Plângere contravenţională. Sentința nr. 5645/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA

Sentința nr. 5645/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 02-06-2014 în dosarul nr. 16086/197/2013

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CLUJ-N.

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

Operator de date cu caracter personal 3185

SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 5645/2014

Ședința publică de la 02 Iunie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE C. M. C.

Grefier E. N. N.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta ., și pe intimata I. T. DE munca CLUJ, PRIN REPR. LEGAL, având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că s-au depus la dosarul cauzei concluzii scrise de către petentă, la data de 29 mai 2014.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 19 mai 2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, a amânat pronunțarea pentru 2 iunie 2014.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 942/13.02.2014 pronunțată de Judecătoria B. a fost admisă excepția de necompetență teritorială invocată de instanță din oficiu și s-a declinat în favoarea Judecătoriei Cluj-N. plângerea formulată înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 21.06.2013 sub numărul_ de către petenta ., care a solicitat în contradictoriu cu intimata I. T. DE MUNCĂ anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 10.06.2013. A solicitat, în subsidiar, înlocuirea amenzii cu avertismentul.

Cererea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. la data de 12.03.2014 sub același număr.

În motivarea plângerii, petenta a arătat instanței că s-a reținut în mod greșit de către agentul constatator starea de fapt, constând în prezența la muncă, fără forme legale, a numitului L. A.. Persoana identificată ca fiind angajat fără forme legale nu era prezent pentru petentă, ci, arată aceasta, era angajatul proprietarului imobilului la care petenta efectua lucrările de construcție. Proprietarul imobilului solicitase prezența acestei persoane, în scopul de a supraveghea lucrările.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile OG 2/2001.

În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri și proba testimonială, constând în audierea martorilor B. G. și U. D..

Cererea a fost legal timbrată cu 20 lei taxă judiciară de timbru, conform art. 19 din OUG 80/2013 și a fost depusă în termenul legal prevăzut de OG 2/2001, la fila 20 din dosarul Judecătoriei B..

Intimata a formulat întâmpinare (f. 55-57 dos. Jud. B.), solicitând respingerea plângerii. Susține că persoana găsită la controlul efectuat în Cluj-N., . nr. 72, jud. Cluj, nu avea încheiat contract de muncă. În timpul controlului, arată intimata, petenta a recunoscut că numitul L. A. avea rolul de a supraveghea muncitorii și șantierul, activitate prestată în beneficiul petentei. Această situație este confirmată, arată petenta, de declarația persoanei în cauză.

Se opune înlocuirii amenzii cu sancțiunea avertismentului, în considerarea faptului că este vorba despre contravenții ce au o gravitate sporită.

Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile și proba testimonială, constând în audierea martorului B. G., prezent la soluționarea cauzei și a apreciat inutilă audierea martorului U. D., teza probatorie fiind identică.

Din probatoriul analizat, instanța reține:

Prin procesul verbal . nr._/10.06.2013 petenta . a fost sancționată contravențional pentru fapta de a fi primit la muncă, fără a întocmi formele legale de angajare, pentru numitul L. A... Contravenția a fost constatată la punctul de lucru al petentei, urmă din Cluj-N., . nr. 72, jud. Cluj.

Petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 10.000 lei, în temeiul art. 260 C. muncii, semnând procesul verbal cu obiecțiuni.

Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare a contravenției nr. 8313 încheiat la data de 18.09.2009, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Întrucât în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța constată că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.

Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Acordându-se petentei dreptul la apărare, a fost audiat martorul propus de aceasta, B. G., care a declarat că la proprietatea sa au avut loc lucrările de șantier efectuate de petentă. Mai declară că nu cunoaște modul în care a fost organizată activitatea propriu-zisă și nici nu a desemnat vreo persoană pentru supravegherea lucrărilor. Detalii nu cunoaște pentru că socrul lui s-a ocupat de angajarea lucrărilor. Menționează că dirigintele de șantier i-a atras atenția să atragă atenția petentei să aibă în ordine documentele.

Administratorul petentei, în declarația dată cu ocazia efectuării controlului ITM (f. 62-64 dos. Jud. B.) afirmă că L. A. „a venit în aprilie 2013 la locul din Cluj-N. pentru a supraveghea activitatea salariaților și pentru păstrarea ordinii pe șantier”.

Declarațiile analizate confirmă, așadar, faptul că persoana care fusese găsită la șantierul din Cluj-N. . fusese angajată de către petentă și nu de beneficiarul lucrării.

În raport de cele expuse, având în vedere că petentul nu a făcut dovada contrară stării de fapt consemnate în procesul verbal, instanța constată că procesul verbal de contravenție a fost legal și temeinic încheiat, cele constate în procesul verbal coroborându-se cu fotografia realizată la locul faptei și cu faptul că petentul a recunoscut săvârșirea faptei contravenționale.

Cât privește individualizarea sancțiunii ce i-a fost aplicată petentului, instanța reține că potrivit art. 21 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal contestat.

În ceea ce privește cuantumul amenzii, respectiv 10.000 lei, instanța apreciază că aceasta a fost aplicată în cuantumul stabilit de către legiuitor, cu respectarea dispozițiilor legale, sancțiunea fiind proporțională faptei săvârșite și gradului de pericol social, ținând seama că petentul prin parcare autoturismul pe trotuar a îngreunat în mod real circulația pietonilor în zonă determinându-i să circule pe stradă, neimpunându-se astfel înlocuirea cu sancțiunea avertismentului.

Cât privește solicitarea de a se înlocui amenda cu sancțiunea avertismentului, instanța a apreciat că este neîntemeiată.

A avut în vedere împrejurarea că fapta reținută în sarcina petentei are un grad ridicat de pericol social, aspect marcat de legiuitor și prin limitele amenzii stabilite în cuantum destul de ridicat. Aceasta, întrucât prin neîncheierea contractului individual de muncă pentru angajat anterior începerii activității, acesta este privat de drepturile aferente calității sale de salariat – perioadă în care acesta lucrează fără forme legale nu constituie vechime în muncă, nu sunt virate în această perioadă contribuțiile către fondul asigurărilor sociale, asigurărilor sociale de sănătate, asigurărilor de șomaj si, în general, prin desfășurarea unei activități în condițiile în care nu a semnat un act de angajare, salariatul este lipsit de mai multe din drepturile sale care derivă din această calitate. Față de aceste împrejurări care agravează răspunderea contravențională și având în vedere că petenta nu a făcut dovada unor împrejurări de natură a atenua aceasta răspundere, instanța apreciază că sancțiunea amenzii în cuantumul stabilit prin procesul-verbal contestat este adecvată și corespunde criteriilor prevăzute de art. 21 din OG nr.2/2001.

Pentru aceste motive, neputând fi reținute cauze de nelegalitate sau netemeinicie ale actului constatator, instanța va respinge plângerea formulată de către petentă și va menține procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ._/10.06.2013 întocmit de intimat.

Calea de atac și motivele se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge plângerea contravențională formulată de petenta S.C. P. C. SRL, cu sediul în Râșnov, ., jud. B., J_, C._ în contradictoriu cu intimatul – organ constatator I. T. DE MUNCĂ CLUJ, cu sediul în Cluj-N., .. 2, jud. Cluj având ca obiect anularea procesului verbal de contravenție . nr._/10.06.2013.

Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 2 iunie 2014.

JUDECATOR, GREFIER,

C. M. C. N. E. N.

Red. C.M.C./C.M.C., 4 ex., 2014-07-04

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 5645/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA