Ordin de protecţie. Hotărâre din 07-01-2015, Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 07-01-2015 în dosarul nr. 25158/211/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL - 3185
DOSAR NR._
HOTĂRÂREA CIVILĂ NR. 47/2015
Ședința publică din data de 07.01.2015
Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: I. A. B.
GREFIER: Ș. N.
Reprezentanta Ministerului Public prin procuror T. F. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N..
Pe rol se află soluționarea cererii formulate de reclamanții F. I. și F. A. în contradictoriu cu pârâtul F. F., având ca obiect emitere ordin de protecție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul personal, identificat cu CI . nr._, CNP_, reclamanta personal, identificată cu CI . nr._, CNP_, și asistați de reprezentant, avocat O. B. C., în substituire avocat D. C., cu delegație de substituire la dosar, pârâtul personal, și asistat de apărător din oficiu, avocat U. A. R., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie depusă la dosar, precum și martorii G. O., identificat cu CI . nr._, CNP_, C. Ș., identificat cu CI . nr._, CNP_, Kalo C., identificat cu CI . nr._, CNP_, și C. A. M., identificată cu CI . nr._, CNP_.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța constată că, la data de 05.01.2015, prin Serviciul Registratură, s-a depus la dosar procesul verbal de executare a mandatului de aducere cu privire la martorii C. Ș. și G. O., precum și fișa de consultații medicale a pârâtului din partea medicului de familie Z. M.. De asemenea, la data de 07.01.2015, s-a depus la dosar răspuns la adresa emisă către Poliția Municipiului Cluj-N., Secția 6 Poliție Rurală Florești.
Reprezentantul reclamanților arată că a primit răspuns la adresa emisă către Poliția Municipiului Cluj-N., Secția 6 Poliție Rurală Florești, prin care s-a comunicat că au existat sesizări făcute de reclamanți, răspuns pe care îl depune la dosarul cauzei.
Reclamantul arată că a sunat de mai multe ori la numărul de urgență 112, la fel și unul din martorii propuși.
Reprezentantul pârâtului solicită instanței, în cazul în care se impune, revenirea cu adresă către Spitalul Clinic Județean de Urgență – Clinica de Psihiatrie Cluj-N., având în vedere că nu s-a răspuns pentru acest termen de judecată. De asemenea, depune întrebările pentru interogatoriul reclamanților.
Instanța, în temeiul art. 351 și următoarele C.pr.civ., procedează la administrarea probei cu interogatoriul reclamantei, răspunsurile la interogatoriu fiind consemnate și atașate la filele 73-77 din dosar.
Raportat la întrebarea nr. 21 din interogatoriu, reclamanta arată că este de acord să renunțe la emiterea ordinului de protecție cu condiția ca pârâtul să se cumințească și să îi acorde un minim de respect.
Instanța aduce la cunoștința reclamantei că prezentul ordin de protecție se emite pentru o perioadă de 6 luni și are ca obiect limitarea dreptului de folosință asupra imobilului în care locuiește, obligarea pârâtului de a păstra o distanță minimă determinată față de reclamanți, precum și interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu reclamanții.
Reclamanta arată că nu are cunoștință de obiectul prezentului dosar întrucât soțul acesteia a luat legătura cu un avocat și a formulat prezenta cerere. De asemenea, arată că nu a avut inițial intenția de a se prezenta în fața instanței, fiind însă ulterior necesar în vederea administrării probei cu interogatoriul.
Reprezentantul pârâtului arată că reclamanta nu cunoaște obiectul prezentei cauze și nici nu este de acord cu acesta.
În replică, reprezentantul reclamanților arată că reclamanta a dat un mandat general soțului său pentru a formula o astfel de cerere, aceasta dorind o viață liniștită.
La interpelarea instanței, reclamanta arată că și soțul acesteia ar fi dispus la o împăcare între părți.
Instanța pune în vedere pârâtului să indice motivul pentru care manifestă o astfel de atitudine față de părinții săi.
Pârâtul arată că își recunoaște greșeala și este adevărat că vorbește urât cu părinții săi. De asemenea, arată că tatăl său îl provoacă, în momentele în care se află sub influența băuturilor alcoolice, și vorbește cu acesta în încercarea de a-l liniști. Mai mult, arată că tatăl său, în momentele în care se află sub influența băuturilor alcoolice, îi spune că este înfiat, și că poate oricând să renunțe la adopție, iar, în cazul în care nu îi convine, să iasă din casă.
Instanța procedează la chemarea reclamantului în sala de judecată și îi pune în vedere acestuia să arate dacă exită posibilitatea de a se împăca cu pârâtul și de a renunța la prezenta cerere.
Reclamantul susține că solicită doar respect din partea pârâtului, respectiv să fie deranjat de acesta cât mai puțin. Arată că pârâtul aruncă cu farfuriile de pereți în cazul în care nu îi place mâncarea, iar, fiindcă nu mai are telefon mobil, dacă părinții nu îi dau telefonul mobil, pârâtul le ia pe ale lor și le sparge. De asemenea, arată că pârâtul îi deranjează la ore târzii, după ora 22.00. Arată că este de acord cu împăcarea, cu condiția ca pârâtul să fie mai liniștit.
Instanța aduce la cunoștința pârâtului că în orice familie apar neînțelegeri, însă trebuie să existe respect din partea copiilor pentru părinți.
Pârâtul arată că, în momentele în care reclamantul se află în stare de ebrietate, acesta este foarte greu de respectat.
Apoi, instanța întreabă pârâtul dacă a fost lăsat vreodată fără mâncare de către părinți sau i s-a respins accesul în casa părinților.
Pârâtul arată că nu a fost lăsat fără mâncare și i s-a permis accesul în casa părinților. De asemenea, arată că uneori simte nevoia să vorbească cu mama sa, să-i ceară un sfat, însă nu poate de tatăl acestuia. Arată ca pentru a exista înțelegere, tatăl său trebuie să fie mai liniștit când consumă alcool, iar el să încerce să fie mai liniștit tot timpul.
Reclamanta arată că i-a spus pârâtului să-l evite pe reclamant în momentele în care acesta se află sub influența alcoolului, însă pârâtul nu vrea.
La interpelarea instanței, pârâtul arată că reclamantul bea câte o bere aproape în fiecare zi. Pârâtul mai arată că la un moment dat vorbea la telefon cu prietena sa, iar tatăl său i-a adresat cuvinte jignitoare prietenei sale.
Reclamantul arată că au fost anumite evenimente care au cauzat adresarea de jigniri prietenei pârâtului întrucât acesta a renunțat la locul de muncă din cauza ei.
La interpelarea instanței, pârâtul arată că relația cu respectiva fată s-a terminat. De asemenea, arată că din cauza prietenei a intrat într-o depresie și nu a mai fost apt pentru muncă.
Reclamantul arată că, dacă pârâtul promite că se liniștește, este de acord să se împace cu acesta, însă îi este teamă că nu se va ține de promisiune și, dacă închide ușa seara pentru a se odihni, acesta o va sparge.
Instanța întreabă pârâtul dacă este de acord cu solicitarea reclamanților, respectiv dacă promite să le acorde acestora respect și să se comporte frumos cu părinții săi. Cu privire la deranjatul părinților noaptea, aduce la cunoștința pârâtului că părinții acestuia au o anumită vârstă, lucrează, sunt obosiți, astfel că au nevoie de odihnă.
Pârâtul arată că promite să își schimbe comportamentul și să nu mai fie agresiv față de părinții săi.
Reclamantul arată că, în cazul în care pârâtul nu se ține de promisiune, urmează să formuleze o nouă cerere de chemare în judecată.
Reprezentantul reclamanților arată că reclamanții sunt de acord să accepte promisiunea din partea pârâtului, sub rezerva luării altor măsuri, în cazul în care se va impune, respectiv formularea unor noi cereri de chemare în judecată, având ca obiect chiar evacuarea lui din locuință.
Instanța aduce la cunoștința pârâtului că, în cazul în care nu își respectă promisiunea de a-și respecta părinții și de a se comporta frumos cu aceștia, reclamanții au posibilitatea de a introduce o nouă cerere de chemare în judecată împotriva sa.
Pârâtul arată că se obligă să nu mai fie agresiv cu părinții săi, să îi respecte, să vorbească frumos cu aceștia și să îl evite pe tatăl său în momentele în care se află sub influența băuturilor alcoolice.
Reprezentanta Ministerului Public întreabă pârâtul dacă a încercat consultarea unui psiholog.
Pârâtul arată că din lipsa resurselor financiare nu a consultat un psiholog. De asemenea, arată că, în momentul în care a fost externat din spital, medicii i-au indicat că are nevoie de consultații psihologice.
Reclamantul arată că pârâtul trebuie să ia tratamentul prescris de medici, însă acesta refuză.
La interpelarea instanței, pârâtul arată că a renunțat să mai ia tratamentul medicamentos întrucât îi făcea mai mult rău și se enerva mult mai repede.
Reclamanta arată că a fost cu pârâtul la medicul de familie, care i-a schimbat tratamentul, însă acesta, în continuare, refuză să îl ia.
Reclamantul arată că în perioada în care pârâtul se afla internat, îl vizitau zilnic sau la două zile.
Reprezentantul reclamanților solicită instanței să aducă la cunoștința pârâtului că, în cazul în care acesta nu își respectă promisiunea făcută în fața instanței, reclamanții vor formula o cerere de evacuare a acestuia.
De asemenea, reclamantul arată că nu consumă alcool decât ocazional, întrucât lucrează în calitate de conducător auto.
Pârâtul arată că se obligă să își respecte promisiunea făcută în fața instanței.
Reclamanții învederează instanței că doresc să renunțe la prezenta cerere de chemare în judecată.
Apoi, Reprezentanta Ministerului Public și reprezentanții părților arată că nu mai au alte solicitări.
Instanța procedează la chemarea martorilor în sala de judecată, care, întrebați fiind, arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
Apoi, reține cauza în pronunțare asupra cererii de renunțare la judecată, formulată verbal, în ședință publică, de reclamanți.
INSTANȚA,
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva atitudinii procesuale a reclamanților, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. sub nr._ la data de 18.11.2014, reclamanții F. I. și F. A. au solicitat în contradictoriu cu pârâtul F. F., pronunțarea unei hotărâri judecătorești, prin care să se dispună limitarea dreptului de folosință al pârâtului, dacă este posibil, doar asupra unei părți a locuinței comune, astfel încât pârâtul să nu vină în contact cu victima, obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă și interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima.
În motivare, au susținut că pârâtul a fost adoptat de către reclamanți în baza Sentinței civile nr. 21/1994 a Tribunalului Cluj, fiind și în grad de rudenie cu F. A. (nepot de soră) și locuiește la aceeași adresă cu reclamanții.
Au mai arătat că pârâtul a fost de nenumărate ori agresiv fizic și verbal cu ei, înjurându-i zilnic, și i-a amenințat, faptele de violență manifestate împotriva lor făcând imposibilă conviețuirea cu pârâtul, cu atât mai mult cu cât reclamanta este bolnavă, iar situația familială tensionată îi agravează starea de sănătate.
În drept, au fost invocate prevederile Legii nr. 217/2013.
În dovedire, reclamanții au anexat înscrisuri (filele 6 - 15).
Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
La data de 12.12.2014, prin Serviciul Registratură, pârâtul F. F. a depus întâmpinare– filele 22 – 27, prin care a solicitat respingerea, ca neîntemeiată, a cererii reclamanților, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, a învederat că relațiile cu părinții adoptivi s-au deteriorat în urmă cu mai mulți ani și din pricina faptului că reclamantul consuma alcool, dar nu este o persoană violentă, suferă de o tulburare de personalitate de tip maniacal și urmează un tratament prescris de medici, are grave probleme oftalmologice la ochiul drept, vederea fiindu-i afectată, iar dacă vreodată a fost agresiv verbal sau fizic a fost pe fondul provocărilor care veneau fără întrerupere de la tatăl adoptiv.
A mai arătat că ar prefera ca problemele cu părinții săi să se rezolve amiabil, părinții să-l ierte pentru tot ce le-a greșit, intenționând ca și el să depună eforturi pentru a îmbunătăți relațiile pe care le are cu aceștia.
În drept, a invocat prevederile art. 205 C.pr.civ. și ale Legii nr. 217/2003.
În probațiune, a anexat înscrisuri – filele 28 – 29.
În sedința din data de 07.01.2015, reclamanții, prezenți în ședință publică, au declarat verbal, în fața instanței, că doresc să renunțe la judecata prezentei cereri de emitere a ordinului de protecție, astfel că, ținând cont de poziția reclamanților, instanța, în baza art. 406 C.pr.civ., va lua act de cererea de renunțare la judecata cererii formulată împotriva pârâtului F. F., având ca obiect emiterea unui ordin de protecție, onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 200 lei, urmând a fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Ia act de cererea de renunțare la judecata cauzei având ca obiect emiterea unui ordin de protecție formulată de reclamanții F. I. și F. A., ambii cu domiciliul în comuna Florești, . Deal, nr. 6, jud. Cluj, prin avocat O. B. C., în substituire avocat D. C., în contradictoriu cu pârâtul F. F., cu domiciliul în comuna Florești, . Deal, nr. 6, jud. Cluj, prin avocat U. A. R..
Onorariului avocatului din oficiu, în cuantum de 200 lei, va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.
Cu drept de recurs la tribunal în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea și motivele de recurs se vor depune la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședință publică, azi, data de 07.01.2015.
Președinte, Grefier,
I. A. B. N. Ș.
Red./Dact. B.I.A./N.S./08.01.2015/4 ex.
| ← Înregistrare tardiva a nasterii. Sentința nr. 4509/2015.... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 6608/2015.... → |
|---|
