Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 24-11-2015 în dosarul nr. 11034/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR CIVIL NR._
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
SENTINȚA CIVILĂ NR._/2015
Ședința publică din 24.11.2015
INSTANȚA constituită din:
JUDECĂTOR: I. G.
GREFIER: M. M.
Pe rol se află cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul D. V. în contradictoriu cu pârâta . SA – Centrul de daune Cluj, având ca obiect pretenții.
Se constată că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 17.11.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi.
I N S T A N T A
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.02.2015, sub nr._, reclamantul D. V. a chemat în judecată pe pârâta . SA, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 2124,59 lei, reprezentând contravaloarea pachetului turistic achiziționat în baza facturii nr. MCOCJ1400457 din data de 31.01.2014, în baza poliței de asigurare STORNO TRAVEL nr. TM_5 din data de 31.01.2014 cu cheltuieli de judecată.
De asemenea s-a solicitat obligarea pârâtei la plata de daune cominatorii în cuantum de 100 lei pentru fiecare zi de întârziere în îndeplinirea obligației de restituire a sumei cu titlu de despăgubiri, în baza poliței de asigurare, începând cu data pronunțării hotărârii de către instanța de fond.
În motivare, reclamantul a arătat, în esență, că la data de 31.01.2014 a contractat un pachet de excursie, la operatorul turistic MAREEA TRAVEL, sejur care începea cu data de 21.06.2014. La aceeași data a încheiat poliția de asigurare cu societatea pârâtă, pentru a fi asigurat în cazul producerii unui eveniment obiectiv, care ar duce la imposibilitatea de a mai putea beneficia de pachetul de excursie contractat.
La data de 18.06.2014, cu trei zile înainte de începerea sejurului, a fost contactat telefonic de ginerele său, care l-a anunțată că fiica sa, F. Ș., a suferit o criză de epilepsie fiind transportată de urgență la spital. În urma crizei suferite, fiica sa a necesitat internare de urgență și spitalizare pentru șapte zile și, subsecvent perioadei de spitalizare, acordarea unui concediu medical de 23 de zile.
În data de 20.06.2014 medicii nu au putut să confirme niciun diagnostic în ceea ce privea starea de sănătate a fiicei sale, motiv pentru care a anunțat operatorul turistic că nu mai poate beneficia de pachetul turistic achiziționat.
Ulterior a formulat o cerere către pârâtă, pentru a se deschide un dosar de daună în vederea recuperării daunei suferite. Aceasta i-a solicitat un act oficial din care să rezulte diagnosticul persoanei internate. A depus documentele solicitate pentru dosarul de daună CJ1014PG001821, iar ulterior pârâta i-a comunicat faptul că în urma verificărilor efectuate, în baza poliței STORNO TRAVEL cu nr. TM_5, dosarul a fost respins la plată ca urmare a faptului că evenimentul avizat nu se încadrează în niciuna din situațiile prevăzute de polița de asigurare.
În continuare a arătat că având în vedere evenimentele petrecute cu fiica lor, nici el și nici soția sa nu au putut beneficia de pachetul de excursie achiziționat.
În drept cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 1350 C. civil.
În probațiune a solicitat proba cu înscrisuri.
La cerere au fost anexate în copie certificată pentru conformitate cu originalul: factura fiscală achiziționare pachet turistic (f.5), factură și chitanță poliță asigurare (f.6), bilet de ieșire/scrisoare medicală (f.7-9).
Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în valoare de 154 lei.
Pârâta, legal citată, a depus la data de 02.04.2015 întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii în întregime.
În apărare, a arătat, în esență, că situația medicală apărută în familia reclamantului nu se încadrează în niciunul din riscurile acoperite de polița de asigurare TM_5 din data de 31.01.2014: accident sau boală gravă care să implice spitalizarea, izolarea la domiciliu, tratament sau supraveghere medicală ca urmare a apariției unei boli infecto-contagioase, respectiv a unei urgențe medico-chirurgicale de gradul 0 sau 1. Deși situația numitei Ș. F. reprezintă o urgență medicală, aceasta nu este o urgență medico-chirurgicală de gradul 0 sau 1.
În ceea ce privește petitul de obligare a sa la plata de daune cominatorii, acesta nu are suport legal. În primul rând, obligația de a remite suma solicitată nu este o obligație de a face ci una de a da, a remite o sumă de bani.
În drept, au fost invocate prevederile art. 905, 906 C. proc. civilă, art. 1270 C. civil, art. 205 C. proc. civilă.
În probațiune a solicitat proba cu înscrisuri și emiterea unei adrese către medicul de familie a numite Ș. F., pentru a confirma dacă aceasta are înscris în istoricul medical o afecțiune care putea duce la episodul epileptic.
În susținerea întâmpinării a depus copie de pe contractul de asigurare (f.25-27).
La data de 17.04.2015 pârâta a depus o completare la întâmpinare, prin care a solicitat ca, în subsidiar, în măsura în care se va aprecia că datorează despăgubiri reclamantului, acestea să fie acordate numai în limita sumei asigurate, respectiv suma de 462 euro, din care să se deducă franșiza de 10%. În susținerea acestei cereri subsidiare, a invocat prevederile art. 1350, 2217, 2018 C. civil (f.34).
Reclamantul a depus răspuns la întâmpinare prin care a arătat că apărările pârâtei sunt neîntemeiate, situația fiicei sale a necesitat spitalizarea fiind o urgență medicală și ulterior spitalizării, îngrijiri la domiciliu, acordându-se în acest sens concediu medical de 23 de zile calendaristice.
În ceea ce privește petitul privind obligarea la plata unor daune cominatorii, a arătat că și aceasta este întemeiată, deoarece în cauză este vorba despre o obligație de a face, de a-și executa obligația asumată prin polița de asigurare.
La termenul din data de 16.06.2015 instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar, a respins ca neutilă soluționării cauzei solicitarea de emitere a unei adrese medicului de familie. De asemenea a dispus emiterea unei adrese către Direcția de Sănătate Publică a Județului Cluj să precizeze dacă diagnosticul comunicat în biletul de externare se încadrează în lista urgențelor medico-chirurgicale enumerate de HG nr. 1186/2000.
La data de 02.07.2015 Direcția de Sănătate Publică a Județului Cluj a depus răspuns prin care a arătat că diagnosticul indicat în biletul de externare nu se încadrează în lista urgențelor medico-chirurgicale enumerate de HG nr. 1186/2000 (f.47).
La termenul din data de 14.07.2015 instanța a repus cauza pe rol și a solicitat pârâtei să depună dosarul de daună nr. CJ1014PG001821 precum și definițiile legale în vigoare avute în vedere la redactarea condițiilor de asigurare, prevăzute de cap. I, PCT. 1.2 lit. b) liniuța a doua din contractul de asigurare.
Reclamantul a depus la dosar actele de stare civilă precum și condițiile de asigurare (f.73-81) în timp ce pârâta nu a depus actele solicitate.
La termenul din data de 06.10.2015, pârâta a arătat că condițiile de asigurare au fost revizuite la data de 21.07.2013, iar în ceea ce privește dosarul de daună a solicitat emiterea unei adrese către Fondul de Garantare a Asiguraților, deoarece există posibilitatea ca dosarul de daună să fi fost predat către acesta (f.82).
La data de 27.10.2015 Fondul de Garantare a Asiguraților a depus la dosar un răspuns, potrivit căruia nu i s-a predat dosarul de daună solicitat (f.84).
Cu toate că la termenul din data de 06.10.2015 i s-a pus în vedere pârâtei din nou să prezinte dosarul de daună precum și condițiile de asigurare existente la data semnării poliței de asigurare acesta nu și-a îndeplinit acestă obligație.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, instanța reține că la data de 31.01.2014 reclamantul a cumpărat un pachet de servicii turistice pentru un sejur în G., de la operatorul turistic MAREEA TRAVEL, sejur care începea cu data de 21.06.2014 (f.5).
La aceeași data reclamantul a încheiat poliția de asigurare cu societatea pârâtă, contravaloarea acesteia fiind de 46 lei și achitată cu chitanța de la fila 6.
La data de 18.06.2014, fiica reclamantului, Ș. F., a fost internată la Spitalul Clinic Județean de Urgențe Cluj-N., fiind stabilit ca și diagnostic principal – encefalopatie corticală demielinizantă, în observație, iar ca și diagnostice secundare: trombofilie și sindrom anxios-depresiv. Aceasta a fost internată din data de 18.06.2014 până în data de 25.06.2014.
Din cuprinsul biletului de ieșire din spital (f.7), rezultă faptul că pacienta se afla la prima manifestare a crizei epileptice generalizată tonico-clonică, fiind însă cunoscută cu trombofilie, cu tulburare de mers și de exprimare verbală – cu debut insidios din luna aprilie 2013, cu evoluție ușor progresivă.
In drept, potrivit art. 1350 alin.1 C. civil, orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat. (2) Atunci când, fără justificare, nu își îndeplinește această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii.
(3) Dacă prin lege nu se prevede altfel, niciuna dintre părți nu poate înlătura aplicarea regulilor răspunderii contractuale pentru a opta în favoarea altor reguli care i-ar fi mai favorabile.
În speță, instanța trebuie să verifice dacă s-a produs sau nu riscul asigurat care să angajeze răspunderea contractuală a asigurătorului.
Potrivit condițiilor de asigurare valabile din 03.09.2013 – în cazul asiguărărilor privind pierderile financiare ale turiștilor, rezultate din neefectuarea călătoriilor contractate sau întreruperea acestora – storno, la cap. I, pct. 1.2, rezultă că societatea asigurătoare acceptă ca în schimbul primelor de asigurare, să acopere pierderile financiare ale asiguratului, rezultae din:1.2 costurile aferente zilelor de sejur care au fost achitate de către asigurat în baza contractului de comercializarea a pachetelor turistice, și de care acesta nu a beneficiat (...). Riscuri asigurate: riscul asigurat apare atunci când Asiguratul nu mai poate efectua călătoria contractată, ca urmare a producerii, în perioada asigurată, a următoarelor evenimente: (..) c) accident/boală gravă a asiguratului, soțului/soției asiguratului sau a rudelor de gradul I sau II, numai în cazul în care acestea implică: spitalizarea sau izolarea la domiciliu ca urmare a unei boli infecto-contagioase; tratament sau supraveghere medicală la domiciliu ca urmare a unei boli infecto-contagioase; tratament sau supraveghere medicală la domiciliu ca urmare a apariției unei urgențe medico-chirurgicale de gradul 0 sau 1 ( conform definițiilor legislației în vigoare), petrecute cu maxim 15 zile anterior începerii călătoriei.
Reclamantul a achiziționat la data de 31.01.2014 a contractat un pachet de excursie, la operatorul turistic MAREEA TRAVEL, sejur care începea cu data de 21.06.2014.
La data de 18.06.2014, cu trei zile înainte de începerea sejurului, a fost contactat telefonic de ginerele său, care l-a anunțată că fiica sa, F. Ș., a suferit o criză de epilepsie fiind transportată de urgență la spital. În urma crizei suferite, fiica sa a necesitat internare de urgență și spitalizare pentru șapte zile și, subsecvent perioadei de spitalizare, acordarea unui concediu medical de 23 de zile.
În data de 20.06.2014 medicii nu au putut să confirme niciun diagnostic în ceea ce privea starea de sănătate a fiicei sale, motiv pentru care a anunțat operatorul turistic că nu mai poate beneficia de pachetul turistic achiziționat.
Din biletul de ieșire depus la dosar, rezultă că diagnosticul stabilit în cazul fiicei reclamantului a fost ENCEFALOPATIE CORTICALĂ DEMIELINIZANTĂ, având tulburare de mers și de exprimare verbală, la prima manifestare, cu debut insidios în aprilie 2013, cu evoluție ușor progresivă, fiind internată cu criză epileptică generalizată tonico-clonică (f.7).
Este de observat faptul că problemele medicale ale fiicei reclamantului au apărut la data de 18.06.2014, cu trei zile înainte de începerea sejurului. Acesta a fost internată la data de 18.06.2014 la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-N., fiind externată la data de 25.06.2014, după care i s-a acordat concediu medical de încă 23 de zile. Rezultă așadar că a fost vorba despre o problemă de sănătate foarte gravă, care a dus la încadrarea numitei Ș. F. în gradul de invaliditate I, după cum rezultă din Decizia medicală asupra capacității de muncă nr. 727/07.04.2015 (f.50).
Prin adresa depusă la dosar, Direcția de Sănătate Publică a Județului Cluj, ca răspuns la adresa instanței a specificat faptul că diagnosticul specificat în biletul de externare a pacientei Ș. F. nu se încadrează în lista urgențelor medico-chirurgicale enumerate de HG nr. 1186/2000. De asemenea, instanța reține că diagnosticul fiicei reclamantului nu se încadrează nici în celelalte cazuri de risc asigurat.
Deși în momentul în care a renunțat la pachetul turistic reclamantul nu cunoștea ce diagnostic i se va stabili fiicei sale, acesta fiind stabilit ulterior, este evident că tot nu ar fi putut beneficia de pachetul turistic, câtă vreme starea de sănătate a fiicei sale era gravă. Dar, în același timp, nu i se poate impune cocontractantului o obligație la care nu s-a angajat, având în vedere că potrivit art. 1270 alin.1 C. civil, contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.
Pentru aceste considerente, dat fiind că în cauză nu s-a produs riscul asigurat, în sarcina pârâtei nu s-a născut nicio obligație de despăgubire, motiv pentru care instanța va respinge cererea reclamantului ca neîntemeiată.
Având în vedere soluția care s-a dat primului capăt de cerere, instanța va respinge, ca o consecință a respingerii primului capăt de cerere și cel de-al doilea, de obligare a reclamantului la plata daunelor cominatorii, ca neîntemeiată. Fără a insista prea mult asupra acestui aspect, instanța arată, totuși, că după . noului Cod civil, singura presiune care se poate face pentru obligarea unui debitor al unei obligații de a face sa a nu face, să-și execute obligația, este prin aplicarea de amenzii civile, în condițiile art. 904 și urm. C. civil și nu prin aplicarea de daune cominatorii. Mai mult, după cum în mod corect a arătat și pârâta . SA, obligația de a plăti o sumă de bani este o obligație de a da și nu de a face, cum în mod eronat a susținut reclamanta, cu consecința că nu i-ar fi fost aplicabile prevederile legale privind amenda civilă.
D. fiind că cel căzut în pretenții este reclamantul, instanța va respinge ca neîntemeiată și cererea acestuia de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată de către reclamantul D. V., CNP_, cu domiciliul procesual ales în Cluj-N., ., . la av. B. S. în contradictoriu cu pârâta . SA, prin Sucursala Cluj, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J_, C._, ca neîntemeiată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, la Tribunalul Specializat Cluj.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Cluj-N., sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.11.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
I. G. M. M.
Red. I.G./Thred. I.G./
4 ex./25.11.2015
| ← Rezoluţiune contract. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3783/2015.... → |
|---|
