Ordonanţă preşedinţială. Hotărâre din 07-08-2015, Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 07-08-2015 în dosarul nr. 7778/2015
ROMANIA
JUDECATORIA CLUJ N.
SECTIA CIVILA
DOSAR NR._
Operator de date cu caracter personal 3185
ORDONANTA PRESEDINTIALA NR. 7778/2015
Ședința publică din 7 august 2015
Instanța constituita din:
PREȘEDINTE: F. I.
GREFIER: T. R.
Pe rol se află soluționarea acțiunii civile formulat de reclamantul G. H. T. în contradictoriu cu pârâta P. A., litigiul având ca obiect ordonanța președințiala.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă personal reclamantul care se identifica cu actul de identitate CI ., nr._, CNP_ si asistat de d-na av. I. R. in substituirea dl av. M. R. Lapusan din cadrul SCPA Lapusan, Moscovits si Asociații, cu delegație de substituire la dosar si pârâta personal care se identifica cu pașaportul având nr._, CNP_ și asistată de dl. av. P. A. C., cu împuternicire avocațiala la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Având în vedere dispozițiile art. 131 C. pr. civ., instanța a constatat că este competentă general, material și teritorial să judece pricina, potrivit art. 94 pct. 1 lit. și rap. la art. 997 C. pr. civ.
Instanța contata faptul ca s-a depus la dosarul cauzei, la data de 23 iulie 2015, copie a certificatelor de naștere ale minorilor, la datele de 27-28.07.2015 adrese prin care arata ca s-a schimbat adresa de domiciliu a reclamantului, de către reclamant; la data de 5 august 2015 a fost depus întâmpinare de către parata si totodată la solicitarea instanție s-a depus raportul de ancheta sociala, la data de 6 august, cu privire la domiciliile actuale ale ambelor parți.
Instanța comunica reclamantului un exemplar din întâmpinare si înscrisurile anexe si întreabă partea daca a luat cunoștința de conținutul lor de pe portalul instanței.
Reprezentanta reclamantului susține faptul ca da, a luat cunoștința de ele.
Totodată, instanța, învederează parților faptul ca anterior cererii in probațiune instanța constata faptul ca prin întâmpinare a fost invocata o excepție, respectiv excepția litispendenței, sens in care va acorda cuvântul parților pe excepție.
Reprezentantul pârâtei susține faptul ca este vorba de o chestiune destul de interesanta si din cate a observat dansul, in jurisprudența instanțelor de judecata din Romania, exista o dezbatere cu privire la aceasta chestiune cu privire la litispendența care poate sa fie invocata in cazul unei proceduri de ordonanța președințiala. Mai exacta, parata a plecat de la următoarea premisa ca, pe rolul Judecătoriei Cluj N. sunt înregistrate doua dosare avândacelași obiect și aceleași părți.
Totodată, reprezentantul paratei susține faptul ca parata nu are o copie a acțiunii civile din dosarul_/211/2015, dar raportat la înscrisurile existente pe portalul instanței, respectiv sistemul ECRIS unde au acces, rezulta fără dubiu ca acel dosar are acelaș obiect ca prezentul dosar. Sigur, dosarul de fata are ca obiect ordonanța președințiala, iar din punctul de vedere al dânsului, scopul prezentului dosar este de a grăbi fondul din dosarul de fond.
Având cuvântul asupra excepției, reprezentanta reclamantului arată ca există doua dosare, . de un dosar de fond si un dosar de ordonanța președințiala, insa pana la judecarea dosarului de fond, având in vedere condițiile si neînțelegerile dintre parți pe care instanța le-a putut observa sin din cuprinsul anchetei sociale, este necesară stabilirea unei masuri vremelnice, nici nu se pune vorba de a se conexa un dosar de fond cu un dosar de ordonanța. Or, daca ar fi vrut legiuitorul acest lucru, in mod cert nu ar mai fi reglementat procedura ordonanței președințiale.
Reprezentantul paratei susține faptul ca este de acord cu reprezentanta reclamantului, in condițiile in care petitele care au fost formulate in acțiunea de ordonanța președințiala ar fi fost diferite sau ar fi avut un alt scop decât cel din acțiunea principala, pentru ca din punctul dansului de vedere sunt aceleași petite si de acea a invocat excepția.
Instanța respinge excepția litispendenței, întrucât tocmai existând aceasta identitate a petitelor celor doua cereri, este respectată condiția vremelniciei ordonanței președințiale, iar hotărârea pronunțată în acest dosar își va produce efectele pana la momentul in care se va pronunța in mod definitiv instanța cu privire la dosarul de fond. care, dosar de fond se afla deocamdată in procedura de regularizare si va mai trece o perioada pana când se va soluționa acesta; oricum daca este admisa aceasta ordonanța, ipotetic vorbind, efectele se vor produce pana la pronunțarea pe fond si din acest motiv excepția este neîntemeiată.
Întrebate fiind părțile de instanța, daca anterior acordării cuvântului in probațiune, mai exista alte aspecte sau excepții de formulat, reprezentanta reclamantului susține ca dansa nu are.
Reprezentantul paratei susține faptul ca mai exista o discuție referitoare la lipsa de interes a petitului inițial, respectiv stabilirea exercitării autorității părintești asupra minorilor in comun, arătând că potrivit art. 397 C. civ., exista o prezumție instituita de Noul cod civil cu privire la faptul ca autoritatea părinteasca se exercita din comun de către ambii părinți si in aceste condiții invoca excepția lipsei de interes atâta timp cat exista reglementata in codul civil aceasta chestiune. Deci, instanța este investita prin acest petit sa constate un fapt ce este reglementat deja reglementat de disp. art. 397 C. civ.
Reprezentanta reclamantului solicita respingerea excepției lipsei de interes, întrucât chiar partea adversa a aratat la început ca este vorba de o prezumție a exercitări autorității părintești in comun, prezumție care nu este absoluta si in mod cert, in aceste condiții si in situația in care se afla la acest moment părțile nu se pune problema exercitarea autorității părintești în comun. Tocmai aceasta este problema, faptul ca părțile nu se înțeleg, nici cu privire la acest aspect, iar pana la urma o prezumție este răsturnata si prin faptul că s-a formulat prezenta cerere de ordonanța președințiala prin care s-a arătat foarte clar ca exista probleme, inclusiv, cu privire la exercitarea in comun a autorității părintești asupra minorilor datorita, in principal, a neînțelegerilor dintre parți si a lipsei de comunicare.
Instanța respinge excepția lipsei de interes, constatând ca modul in care a fost formulata și motivată excepția face referire la aspecte cu privire la fondul acestei ordonanțe președințiale, mai precis cu privire la existenta urgentei in soluționarea acestei cereri si a aparentei de drept. Astfel, instanța se va pronunța in cadrul ordonanței președințiale si cu privire la aspectul invocat de reprezentantul paratei, daca . ar trebui sa fie luata de instanța, la acest moment, cu privire la exercitarea in comun a autorității părintești.
Instanța, in temeiul disp. art. 254 C. pr. civ., acorda parților cuvântul asupra probelor.
Reprezentanta reclamantului solicita încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar si proba cu interogatoriul paratei, sens in care depune la dosar întrebările la interogatoriu.
Reprezentatul paratei solicita încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar si a celor pe care le depune la acest termen, respectiv un certificat medico-legal, o . înscrisuri, un document de spitalizare ca urma incidentului petrecut intre parți, un contract de rezervare a apartamentului, un contract de vânzare cumpărarea pentru un autovehicul si o . e-mail-uri din care rezulta foarte clar faptul ca parata l-a întrebat pe reclamant daca dorește sa vadă copii in aceasta perioada si o încheiere a executoriului.
Reprezentanta reclamantului, raportat la cererea in probațiune de parat, susține faptul ca nu vede ce legătura au înscrisurile depuse la acest termen cu cauza, întrucât se discuta stabilirea unor masuri provizorii legate de copii si, totodată a observat faptul ca odată cu întâmpinarea au fost depuse si o . dosare in care ar figura numele reclamantului sau societatea notariala, iar dansa nu vede care este relevanta.
Reprezentantul paratei susține faptul ca le-a depus doar pentru reciprocitate, pentru ca s-a depus la dosarul cauzei o plângere penală formulata de reclamant.
Instanța, in temeiul disp. art. 258 coroborat cu art. 255 C. pr. civ., încuviințează înscrisurile depuse la dosar pentru ambele parți, inclusiv înscrisurile depuse la acest termen si, in temeiul disp. art. 351 C. pr. civ., încuviințează proba cu interogatoriul paratei la solicitarea reclamantului, apreciind probele ca fiind utile, concludente si pertinente soluționării cauzei.
În temeiul disp. art. 351 C. pr. civ., instanța procedează la luarea interogatoriului paratei, a cărei susțineri au fost scrise, semnate si depuse la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, în temeiul disp. art. 244 C. pr. civ., instanța declară cercetarea procesului încheiată, iar, în temeiul disp. art. 392 C.. pr. civ., deschide dezbaterile asupra fondului cauze.
Reprezentanta reclamantului susține faptul ca nu va detalia in totalitate tot ceea ce s-a arătat prin acțiunea introductiva si se va referi foarte pe scurt la aspectele pe care de fapt le-a confirmat si parata prin răspunsul la interogatoriu, respectiv faptul c se impune cu necesitate stabilirea unui program de vizita in favoarea tatălui, in condițiile in care relația dintre parți este grav deteriorata si afectata de conflictele din aceasta ultima perioada.
De asemenea, arată că si parata a relatat faptul ca este de acord ca copii sa aibă contact cu tatăl lor si apreciază ca limitarea contactului dintre băieți cu tatăl lor nu este benefica si nu ar fi in interesul superior al copiilor
Pe de alta parte, in ceea ce privește condițiile de admisibilitate a ordonanței președințiala, considera ca aceasta cerere este perfecta si întemeiata, pentru ca, in primul rând este o stare de urgenta, fiindcă toate aceste neînțelegeri si dispute au apărut de curând si persista si in prezent, fapt confirmat atâta de parată cat si de ancheta sociala depusa la dosarul cauzei si, in al doilea rând, este o măsura vremelnica fiindcă privește perioada pana la judecarea si soluționarea definitiva a dosarului de fond. . acelaș obiect, dar practic acest lucru se si vrea, emiterea unor masuri vremelnice pana când instanța se va pronunța definitiv si irevocabil asupra cererilor reclamantului in raport de situația de fapt si de drept.
De altfel, aceasta procedura nici nu prejudiciază fondul, pentru ca, masurile pe care le va dispune instanța vizează practic aparenta dreptului si instanța este ținuta sa pipăie fondul cauzei, nu neparat sa se pronunțe asupra fondului cauzei, pentru ca acest fapt o va face instanța investita cu judecarea fondului.
F. de cele arătat, reprezentanta reclamantului apreciază ca sunt îndeplinite toate condițiile ordonanței președințiale, urgenta care este evidenta si mai mult decât atât interesul copiilor trebuie avut in vedere de instanța chiar si la momentul in care se judeca o cerere de ordonanța președințială.
In ceea ce privește documentele depuse in probațiune de parata, reprezentanta reclamantului solicita sa fie luate in vedere sub rezerva utilității si a pertinentei lor cu prezenta cauza pentru ca odată cu întâmpinarea s-au comunicat si o . numere de dosare aflate pe rolul sau care au fost pe rol instanțelor, iar dansa si-a luat libertatea de a căuta o parte din acele dosare fiindcă se face referire in întâmpinare de faptul ca nu ar fi oportun stabilirea unui program de vizita fiindcă tatăl nu ar avea timp suficient sa se ocupe de copii lui, dat fiind multitudinea de dosare aflate pe rolul instanței si cu titlu de exemplu le depun extrasele de pe portal unde sunt soluționate 90 % din ele, iar in ceea ce privește dosarul penal, este soluționat, iar soluția Curții de Apel Cluj este clare si este definitiva.
Reprezentanta reclamantului depus u nset de înscirsuri și instanța constata ca s-a depus extras de pe portalul instanțelor cu privire la dosarul_ ,_ *,_ ,_ ,_/211/2013,_/201/2013,_ ,_ ,_ ,_, 5881/1285/ 2007 si_/211/2007.
Reprezentanta reclamantului susține faptul ca a le-a depus doar cu titlu de exemplu pentru ca instanța sa fie lămurita ca acestea nu au nici pana la o mica legătura cu dosarul care se judeca la acest termen si pe de alta parte nici nu vede cum ar putea anumite litigii sa aibă legătura cu calitatea de părinte, pentru ca aici se discuta despre exercitarea in comun a autorității părintești si de posibilitatea reala a unuia dintre părinți, respectiv a tatălui sa aibă contact cu fii săi si de a participa activ la creșterea si educarea acestora si pana la urma dreptul copiilor de a se bucura in viata lor de o figura paterna cat si de una materna.
Or, in mod cert aceste aspecte nu au cum sa aibă vreo legătura cum este construita viata de familie.
F. de toate cele arătate, reprezentanta reclamantului solicita admiterea cererii de ordonata președințiala așa cum aceasta a fost formulata, ținând cont de răspunsul la interogatoriu al paratei si de raportul de ancheta sociala; fără cheltuieli de judecata.
Având cuvântul pe fond, reprezentantul paratei solicita respingerea cererii de ordonanța președințiala va încerca sa se restrângă la o situație dezvoltata de parata prin răspunsul la interogatoriu si din faptele existente la dosarul cauzei.
In primul rând, reprezentantul paratei susține ca, din punct de vedere stric procedural, se discuta de o procedura de urgenta in baza disp. art. 996 alin 1 C. pr. civ., care prevede ca ” Instanța de judecata, stabilind ca în favoarea reclamantului exista aparenta de drept, va putea sa ordone masuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara (…)” si raportat la petitele care au fost redactate de către reclamant, atunci ar trebui sa se pună întrebarea, unde este urgenta, unde este vremelnicia si neprejudicierea fondului raportat la disp. art. 996 C. pr. civ.
Astfel, daca se discuta despre exercitarea in comun a autorității părintești, prin răspunsul la interogatoriu parata a recunoscut ca este de acord cu acest lucru, iar dispozițiile art. 397 C. civ. stabilesc prezumția de exercitare a autorității părintești de comun acord.
Cu privire la cel de al doilea petit, respectiv stabilirea domiciliilor minorilor alternativ atât la domiciliul reclamantului cat si la domiciliul paratei arată că exista ancheta sociala depus la dosar care spune foarte car ca domiciliul actual al reclamantului nu îndeplinește condițiile pentru a coabita împreuna cu doi copii minori ..
Iar, pe de alta parte exista prevederile art. 448 C. civ., care nu face nici o diferența intre copilul din căsătorie si din afara casatoriei si acest articol coroborat cu disp. art. 400 alin 1 C. civ., duce la următoarea reglementare ” în lipsa unei înțelegeri locuința va fi la părintele la care stătea in mod statornic” sau la alin 2 ”la unul dintre părinți”.
Totodată, reprezentantul paratei se întreabă, care ar fi baza legala, in virtutea căreia s-a putea stabili un domiciliu alternativ la parata sau la reclamant, pentru ca dansul din păcate nu a găsit si din păcate nici reclamantul prin cererea de chemare in judecată si prin ordonanța președințiala nu fundamentează in drept aceasta chestiune, care este foarte clar stabilita in Codul civil.
Mai apoi, așa cum se poate observa din cuprinsul anchetei sociale propune un anumit program de vizitare, iar parata este de acord cu acel programul de vizitare, chiar prin răspunsul la interogatoriul parata a recunoscut si a spus ca este de acord cu acel program de vizitare.
Mai mult, reprezentantul paratei susține faptul ca a depus la dosarul cauzei e-mail-ul prin care se arata faptul ca parata i-a solicitat reclamantului sa meargă sa viziteze copii, insa nu sa întâmplat acest lucru.
Or, în perioada de 01.07 pana la azi, 7.08, aproximativ 37 zile, nu este adevărat că pârâtul ar fi vizitat copii si acesta este durerea cea mai mare, fata de simplele teorii si argumente generale ce se stabilesc in astfel de litigii.
Prin urmare, din punct de vedere al paratei, aceasta ordonanța președințiala nu îndeplinește cele trei condiții fundamentale si chiar reclamantul spune ca s-au întâlnit cele doua parți si ca parata s-a prezentat la biroul notarial al reclamantului pentru a lua copii. Deci, rezulta faptul ca copii erau la reclamant, in momentul respectiv si de mai multe ori s-au dus si atunci se poate pune întrebarea unde este urgenta.
In ceea ce privește neprejudicierea fondului, reprezentantul paratei susține ca, sigur, exista posibilitatea ca printr-o ordonata președințiala sa se stabilească niște condiționări, niște condiții, programul de vizitare, etc., dar in momentul respectiv când se va judeca fondul cauzei, si când copii s-au obișnuit deja cu un program deja stabilit și vor fi audiați de către instanța de judecata, atunci copii vor spune ca le convine programul stabilit poate care a fost stabilit sau poate nu, sens in care reprezentantul paratei întreabă instanța daca s-a prejudiciat sau nu fondul, pentru ca din punctul de vedre al paratei sigur se va prejudicia fondul.
Mai mult, din punct de vedere al paratei, interesul acesteia a fost de a se soluționa pe cale amiabila acesta problema si nu a fost in interesul paratei sa vina in fata instanței de judecat si sa-l pună pe reclamant ., fiind o persoana foarte cunoscuta in Cluj N.
De asemenea, se arată că parata că a trimis reclamantul chiar si o contra propunere, deci conduita reclamantei nu a fost nicidecum exercitata cu rea credința si, daca, se fundamentează prezenta acțiune pe disp. art. 996-997 C. pr. civ., atunci sa se tina cont de elementele fundamentale si anume de urgenta, de vremelniciei si de neprejudicierea fondului.
Totodată, reprezentantul paratei arata ca nu solicita cheltuieli de judecata.
Având cuvântul in replica, reprezentanta reclamantului susține faptul ca, in ceea ce privește susținerea paratei ca dorește soluționarea litigiului pe cale amiabila, atunci se întreabă de ce a refuzat parata ca copii sa stea si cu tatăl lor, fiindcă situația este foarte clara, este interesul copiilor nu a parților de a formula diverse acțiuni in instanța si trebuie urmărit interesul copiilor.
Or, este inacceptabila situația in care este pus reclamantul de a-si aștepta copii in diverse locuri, aceștia nu mai vin si pana la urma rămâne relația dintre tata si copii la arbitrajul altei persoane, a mamei.
Reprezentantul paratei susține faptul ca nu s-a făcut dovada faptului ca reclamantul si-a aștepta undeva copii, iar potrivit prevederilor Codului de procedura civila nu se pot administra alte probe care ar prelungi durata acestei proceduri.
Reprezentantul reclamantei susține faptul ca aceste aspecte sunt dovedite prin concluziile anchetei sociale.
Parata susține faptul ca are mesaje pe telefon ca după doua ore ce a stat cu copii reclamantul a solicitat sa meargă parata după ei, sens in care arata mesajul din 27.07.2015 trimis de numărul de telefon_.
La interpelarea instanței, reclamantul arata ca numărul de telefon este al dansului.
Totodată, reclamantul, persoanl, susține faptul ca pe lângă toate aspecte discutate la acest termen, dorește ca instanța sa nu îndepărteze de obiectul cauzei, pentru ca timp de 9 ani, dansul si-a văzut copii in fiecare zi, iar la acest moment parata folosește copii ca marfa de schimb pentru a i se plăti o suma de bani, sens in care solicita instanței sa observe contraoferta făcuta de reclamanta în această privință.
La interpelarea instanței, parata arata ca nu are de susținut nimic ca răspuns fata de susținerile reclamantului.
Instanța în temeiul art. 394 și art. 395 C.pr.civ., pe baza probelor de la dosar, reține cauza în pronunțare.
JUDECĂTORIA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată că prin cererea formulată pe rolul instantei la data de 21.07.2015, înregistrată sub nr. de mai sus, reclamantul G. H. T. a solicitat în contradictoriu cu pârâta P. A. ca pe calea ordonanței președințiale, instanța să dispună:
- exercitarea autorității părintești asupra minorilor P. G. și Frank A. G. de către reclamant și pârâtă, în comun;
- în principal stabilirea domiciliul minorilor P. și Frank A. alternativ, atât la domiciliul reclamantului cât și la domiciliul pârâtei astfel: în primele două săptămâni ale fiecărei luni la domiciliul reclamantului iar pentru săptămânile 3 și 4 ale fiecărei luni la domiciliul mamei situat în Municipiul Cluj-N., ., .
- în subsidiar, stabilirea domiciliului minorilor la domiciliul mamei și stabilirea următorului program de vizitare în favoarea reclamantului: în perioada de desfășurare a cursurilor școlare, în fiecare luni, miercuri și vineri între orele 17:30 și 20:15; tot al doilea sfărșit de săptămână, în fiecare lună, începând de vineri, după terminarea cursurilor la școală și până duminică la orele 20:15, în jumătate din perioada vacanțelor pe care le vor avea copii la școală, pretecerea timpului cu copii fie la domiciliul reclamantului, fie în diferite excursii planficiate în țară sau în străinătate; sărbătorile de C. și Paști în mod alternativ.
Reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamantul a arătat că părțile au avut o relație de concubinaj timp de mai bine de 9 ani iar din relație au rezultat doi copii respectiv P., născut la data de 17.04.2006 și Frank A., născut la data de 17.07.2008. În continuare se arată că, deși părțile nu au fost niciodată căsătorite legale, în realitate au conviețuit asemenea unei familii, ocupându-se în principal de creșterea și educarea copiilor. Potrivit reclamantului, relația dintre cei doi s-a răcit treptat, astfel încât în prezent s-au separat și la acest moment nici nu mai locuiesc împreună.
De asemenea, reclamantul a susține că în ciuda destrămării relației, cei doi au locuit un timp împreună la locuința reclamantului, pentru a nu schimba stilul de viață al copilor însă, datorită unor greutăți financiare din ultimul timp, casa în care locuiau a fost vândută, fiind siliți să se mute. Astfel, reclamantul susține că pârâta împreună cu cei doi minori s-a mutat în chirie într-un apartament pe . fiind achitată de reclamanta până în luna iulie, iar apoi pârâta s-a mutat într-un alt apartament pe . unde locuiește în prezent. Mai departe, reclamantul susține că până recent îi vizita zilnic pe copii, îi ducea și aducea de la școală și se ocupa de activitățile extrașcolare a acestora respectiv înotul, achitând totodată costurile de școlarizare.
Reclamantul arată că este apropiat de cei doi minori, îi încurajează și discută cu ei referitor la preocupările lor.
În continuare, pârâtul susține că comportamentul recent al pârâtei este de natură a-i limita considerabil contactul cu copii, justificând astfel stabilirea de urgență a modalității de exercitare a autorității părintești dar și a menținerii legăturilor personale cu minorii. Astfel, reclamantul arată că în mod repetat pârâta găsește diverse motive pentru a nu-i permite petrecerea timpului alături de copii sau îi promite că îl va lăsa să îi vadă dar apoi nu își respectă promisiunea.
Potrivit reclamantului, un eveniment produs la data de 17.07.2015 l-a făcut să își pună probleme cu privire la faptul că comportamentul pârâtei îi va afecta pe copii, mai exact la acea dată pârâta urma să vină să îi ia pe copii de la biroul reclamantului, întrucât minorii pretrecuseră două zile cu acesta, însă, ajunsă la fața locului, fără absolut niciun motiv, pârâta a început să țipe și să îl insulte pe reclamant de față cu copii și alte persoane. Reclamantul arată că a fost forțat să cheme poliția pentru a o liniști pe pârâtă.
Reclamantul susține că se impune stabilirea domiciliului minorilor în mod alternativ având în vedere relația bună existentă între părinți și copii, fiind necesară o prezență constantă și egală a ambilor părinți în viața copiilor.
Reclamantul a susținut că condiția urgenței este întrunită întrucât în prezent contactul său cu copii este din ce în ce mai limitat, pe fondul neînțelegerilor cu pârâta, existând riscul ca aceasta să îi interzică în viitorul apropiat orice contact sau ca pârâta, cetățean american, să părăsească țară împreună cu copii. Totodată, s-a arătat că este îndeplinită și condiția vremelniciei întrucât măsurile au fost solicitate până la soluționarea irevocabilă a cauzei care face obiectul dosarului nr._/211/2015 aflat pe rolul Judecătoriei Cluj-N.. Mai mult s-a arătat că prin soluționarea prezentei este îndeplinită cerința neprejudecării fondului, având în vedere vremelnicia măsurii, reclamantul justificând îndeplinirea acestei condiții prin solicitarea de cercetare a aparenței dreptului.
În drept, s-au invocat prevederile art. 996 și urm. C.pr.civ.
În dovedire, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și interogatoriul pârâtei.
Au fost depuse înscrisuri respectiv plângere adresată secției 1 Poliție, notificare, cerere de chemare în judecată înregistrată sub nr._/211/2015 (f. 12-26)
Pârâta a formulat la data de 05.08.2014 întampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca inadmisibilă, cu cheltuieli de judecata.
În motivare pârâta a arătat că în urmă cu puțin timp a primit o notificare de la reclamant în vederea stabilirii unor chestiuni privind exercitarea autorității părintești asupra minorilor, stabilirea unor chestiuni privind exercitarea autorității părintești, locuința minorilor, programul de vizitare și pensia de întreținere iar pârâta a trimis un răspuns în care a arătat că este de acord cu aproximativ tot ce s-a cerut, mai puțin cuantumul pensiei.
Astfel, având în vedere că a existat un consens al părților, pârâta susține că nu înțelege care este motivul pentru care au fost introduse aceste două cereri de chemare în judecată.
În continuare, pârâta a invocat excepția litispendenței arătând că între prezentul dosar și dosarul cu nr._ există identitate de părți, obiect și cauză.
Pârâta a mai arătat că nu este întrunită condiția urgenței întrucât nu a fost limitat contactul reclamantului cu minorii, tatăl putând să îi viziteze și să petreacă timpul cu ei după bunul plac, dar ținând cont și de programul lor. A mai arătat că nu poate părăși tara decât cu acordul reclamantului, potrivit dispozițiilor art. 2 din legea 248/2005. Totodată, a arătat că nu este îndeplinită nici condiția neprejudecării fondului având în vedere existența dosarului cu nr._/211/2015. Totodată, a arătat că reclamantul nu a solicitat ca executarea să fie realizată fără somație sau fără trecerea unui termen, ceea ce ridică probleme.
În ceea ce privește plângerea penală, a arătat că se abține de la comentarii dar atrage atenția asupra faptului că părțile au conviețuit 9 ani de zile și au doi copii împreună, o astfel de acțiune având doar scop șicanator și de intimidare.
Mai departe, a arătat că solicită stabilirea domiciliului minorilor la locuința pârâtei având în vedere faptul că reclamantul are pe rol mai multe procese atât civile cât și penale.
În drept, cererea a fost întemeiată pedispozițiile art. 138, 997 și urm- C.pr.civ, art. 2, art. 30 din legea 248/2005, art. 398, art. 448 Cod civil.
La dosar a fost depusă de către Sercviciul Autoritate Tutelară din cadrul Consiliul Local Cluj-N., ancheta socială dispusă de instanță cu privire la domiciliul ambelor părți.
Instanta a incuvintat pentru parti proba cu inscrisurile aflate la dosar și proba cu interogatoriul pârâtei, această din urmă probă fiind administrată la termenul din data de 07.08.2015.
Analizând materialul probator aflat la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
În fapt, părțile au avut o relație de concubinaj timp de aproximativ 9 ani de zile iar din această relație au rezultat minorii P. G., născut la data de 17.04.2006, și Frank A. G., născut la data de 17.07.2008.
La acest moment părțile nu mai locuiesc împreună iar din declarațiile acestora, din răspunsurile oferite de pârâtă la interogatoriul administrat la solicitarea reclamantului și din concluziile oferite în raportul de anchetă socială efectuat la domiciliul părților, instanța reține că neînțelegerile dintre părinții celor doi copii s-a acutizat într-o asemenea măsură încât nu mai este posibil nici un dialog între aceștia.
În acest context, reclamantul a formulat prezenta actiune, solicitând ca pe calea ordonanței președințiale instanța să dispună cu privire la exercitarea autorității părintești asupra celor doi minori și cu privire la domiciliul acestora.
În drept, instanta reține ca potrivit art. 997 alin. 1, 2 și 5 C.pr.civ instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar putea păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului. (…) Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
Din cuprinsul dispozițiilor legale mai sus menționate, instanța reține că cererea de ordonanță președințială este admisibilă dacă sunt întrunite cumulativ mai multe conditii, respectiv urgența si caracterul vremelnic al măsurii solicitate a se lua pe aceasta cale precum și condiția ca in favoarea reclamantului să existe aparența de drept.
Pe de alta parte, instanta retine ca potrivit art. 263 alin.1 Cod civil orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului. Acest principiu este consacrat și de art. 2 alin. 2 și 3 din Legea nr.272/2004 privind protecția copilului. Astfel, toate măsurile privitoare la un copil trebuie luate pentru bunăstarea sa materială și psihică, în vederea asigurării sănătății și dezvoltării sale fizice, psihice și intelectuale.
În cauza, reținând necesitatea respectării principiului interesului superior al copilului in măsurile pe care urmeaza să le dispună, din analiza probelor aflate la dosar, instanța apreciază ca sunt indeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de lege pentru admiterea acțiunii.
Astfel, în ceea ce priveste condiția aparenței de drept, instanța apreciază că aceasta există în favoarea reclamantului, justificând cererea până la solutionarea fondului cauzei, în acord cu situatia concreta în care se afla părțile. Astfel, reclamantul este tatăl celor din minori care a locuit până de curând împreună cu aceștia și s-a ocupat, și se ocupă în continuare în măsura posibilității, de creșterea și întreținere acestora.
În ceea ce priveste condiția urgenței, in contextul neîntelegerilor grave existente între părinți, instanta apreciază ca acesta este justificata de interesul superior al minorilor de a păstra legături strânse și efective cu tatăl acestora, chiar cu titlu provizoriu, însa în acord cu situația concretă în care se află.
Instanța reține că relația actuală dintre părți caracterizată printr-o lipsă totală de comunicare, având în vedere și evenimentele recente care au dus la formularea unei plângeri a reclamantului împotriva pârâtei, conduc la concluzia că se impune reglementarea acestei situații, conform solicitării reclamantului, pentru a se evita supunerea minorilor unor traume suplimentare cauzate de evidenta stare de conflict a părților.
În ceea ce priveste condiția vremelniciei, instanța reține ca și aceasta este indeplinită, măsurile dispuse în prezenta cauză urmând să-si producă efectele în mod provizoriu, pâna la soluționarea litigiului de fond din dosarul nr._/211/2015 al Judecatoriei Cluj N..
Pentru toate aceste considerente, instanta urmeaza să admită în parte acțiunea și pe cale de consecință să dispună exercitarea autorității părintești asupra minorilor P. G., născut la data de 17.04.2006, și Frank A. G., născut la data de 17.07.2008, în comun de către reclamant și pârâtă. Totodată, având în vedere cererea reclamantului în acest sens, instanța va stabili domiciliul minorilor P. G. și Frank A. G. la domiciliul pârâtei.
În ceea ce privește solicitarea reclamantului a de a stabili un domiciliul alternativ al minorilor instanța o va respinge ca neîntemeiată. Astfel, instanța apreciază că o astfel de măsură nu apare ca fiind în interesul superioar al copiilor fiind de natură să producă efecte negative în privința acestora întrucât este necesar ca minorii să crească și se dezvolte într-un mediul stabil și oricum o astfel de soluție necesită administrarea unui probatoriu mult mai amplu decât cel care poate fi adminsitrat pe această cale.
În continuare, având în vedere și acceptul exprimat al pârâtei care în răspunsul la interogatoriu a aarătat că este de acord cu programul de vizită solicitat de reclamant, instanța va admite cererea de stabilire a unui program de vizită, cu anumite nuanțări, astfel:
-în perioada de desfășurare a cursurilor școlare, în fiecare zi de luni, miercuri si vineri între orele 17:30-20:15;
-primul și al treilea sfârșit de săptămână, în fiecare lună, începând de vineri, după terminarea cursurilor la școală și până duminică la orele 20:15;
-2 săptămâni la începutul lunii iulie și 2 săptămâni la începutul lunii august;
-în anii pari 3 zile de C. însemnând perioada 24.12 – 26.12;
-în anii impari 3 zile de Paștele catolic (duminică-marți).
Astfel, instanța a precizat pentru mai multă acuratețe exact perioada pe care copii o vor putea peterece împreună cu reclamantul în perioada sărbătorilor de P. și C. precum și a vacanței de vară. Totodată, spre deosebire de propunerea reclamantului, instanța nu a prevăzut că acesta va putea lua copii pentru a-i duce în excursii planificate în țară întrucât din moment ce acesta îi va putea lua de la domiciliul acestora, va putea alege să îi ducă fie la domiciliul său fie în alte locuri din țară, însă, în ceea ce privește părăsirea țării, instanța nu va putea da o autorizare generală, în cauză fiind incidente prevederile art. 30 și urm. din legea 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea de emitere a ordonanței președințiale formulate de reclamantul G. H. T., având CNP_ cu domiciliul procesual situat în Cluj-N., . nr. 24, jud. Cluj, în contradictoriu cu pârâta P. A., având CNP_ cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat P. C. A. cu sediul în mun. Cluj-N., .. 62, jud. Cluj și în consecință:
Dispune exercitarea autorității părintești asupra minorilor P. G., născut la data de 17.04.2006, și Frank A. G., născut la data de 17.07.2008, în comun de către reclamant și pârâtă.
Stabilește domiciliul minorilor P. G. și Frank A. G. la domiciliul pârâtei.
Stabilește în favoarea reclamantului ca legăturile personale cu minorii P. G. și Frank A. G. să se realizeze conform unui program de vizitare, cu luarea copiilor de la domiciul acestora, după cum urmează:
- în perioada de desfășurare a cursurilor școlare, în fiecare zi de luni, miercuri si vineri între orele 17:30-20:15;
- primul și al treilea sfârșit de săptămână, în fiecare lună, începând de vineri, după terminarea cursurilor la școală și până duminică la orele 20:15;
- 2 săptămâni la începutul lunii iulie și 2 săptămâni la începutul lunii august;
- în anii pari 3 zile de C. însemnând perioada 24.12 – 26.12;
- în anii impari 3 zile de Paștele catolic (duminică-marți).
Respinge ca neîntemeiată cererea reclamantului de stabilire a domiciliului minorilor în mod alternativ atât la domiciliul reclamantului cât și al pârâtei.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare.
Cererea de apel și motivele de apel se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă.
Pronunțată în ședința publică din 07.08.2015.
P. GREFIER
F. I. R. T.
Red/Dact. F.I. 07.08.2015 – 4EX.
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 7676/2015. Judecătoria... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 6736/2015.... → |
|---|
