Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 06-11-2014 în dosarul nr. 542/328/2014
ROMÂNIA
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr._/2014
Ședința publică de la 06 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. R. C.
Grefier: E. N. N.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent L. I. A. și pe intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică la prima și la a doua strigare a cauzei se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier.
Instanța, raportat la prevederile art.26 și 28 din lg.218/2002, art.2 din lg.360/2002, coroborat cu verificările făcute din oficiu, fiind anexat tabelul cu agenții de poliție ai Inspectoratului de Poliție al Județului Cluj, apreciază că nu se mai impune a se reveni cu adresă în vederea comunicării ordinului de serviciu. Totodată, nu se mai impune solicitarea depunerii înregistrării video și a buletinului de verificare metrologică, acestea fiind depuse de intimat odată cu întâmpinarea.
În temeiul art. 258 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, având în vedere că acestea întrunesc cerințele prevăzute de art. 255 Cod procedură civilă.
Instanța apreciază cauza în stare de soluționare, declară închisă faza dezbaterilor, în temeiul art. 394 alin. 1 Cod procedură civilă și reține cauza pentru deliberare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față având ca obiect plângere contravențională reține următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul instanței sub nr. de mai sus, petentul L. I. A., în contradictoriu cu intimatul IPJ Cluj, a solicitat in principal anularea procesului verbal de contravenție . nr._/05.01.2014, încheiat de intimat și a sancțiunilor ce i-au fost aplicate în cuprinsul acestuia, iar în subsidiar a solicitat înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertismentului și restituirea permisului de conducere.
În motivare, în esență, petentul a invocat NML 021-05 referitoare la eroarea maximă tolerată și la cerințele pentru utilizarea cinemometrelor, ca motiv de netemeinicie, iar ca motiv de nelegalitate, a arătat ca procesul verbal nu îndeplinește condițiile de formă prevăzute de art.19 din OUG nr.195/2002.
Astfel, petentul susține că la . redus viteza în limitele legale, nu se arată motivul pentru care procesul verbal atacat nu este semnat nici de contravenient, nici de către un martor, iar sancțiunea aplicată este excesivă.
Petentul a anexat copie de pe procesul-verbal de constatare și sancționarea a contravenției și dovada comunicării.
Plângerea a fost legal introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, fiind legal timbrată.
Intimatul, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, a depus la data de 11.03.2014, întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal ca fiind temeinic și legal, arătând în motivare că plângerea contravențională este neîntemeiată, procesul verbal conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001, iar agentul constatator a respectat dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 aplicând sancțiunea în limitele prevăzute de actul normativ, raportat la gradul de pericol social al faptei, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit și circumstanțele personale ale contravenientului. Intimatul a mai arătat că procesul verbal se bucură de o prezumție de legalitate, făcând dovada până la proba contrară, în acest sens pronunțându-se Curtea Constituțională prin Deciziile nr. 197/2003 și nr. 259/2007.
Cu privire la marja de eroare prevăzută de Norma de metrologie legală privind măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor NML021-05 din 23.11.2005, se arată că marja de eroare maximă tolerată este de +/- 4%, având o dublă semnificație, pozitivă și negativă, neputându-se reține automat că viteza de deplasare este mai mică, fiind necesară administrarea altor mijloace de probă în acest sens. Cu privire la absența menționării unui martor, se invocă prev.art.109 alin.2 și 3 din OUG nr.195/2002, iar cu privire la atestatul de operator radar al agentului constatator se arată că prin Ordinul nr.187/2009 a fost abrogat art.4.2 din Ordinul nr.301/2005. În ceea ce privește ordinul de serviciu, se invocă art.26 și 28 din Legea nr.218/2002 și art.2 din Legea nr.360/2002, din care rezultă faptul că agentul constatator își desfășoară activitatea zilnică în temeiul legilor menționate.
În drept, intimatul a invocat prevederile art. 205, 206, 223 alin.3, 249, 315 alin.1 C.pr.civ., OG nr.2/2001, OUG nr.195/2002 și a anexat copii după următoarele înscrisuri: înregistrarea video pe CD, buletinul de verificare metrologică, certificatul de aprobare model, copie filă registru radar, raportul agentului constatator.
Prin sentința civilă nr.821/2014, pronunțată de Judecătoria T. în prezentul dosar, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei T., invocată din oficiu, cu consecința declinării cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-N..
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse de părți.
Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal . nr._/05.01.2014 încheiat de INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 510 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.121/1 din ROUG 195/2002 și sancționată de art.101/2 și 108/1/c/3 din OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările ulterioare, reținându-se în sarcina acestuia că la 05.01.2014, ora 00:58, a fost depistat conducând autoturismul marca Skoda cu nr. de înmatriculare 2252DZB, pe DN1 E60-G., în loc.G., cu viteza de 84 km./h în localitate, pe un sector de drum cu limită de viteză 50km./h, fiind depistat și înregistrat cu aparatul radar marca AUTOVISION MAI_.
Procesul verbal a fost încheiat în prezența petentului, care a refuzat să semneze, la rubrica alte mențiuni consemnându-se obiecțiunile petentului care declară că nu are mențiuni.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției atacat, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
În ceea ce privește neîndeplinirea condițiilor de formă prevăzute de art.19 din OG nr.2/2001, în sensul nemenționării împrejurării cu privire la martor și nesemnării procesului verbal, instanța constată că în speță sunt aplicabile prev.art.109 alin. 2 și 3 din OUG nr.195/2002 rep., care prevăd că, „(2) Constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției,” iar “(3) În cazurile prevăzute la alin. (2), procesul-verbal se poate încheia și în lipsa contravenientului, după stabilirea identității conducătorului de vehicul, menționându-se aceasta în procesul-verbal, fără a fi necesară confirmarea faptelor de către martori.”
Sub aspectul omologării si verificării metrologice a aparatului radar contestat, instanța reține că, potrivit buletinului de verificare metrologica nr._/13.03.2013, cinemometrul de control rutier, de tip R. AUTOVISION, montat pe Dacia L. MCV, cu nr. de înmatriculare MAI_, a primit aprobare, în regim staționar și de deplasare, aspect care poate fi constatat prin verificarea listelor cu aprobările model afișate pe site-ul Biroului R. de Metrologie Legală, rezultând astfel, că aparatul radar cu care a fost înregistrat petentul este omologat de BRML.
Întrucât în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța constată că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Potrivit art. 121 alin.1 și 2 din ROUG 195/2002 (H.G. nr. 1391/2006), “(1) Conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maxima admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare. (2) Nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii se constată de către polițiștii rutieri, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.”
Potrivit art.108 alin.1 lit.c pct.3 din OUG nr.195/2002 rep., „(1) Săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a uneia sau mai multor contravenții atrage, pe lângă sancțiunea amenzii, și aplicarea unui număr de puncte de penalizare, după cum urmează:…c) 4 puncte de penalizare pentru săvârșirea următoarelor fapte:…3. depășirea cu 31-40 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic;”.
Totodată, potrivit art.101 alin.1 și 2 din OUG nr.195/2002 rep., „(1) Constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de persoane fizice:….”, iar „(2) Amenda contravențională prevăzută la alin. (1) se aplică și conducătorului de autovehicul…care săvârșește o faptă pentru care se aplică 4 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. c).”
În raport de specificul faptei contravenționale pentru care a fost sancționat petentul, respectiv aceea de încălcare a limitei de viteză maxime admise, este de remarcat faptul că o constatare a acestui tip de contravenție se poate realiza numai prin mijloace tehnice.
Astfel că, în cazul contravențiilor constând în depășirea vitezei legale, contravenientul se află în imposibilitatea absolută și obiectivă de a face dovada contrară celor consemnate în procesul verbal de contravenție, de aceea sarcina probei revine organului constatator, care trebuie să dovedească, prin intermediul mijloacelor tehnice din dotarea sa, săvârșirea contravenției, întrucât legea prevede în mod imperativ faptul că încheierea oricărui proces verbal pentru depășirea vitezei legale se încheie numai în urma unei constatări cu mijloace tehnice speciale, iar nu cu propriile simțuri ale agentului constatator.
De aceea, instanța apreciază că este obligatoriu ca în situația acestor contravenții, organul constatator să prezinte instanței, în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului verbal, fotografia radar/înregistrarea video, care a stat la baza încheierii actului de constatare și sancționare.
În temeiul paragrafului 3.5.1. din Norma de metrologie legală NML 021-05 din 23 noiembrie 2005 „înregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puțin următoarele: …imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia”.
Instanța, analizând înregistrarea radar depusă la dosar de către intimat, f. 19, observă că aceasta este concludentă în ceea ce privește identitatea autovehiculului ce a înregistrat la data de 05.01.2014, o viteză de 84 km/h, în localitate, acesta fiind autoturismul condus de petent cu nr.de înmatriculare 2252DZB, înregistrarea radar fiind realizată în condiții ce permit identificarea numărului de înmatriculare, menționat anterior, astfel încât este înlăturat orice dubiu cu privire la cele consemnate în starea de fapt reținută de către agentul constatator.
Având în vedere că, alături de înregistrarea radar s-a depus și buletinul valabil de verificare metrologică, care atestă că cinemometrul măsoară în regim staționar și în regim de deplasare, instanța apreciază că, în speță, procesul verbal contestat a fost legal întocmit și cu respectarea prevederilor legale indicate mai sus, neputând fi reținute nici susținerile petentului privind erorile de măsurare.
Cât privește individualizarea sancțiunii ce i-a fost aplicată petentului, instanța reține că potrivit art. 21 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal contestat.
În ceea ce privește cuantumul amenzii, respectiv 510 lei, instanța apreciază că aceasta a fost aplicată în cuantumul stabilit de către legiuitor, cu respectarea dispozițiilor legale anterior menționate și a art. 98 din O.U.G. nr. 195/2002, sancțiunea fiind proporțională faptei săvârșite și gradului de pericol social, ținând seama de faptul că nerespectarea vitezei maxime admise poate pune în pericol viața celorlalți participanți la trafic.
Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, în temeiul art. 34 și următoarele din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge ca netemeinică plângerea contravențională formulată de petentul L. I. A. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/05.01.2014 de către organul constatator I.P.J. Cluj, pe care îl va menține în întregime, împreună cu sancțiunea aplicată prin acesta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul L. I. A., cu domiciliul în T., ., ., ., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Cluj, cu sediul în Cluj-N., ., jud.Cluj, ca neîntemeiată.
Menține procesul verbal . nr._/05.01.2014, ca fiind temeinic și legal întocmit.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.11.2014.
JUDECĂTOR,GREFIER,
D. R. C. E. N. N.
Red./Dact./CD/4 ex./05.02.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4680/2014.... → |
|---|
