Somaţie de plată. Hotărâre din 30-01-2014, Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 30-01-2014 în dosarul nr. 29955/211/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
ORDONANȚA CIVILĂ Nr. 861/2014
Ședința publică de la 30 Ianuarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE S. M.
Grefier E. M.
Pe rol fiind judecarea cauzei Civile privind pe creditorul . și pe debitorul ., având ca obiect somație de plată.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru creditoare, în substituirea avocatului titular B. L. I., cu împuternicire avocațială la fila 4 din dosar, avocat J. Chriszta, cu delegație la dosar, lipsă fiind debitorul
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Verificându-și competența, în temeiul art.131 N.c.p.c., instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta pricină.
Instanța constată că la data de 13.01.2014, prin registratura instanței creditoarea a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 lei.
Instanța constată că debitoarea nu a formulat întâmpinare în cauză.
Reprezentanta creditoarei arată că nu are alte cereri de formulat, față de actele depuse la dosar, iar pe fond solicită admiterea cererii, așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată constând în taxa de timbru.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze civile, reține că
Prin cererea înregistrată la data de 20 decembrie 2013 pe rolul Judecătoriei Cluj-N., sub dosar nr._, creditorul . în contradictoriu cu debitorul ., a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea debitoarei la plata către debitului restant de 1.816,23 lei reprezentând contravaloarea facturilor fiscale emise către debitoare, la plata sumei de 2.733.43 lei reprezentând penalități de întârziere în cuantum de 0,5% pe zi de întârziere, calculate asupra debitului principal, începând cu data scadenței fiecărei facturi și până la data de 20.12.2013, data înregistrării prezentei cereri de emitere a ordonanței de plată, urmând ca acestea să fie calculate în continuare de la data de 21.12.2013 și până la plata efectivă a debitului, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, s-a precizat că în fapt, între creditoare și debitoarea S.C. V. A. S.R.L. s-au derulat o . raporturi comerciale concretizate prin livrarea unor produse de specialitate, in baza contractului comercial nr. W51112.
Cu toate că creditoarea și-a îndeplinit cu promptitudine și bună-credință obligațiile de a livra marfa solicitată, având la bază buna colaborare cu debitoarea, nu înțelege refuzul acesteia de a-și îndeplini obligațiile corelative, respectiv acelea de a achita integral contravaloarea facturilor fiscale emise.
În ciuda numeroaselor demersuri efectuate în vederea recuperării sumelor datorate, debitoarea nu a înțeles să își îndeplinească în totalitate nici până la acest moment obligația de plată a produselor livrate.
Pentru dovedirea pretențiilor, respectiv a caracterului cert, lichid și exigibil al creanței, anexăm prezentei cereri copii de pe facturile fiscale emisă de ea, precum și de pe fișa de obligații a clientului.
Astfel, cu privire la caracterul cert al creanței, potrivit dispozițiilor art. 662 alin. 2 C. pr. civ., este certă acea creanță a cărei existență neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu care este recunoscut de către societatea debitoare. Practic, creanța este certă atunci când dreptul de care se prevalează creditorul urmăritor este generator de obligație în sarcina debitorului urmărit. Or, în speță, existența creanței rezultă din însuși actele de creanță, respectiv facturile fiscale acceptate la plată.
Cu privire la caracterul lichid al creanței, potrivit prevederilor art. 662 alin. 3 C. pr. civ. creanța este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau determinabilă prin însuși actul de creanță. în speță, facturile fiscale acceptate la plată prevăd în mod expres cuantumul sumelor de bani datorate.
Cu privire la caracterul exigibil al creanței, potrivit prevederilor art. 662 alin. 4 C. pr. civv creanța este exigibilă dacă obligațiile de plată ale debitorului au ajuns la scadență, termenul de plată fiind îndeplinit. Astfel, art. 1.414 C. civ. evocă în sensul exigibilității „Ceea ce este datorat cu termen nu se poate cere înainte de împlinirea acestuia, dar ceea ce s-a executat de bunăvoie și în cunoștință de cauză înainte de împlinirea termenului nu este supus restituirii."
Astfel, deține o creanță certă, lichidă si exigibilă, îndeplinind condițiile prevăzute de art. 1.013 Cod de procedură civilă.
Creanța existentă a fost acceptată de debitoare prin semnarea si stampilarea facturilor fiscale mai sus amintite.
Mai mult decât atât, debitoarea a efectuat o plată parțială la factura fiscală cu nr. BUA13/3381 în discuție, ceea ce reprezintă o recunoaștere a debitului datorat.
Practic, pentru comanda lansată de debitoare către creditoare, caracterul cert, lichid și exigibil al creanței aferente acesteia se individualizează în facturile fiscale pe care debitoarea le-a acceptat la plată și le-a recunoscut prin semnare și ștampilare. Astfel, dreptul de creanță înscris în facturile fiscale amintite are caracter cert, lichid și exigibil.
Așadar, consideră că prezenta creanță îndeplinește toate condițiile prevăzute de prezenta lege, respectiv este certă, lichidă și exigibilă, condiții care rezultă fără putință de tăgadă din actele depuse la dosar, respectiv facturile fiscale emise de ea și acceptate ta plată de către debitoare.
În plus, având în vedere faptul că de la data scadenței facturilor a trecut o perioadă de timp îndelungată, înțelege să solicite și achitarea penalităților de întârziere în valoare de 0,5% pe zi de întârziere, aferente facturilor mai sus amintite, pentru perioada cuprinsă între data scadenței facturilor și data înregistrării prezentei cereri și, în continuare, până la achitarea în întregime a sumei datorate.
Menționează faptul că penalitățile de întârziere le solicită în baza clauzei exprese prevăzute la cap. 5 „Modalități de plata": In cazul in care in care cumpărătorul are facturi anterioare neachitate fata de Furnizor, Furnizorul are dreptul sa refuze preluarea altor comenzi, sa asiste livrările de marfa cu plata la termen sau sa procedeze la compensarea datoriilor pe care le are fata de cumpărător. In caz de întârziere a plații furnizorul are dreptul la penalități de întârziere.
Cuantumul penalităților de întârziere este de 0,5% pe zi de întârziere, calculate la soldul total al facturilor neachitate. Valoarea totala a penalităților de întârziere poate depăși soldul scadent la care au fost calculate."
Nu în ultimul rând, a îndeplinit procedura prealabilă a somării debitoarei, prevăzută de art. 1.014 Cod de procedură civilă, sens în care anexează prezentei actele doveditoare, însă debitoarea nu s-a conformat și nu a înțeles să achite debitul restant în termen de 15 zile de la înaintarea somației, primită la data de 17.10.2013.
Pentru aceste motive, solicită să emită o Ordonanță de plată prin care să someze debitoarea S.C. V. A. S.R.L. să achite suma de 1.816.23 lei, sumă la care se adaugă penalitățile de întârziere în cuantum de 2.733.43 lei, fiind îndeplinite și demonstrate condițiile prevăzute de art. 1.013 și urm. C. proc. civ., cu cheltuieli de judecată.
În drept, își întemeiază pretențiile pe dispozițiile art. 1.270, 1.350, 1.539, 1.719 din Noul Cod Civil, art. 1.013 și urm., art. 453 din Codul de Procedură Civilă.
In probațiune, au fost depuse înscrisuri.
Acțiunea civilă de față a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Deși legal citată, debitoarea nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat în fața instanței pentru a-și exprima poziția procesuală față de cererea dedusă judecății.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
În fapt, între creditoare și debitoarea S.C. V. A. S.R.L. s-au derulat o . raporturi comerciale concretizate prin livrarea unor produse de specialitate, in baza contractului comercial nr. W51112.
Potrivit dispozițiilor art. 662 alin. 2 C. pr. civ., este certă acea creanță a cărei existență neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu care este recunoscut de către societatea debitoare, deci, creanța este certă atunci când dreptul de care se prevalează creditorul urmăritor este generator de obligație în sarcina debitorului urmărit. Or, în speță, existența creanței rezultă din însuși actele de creanță, respectiv facturile fiscale acceptate la plată.
Cu privire la caracterul lichid al creanței, potrivit prevederilor art. 662 alin. 3 C. pr. civ. creanța este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau determinabilă prin însuși actul de creanță. în speță, facturile fiscale acceptate la plată prevăd în mod expres cuantumul sumelor de bani datorate.
Cu privire la caracterul exigibil al creanței, potrivit prevederilor art. 662 alin. 4 C. pr. civv creanța este exigibilă dacă obligațiile de plată ale debitorului au ajuns la scadență, termenul de plată fiind îndeplinit. Astfel, art. 1.414 C. civ. evocă în sensul exigibilității „Ceea ce este datorat cu termen nu se poate cere înainte de împlinirea acestuia, dar ceea ce s-a executat de bunăvoie și în cunoștință de cauză înainte de împlinirea termenului nu este supus restituirii."
Astfel, deține o creanță certă, lichidă si exigibilă, îndeplinind condițiile prevăzute de art. 1.013 Cod de procedură civilă.
Creanța existentă a fost acceptată de debitoare prin semnarea si stampilarea facturilor fiscale mai sus amintite.
Mai mult decât atât, debitoarea a efectuat o plată parțială la factura fiscală cu nr. BUA13/3381 în discuție, ceea ce reprezintă o recunoaștere a debitului datorat.
Practic, pentru comanda lansată de debitoare către creditoare, caracterul cert, lichid și exigibil al creanței aferente acesteia se individualizează în facturile fiscale pe care debitoarea le-a acceptat la plată și le-a recunoscut prin semnare și ștampilare. Astfel, dreptul de creanță înscris în facturile fiscale amintite are caracter cert, lichid și exigibil.
Prezenta creanță îndeplinește toate condițiile prevăzute de prezenta lege, respectiv este certă, lichidă și exigibilă, condiții care rezultă fără putință de tăgadă din actele depuse la dosar, respectiv facturile fiscale emise de ea și acceptate la plată de către debitoare.
În speță se impune achitarea penalităților de întârziere în valoare de 0,5% pe zi de întârziere, aferente facturilor mai sus amintite, pentru perioada cuprinsă între data scadenței facturilor și data înregistrării prezentei cereri și, în continuare, până la achitarea în întregime a sumei datorate, în baza clauzei exprese prevăzute la cap. 5 „Modalități de plata": In cazul in care in care cumpărătorul are facturi anterioare neachitate fata de Furnizor, Furnizorul are dreptul sa refuze preluarea altor comenzi, sa asiste livrările de marfa cu plata la termen sau sa procedeze la compensarea datoriilor pe care le are fata de cumpărător. In caz de întârziere a plații furnizorul are dreptul la penalități de întârziere.
Cuantumul penalităților de întârziere este de 0,5% pe zi de întârziere, calculate la soldul total al facturilor neachitate. Valoarea totala a penalităților de întârziere poate depăși soldul scadent la care au fost calculate."
Reclamanta a îndeplinit procedura prealabilă a somării debitoarei, prevăzută de art. 1.014 Cod de procedură civilă, însă debitoarea nu s-a conformat și nu a înțeles să achite debitul restant în termen de 15 zile de la înaintarea somației, primită la data de 17.10.2013.
Art. 1270 lin. 1 NCC prevede că „Contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.”
Creanța este certă, lichidă și exigibilă, asumată prin contract însușit de părți,
În cuprinsul facturilor se prevede termenul de plată a mărfii livrate, pe care debitoarea nu a înțeles să îl respecte.
Deși pârâta debitoare a fost legal citată, aceasta nu s-a prezentat în fața instanței și nu a contestat în nici un alt mod concret existența și întinderea creanței pretinse de către reclamantă.
Prin urmare, instanța, în conformitate cu art. 1169 C. civ./249 n c PC, constată că reclamanta a făcut dovada unei creanțe certe, lichide și exigibile în cuantum de 1.816,23 lei reprezentând contravaloarea facturilor fiscale emise către debitoare.
În ce privește pretențiile accesorii, care se referă la obligarea pârâtei debitoare și la plata penalităților aferente debitului principal, instanța apreciază că acestea sunt fondate, ele fiind convenite de părți în cuprinsul facturilor.
Întrucât pârâta nu a achitat prețul produselor livrate, în cauză devin incidente dispozițiile art. 43 din C. . datoriile comerciale lichide și plătibile în bani produc dobânzi de drept din ziua când devin exigibile. În temeiul acestor dispoziții legale, în toate cazurile în care beneficiarul întârzie plata prețului, este sancționat de drept cu dobânzi, care se datorează de la data scadenței și până la plata prețului, chiar și în situația în care, între părțile raportului juridic, nu s-a încheiat un contract în formă scrisă, fără a fi necesară o punere în întârziere formală, în speță fiind vorba despre penalitățile contractuale convenite.
Deoarece atât factura de livrare servicii, cât și contractul aferent cuprind datele de identificare ale pârâtului, au fost însușite și semnate de acesta, in cauză sunt aplicabile disp. art. 969 C.civ.: conform cărora„ Convențiile legal făcute au putere de lege intre părțile contractante”/ Art. 1270 lin. 1 NCC
Pârâtul nu și-a îndeplinit obligațiile legale (art. 969 C.civ., art.1361 C.civ., art.1363 C.-civ., art.43 C.. îi reveneau, neachitând prețul serviciilor achiziționate și nici nu s-a prezentat în fața instanței pentru a-și exprima poziția procesuală față de pretențiile reclamantei.
Deși pârâtul debitor a fost legal citat, acesta nu s-a prezentat în fața instanței, nu a depus întâmpinare și nu a contestat în nici un alt mod existența și întinderea creanței pretinse de către reclamant, aspect apreciat de instanță ca o recunoaștere a pretențiilor deduse judecății.
Pentru considerentele ce preced, cererea de față se circumscrie ipotezei legale redate anterior, ea va fi admisa ca atare.
In temeiul art. 453 C. proc. civ., va obliga debitoarea la cheltuieli de judecată de 200 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de către reclamanta-creditoare . cu sediul în Cluj - N., ., județul Cluj, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Cluj sub nr. J_ și având cod unic de înregistrare_, in contradictoriu cu pârâta-debitoare . cu sediul în București, Sectorul 3, .. 37, ., ., CUI_, înregistrată la ORC sub nr. J_ .
Obligă pârâta-debitoare sa plătească reclamantei-creditoare, în termen de 10 zile de la data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri, suma de 1.816,23 lei reprezentând contravaloarea facturilor fiscale emise către debitoare, la plata sumei de 2.733.43 lei reprezentând penalități de întârziere în cuantum de 0,5% pe zi de întârziere, calculate asupra debitului principal, începând cu data scadenței fiecărei facturi și până la data de 20.12.2013, data înregistrării prezentei cereri de emitere a ordonanței de plată, urmând ca acestea să fie calculate în continuare de la data de 21.12.2013 și până la plata efectivă a debitului.
Obliga debitoarea la cheltuieli de judecată de 200 lei.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, la Tribunalul Specializat Cluj.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.01.2014.
JUDECATOR GREFIER
S. M. E. M.
Red/ dact SM/ 08.04.2014/ 4 ex
| ← Pretenţii. Sentința nr. 422/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8916/2014.... → |
|---|
