cluj.
Deși la acest moment sunt nu mai puțin de patru imobile distincte, având numere administrative diferite (nr.41, nr.41A, nr.41 B si nr. 41C), inițial exista o singur imobil (construcție si teren), la numărul 41, care a aparținut antecesorilor numitului F. T..
Acest imobil era compus din doua clădiri distincte, una situata la . si 41 A), iar cealaltă in spatele curții ( actualmente nr.41 B si nr.41 C), precum si dintr-un teren (curte . de 2021 m.p., inscris in CF nr._ Cluj-N..
După instaurarea regimului comunist in România si „secularizarea" proprietății private, intreg imobilul (teren si construcții) de la nr.41 a trecut in proprietatea statului roman.
După naționalizare, imobilul a trecut in administrarea Primăriei Cluj-N., care a trecut la recompartimentarea celor doua clădiri existente, in mai multe apartamente distincte, pe care, ulterior, Ie-a închiriat la diferiți locatari.
Bineînțeles ca, odată cu obținerea folosinței apartamentelor închiriate, locatarii au dobândit si folosința terenului, in suprafața de 2021 m.p., pe care erau edificate cele doua clădiri.
Pe acest teren, devenit curtea . edificat niște construcții anexe (printre care si 3 garaje), fara autorizație de construcție si fara a le inscrie in cartea funciara.
După anul 1989, in baza noi legislații, intreg imobilul de Ia nr.41 (teren si construcții) a fost restituit, in natura numitului, F. T..
Cum suprafata imobilului retrocedat (teren si construcții), depășea cu mult necesitățile locative ale unei singure familii, numitul F. T. a procedat la înstrăinarea succesiva, pe bucati, a unor apartamente din cele doua construcții situate la nr.41, precum si a unor parti din terenul in suprafața totala de 2021 m.p. (curtea . parte a acestor apartamente, împreuna cu cotele parti indivize comune si terenul aferent, au fost instrainate noilor proprietari, împreuna cu construcțiile anexe ( garaje), care, deși nu erau înscrise in CF, existau in continuare si erau folosite conform destinației inițiale.
Aceasta a fost si situația imobilului achiziționat de reclamanți (fostul apartament nr.4), care a fost dobândit împreuna cu unul din cele trei garaje (cel din mijloc) ridicate in curtea . pe . Iosza B.) nr,41.
Asa cum a arătat deja, terenul pe care au fost inițial edificate toate construcțiile anexe, inclusiv garajul in discuție, avea o suprafața totala de 2021 m.p. si era inscris in CF nr. nr._ Cluj-N. si avea nr. topo_.
Ulterior, ca urmare a înstrăinărilor succesive, terenul in discuție a fost supus unor dezmebrari succesive, ultima data fiind inscris in CF-ul nr._ Cluj-N., cu număr topo_/5/2/1, având o suprafața de 251 m.p, proprietatea numitului F. T.
Menționează ca parații, Z. C.-V. si Z. E., au cumpărat, la rândul lor, de la F. T., apartamentul nr.5, impreuna cu cotele parti indivize comune si terenul aferent, din fosta „casa din spate" (actualmente .,41 C).
La data achiziționării de către Fam. Z. a imobilului situat in ..41 C, respectiv in anul 2003, toate construcțiile anexe, inclusiv garajul in discuție, continuau sa existe si sa fie folosite conform destinației lor.
Prin contractul autentic semnat la data de 03.04.2014, aceștia au achiziționat de la numitul F. T. si terenul, in suprafața de 251 m.p, inscris in CF nr._ Cluj-N., cu număr topo_/5/2/1, pe care este edificat garajul reclamanților.
Imediat după achiziționarea lui, aceștia au demarat edificarea unui gard împrejmuitor, împiedicând, astfel, accesul reclamanților la construcția (garaj) proprietatea lor, precum si la celelate bunuri mobile depozitate.
Mai mult, Z. C.-V. si Z. E. au expediat o notificare prin care le solicita sa procedeze la imediata demolare a garajului edificat pe terenul lor, in caz contrar urmând sa efectueze ei demolarea acestuia.
Reclamanții au trimis, la rândul lor, un răspuns, la solicitarea scrisa a Familiei Z. si o notificare proprie, prin care le-a comunicat refuzul de demolarea a garajului solicitandu-le, in același timp, sa le fie permis accesul si folosința acestuia.
Atitudinea paraților este, in opinia reclamantilor, de vădita rea-credinta, deoarece au solicitat demolarea garajului, pe motiv ca ar fi fost edificat pe terenul lor, deși aveau deplina cunoștința de existenta si folosința de către reclamanți a garajului in discuție, cu mult inainte de momentul achiziționării terenului, inscris in CF nr._ Cluj-N., cu număr topo_/5/2/1.
Parații au refuzat sa permită accesul lor la construcția proprietatea lor, chiar si după ce aceștia le-au comunicat copii după actele de dobândire, succesiva, a garajului.
In aceste condiții, formularea prezentei cereri de chemare in judecata apare ca ultima soluție in încercarea de a obține exercitarea liniștita de către reclamanți a dreptului lor de proprietate, ale cărui atribute de posesie si folosința sunt grav încălcate prin acțiunile paraților.
Raportat la acesta stare de fapt, considera ca cererea îndeplinește toate condițiile de admisibilitate a unei ordonanțe presedintiale, prevăzute de art.996 Cod Pr. Civila, respectiv:
Aparenta dreptului, urgenta, caracterul vremelnic si neprejudecarea fondului.
Aparenta dreptului, condiția impusa in mod expres de noua reglementare data instituției ordonanței presedintiale de dispozițiile noului Cod de Pr. Civila, este, pe deplin îndeplinita in prezenta cauza.
Astfel, contractele de vanzare-cumparare, succesive, precum si celelalte inscrisuri depuse in probatiune demonstrează, pe de o parte, ca garajul in discuție a fost edificat si folosit de către proprietari diferiți cu mult înainte ca parații sa dobândească dreptul de proprietate asupra terenului pe care acesta a fost ridicat.
Pe de alta parte, aceleași înscrisuri, probează faptul ca reclamanții erau proprietari exclusivi ai construcției, la data achiziționării terenului de către parați, si ca aceștia, deși aveau cunoștința de acesta stare de fapt, au împiedicat, in mod abuziv, exercitarea deplina a dreptului de proprietate al reclamanților.
În ce privește urgența măsurilor solicitate prin prezenta cerere, aceasta rezultă din însăși dezbrăcarea dreptului de proprietate al reclamanților de două dintre atributele sale respectiv posesia și folosința, ca urmare a acțiunilor abuzive întreprinse de pârâți.
Caracterul provizoriu al măsurilor solicitate este îndeplinit, sub ambele sale aspecte, deoarece pe de o parte, măsurile solicitate a fi încuviințate, respectiv asigurarea posesiei și folosinței construcției reclamanților, au un caracter reversibil, iar, pe de altă parte, au o durată limitată de timp, până la soluționarea fondului litigiului între părți.
Deși măsurile solicitate a fi dispuse în instanță privesc instituirea în sarcina pârâților a unor obligații de a face, acestea nu contravin caracterului vremelnic, deoarece ele tind a pune capăt unor acțiuni abuzive.
Cerința neprejudecării fondului este respectată, deoarece măsurile solicitate a fi încuviințate nu presupun rezolvarea definitivă a diferendului între părți.
Față de cele arătate, consideră ca pe deplin întemeiată cererea sa de emitere a unei ordonanțe președințiale prin care pârâții să fie obligați să permită reclamanților accesul și folosința garajului, situat pe terenul înscris în C F nr._ Cluj-N., cu nr. top_/5/2/1, pentru păstrarea dreptului de proprietate al reclamanților, care s-ar păgubi prin întârzierea încuviințării măsurilor provizorii solicitate.
În drept¨art. 148, art. 194, art. 254 alin. 2, art. 272 – art. 281, art. 327 – art. 329, art. 411 alin. 1pct. 2, art. 453 și art. 996 – art. 1001 C.pr.civ.
In probațiune, au fost depuse înscrisuri.
Acțiunea civilă de față a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 20 lei.
Pârâții au formulat întâmpinare prin care apreciază că nu sunt întrunite condițiile art. 996 N.c.p.c., pe calea ordonanței președințiale, având în vedere că se solicită obligația de a face, actele de la dosar pe care își fundamentează cererea, sunt în sensul solicitării acestora de a proceda la demolarea garajului, garaj transmis succesiv odată cu imobilul, după naționalizarea construcției, care a fost compartimentată și repartizată în curtea comună unde se afla și garajul în litigiu și alte anexe. Arată că aceste imobile s-au vândut, pârâții și reclamanții cumpărând un imobil, cu terenul aferent cu tot, pe care este edificat un garaj.
Terenul pârâților este o proprietate privată și nu există nici un gard sau altceva care să împiedice reclamanții să folosească garajul. Mai mult, există destul teren deținut în fața casei, încât ar încape 2 automobile și nu se poate vorbi de existența unui titlu valabil atâta vreme cât situația de fapt nu permite respectarea existenței neprejudecării fondului și nu reiese nici măcar o aparență a dreptului asupra pârâților. Mai arată că nu sunt îndeplinite condițiile caracterului urgent, lipsind scopul cu desăvârșire și nu se poate vorbi nici de caracterul cert al unui eventual prejudiciu.
Reclamanții solicită luarea măsurii fără a fi incident unul din cazurile grabnice prevăzute de lege, astfel că din acest punct de vedere cererea lor este inadmisibilă.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
Conform art. 996, alin. (1) din Noul Cod de Procedură Civilă „Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparență de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara..”
Prin urmare, ordonanța președințială se poate emite doar dacă se îndeplinesc următoarele condiții: urgența, aparența de drept[1], interesul, caracterul vremelnic și neprejudecarea fondului cauzei.
În speță, nu sunt indeplinite conditiile stabilite de art. 996 alin. 1 si 5 din Codul de procedura Civila.
Se poate vorbi mai întâi de inexistenta unui drept detinut de catre reclamanți in contradictoriu cu pârâții, deci, nu este indeplinita conditia existentei in favoarea reclamantului a aparentei unui drept detinut in contradictoriu cu paratii.
Evident ca masura solicitată nu poate fi considerata o masura provizorie, in sensul art. 996 alin. 1. In mod firesc, stabilirea unui termen cu titlu imperativ, pana la care sa fie indeplinita o obligatie, nu poate fi considerata o masura provizorie tocmai raportat la faptul ca stabilirea scadentei unei obligatii nu poate fi considerata o masura temporara, care si-ar produce efectele doar pentru un anumit timp.
În cauză nu sunt întrunite prin urmare cerințele urgenței, aparenței de dreptt, caracterului vremelnic și neprejudecării fondului cauzei, rațiune pentru care va respinge ca inadmisibilă cererea dedusă judecății.
Actele de la dosar pe care reclamanții își fundamentează cererea, sunt în sensul solicitării acestora de a proceda la demolarea garajului-măsură inadmisibilă pe cale de ordonanță, garaj transmis succesiv odată cu imobilul, după naționalizarea construcției, care a fost compartimentată și repartizată în curtea comună unde se afla și garajul în litigiu și alte anexe.
Aceste imobile s-au vândut, pârâții și reclamanții cumpărând un imobil, cu terenul aferent cu tot, pe care este edificat un garaj.
Terenul pârâților este o proprietate privată și nu există nici un gard sau altceva care să împiedice reclamanții să folosească garajul, deoarece acest aspect nu a fost probat.
Deci, nu se poate vorbi de existența unui titlu valabil atâta vreme cât situația de fapt nu permite respectarea existenței neprejudecării fondului și nu reiese nici măcar o aparență a dreptului asupra pârâților.
Nu sunt îndeplinite condițiile caracterului urgent, lipsind scopul cu desăvârșire și nu se poate vorbi nici de caracterul cert al unui eventual prejudiciu.
Reclamanții solicită luarea măsurii fără a fi incident unul din cazurile grabnice prevăzute de lege, astfel că din acest punct de vedere cererea lor este inadmisibilă, rațiune pentru care cererea va fi respinsă ca atare.
In temeiul art. 453 C. proc. civ., va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca inadmisibila cererea formulată de reclamantii V. C. si V. C. A., cu domiciliul procesual ales in Mun. Cluj-N., . nr.24, jud. Cluj, în contradictoriu cu pârâții Z. C.-V. si Z. E. ambii cu domiciliul in Mun. Cluj-N., ..41C, jud. Cluj.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în 5 zile de la pronuntare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11.09.2014.
JUDECATOR GREFIER
S. M. E. M.
Red.S.M/Dact.SM/ 6 ex./29.09.2014
| ← Somaţie de plată. Sentința nr. 6196/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA | Grăniţuire. Sentința nr. 9068/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
