Ordonanţă preşedinţială. Hotărâre din 19-10-2015, Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 19-10-2015 în dosarul nr. 9588/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL - 3185
DOSAR NR._
ORDONANȚA PREȘEDINȚIALĂ NR. 9588/2015
Ședința publică din data de 19.10.2015
Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: I. A. B.
GREFIER: Ș. N.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul F. H. V. în contradictoriu cu pârâta D. A., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal facut în ședință publică se prezintă reclamantul personal, identificat cu CI . nr._, CNP_, și asistat de reprezentant, avocat B. T., în substituire avocat B. C., care depune delegație de substituire la dosar, precum și pârâta personal, identificată cu CI . nr._, CNP_, și asistată de reprezentant, avocat G. S. B., cu împuternicire avocațială depusă la fila 45 din dosar, lipsă fiind martorii C. S. D., B. L. A., D. G. și D. V. N..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța constată că, la data de 16.10.2015 și 19.10.2015, prin Serviciul Registratură, s-a depus la dosar din partea Consiliului Local al Municipiului Cluj-N., Serviciul Autoritate Tutelară, ancheta socială efectuată la domiciliul reclamantului.
Reprezentantul reclamantului arată că părțile s-au înțeles, pârâta fiind de acord cu admiterea cererii.
Reprezentantul pârâtei arată că nu se opune admiterii cererii și stabilirea domiciliului minorului temporar la tată.
De asemenea, reprezentanții părților arată că înțeleg să nu mai susțină probele solicitate la termenul anterior, având în vedere poziția pârâtei. Mai mult, arată că nu solicită cheltuieli de judecată cu privire la prezenta cerere.
În temeiul art. 255 și 258 C.pr.civ., instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciind-o ca fiind utilă, pertinentă și concludentă pentru justa soluționare a cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat ori probe de administrat, instanța apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri judiciare.
Pârâta arată că este de acord cu admiterea acțiunii.
Reclamantul arată că se obligă să își asume responsabilitatea cu privire la întreținerea minorului.
În temeiul art. 394 alin. 1 C.pr.civ., instanța, socotindu-se lămurită, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 24.08.2015, reclamantul F. H. V. a solicitat în contradictoriu cu pârâta D. A., pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună stabilirea provizorie a locuinței minorului D. H. Yanis, născut la data de 20.09.2010, la domiciliul reclamantului.
În motivarea cererii, reclamantul a învederat, în esență, că sunt întrunite condițiile admisibilității cererii, condiția urgenței rezultând din nevoia de stabilitate a minorului în vederea realizării unui trai decent, a unei educații și supravegheri corespunzătoare, măsura care urmează a fi luată fiind una provizorie numai până la data stabilirii domiciliului minorului ce urmează a fi discutată pe fond, reclamantul fiind în măsură să asigure minorului sprijinul material, moral și echilibrul emoțional de care acesta are nevoie.
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 996 și urm. C.pr.civ..
În probațiune, s-au depus înscrisuri (filele 7 - 24).
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 20 lei - fila 30.
Legal citată, pârâta D. A. a depus întâmpinare – filele 39 - 44, la data de 05.10.2015, prin Serviciul Registratură, prin care a solicitat în principal, respingerea, ca inadmisibilă, a cererii, iar în subsidiar, respingerea acesteia, ca neîntemeiată.
În motivare, a susținut că cererea de ordonanță președințială este inadmisibilă nefiind făcută dovada existeneței unei acțiuni de fond în sensul celor solicitate în prezentul dosar, nu este dovedită urgența, care nu se prezumă, iar situația de fapt prezentată în cuprinsul cererii de chemare în judecată nu este reală.
Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 997 C.pr.civ.
În probațiune, au fost atașate la dosar înscrisuri – filele 46 – 68.
La termenul de astăzi, părțile au ajuns la un acord în sensul ca, până la data soluționării litigiului de fond, domiciliul minorului să fie stabilit la domiciliul reclamantului.
În cauză, instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar și ancheta socială de la filele 76 – 78, la celelalte probe părțile renunțând ca urmare a înțelegerii intervenite în data de 19.10.2015.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, în data de 20.09.2010, potrivit certificatului de naștere . nr._ (fila 12) s-a născut minorul D. H. YANIS, acesta având stabilită filiația față de ambii părinți.
Prin Sentința civilă nr. 731/2015, pronunțată de Judecătoria Cluj-N. la data de 26.10.2015, în dosarul nr._/211/2014, s-a admis în parte cererea formulată și precizată de reclamantul F. H. V. în contradictoriu cu pârâta D. A., s-a dispus exercitarea în comun a autorității părintești cu privire la minorul D. H. YANIS având CNP_, s-a stabilit domiciliul minorului D. H. Yanis având CNP_ la locuința pârâtei D. A., reclamantul a fost obligat să achite în favoarea minorului D. H. Yanis pensie de întreținere în natură, până la limita a ¼ din veniturile lunare nete, de la data pronunțării prezentei și până la încetarea stării de nevoie, fiind stabilit, totodată, în favoarea reclamantului F. H. V. ca legăturile personale cu minorul D. H. Yanis să se realizeze conform unui program de vizitare, stabilit în baza învoielii părților și încuviințat de instanță, după cum urmează: două sfârșituri de săptămână din lună, cu luarea minorului la domiciliul reclamantului de vineri după-masă și până duminică după-masă; cel puțin de două ori pe săptămână, la înțelgerea părților, reclamantul să poată să îl ducă pe minor la grădiniță și apoi la sfârșitul programului, să îl aducă acasă; în orice alte situații, la înțelegerea părților, fiind respinsă cererea reclamantului de stabilire a domiciliului minorului D. H. Yanis la reclamant și de modificare a numelui de familie al minorului din „D.” în „F.”.
În drept, potrivit art. 997 alin. 1 din C.pr.civ., „instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”.
Raportat la textul legal prezentat, instanța trebuie să verifice dacă sunt îndeplinte cele trei condiții impuse de lege pentru emiterea ordonanței președințiale: condiția urgenței, caracterul vremelnic al măsurii ce se dispune, iar prin emiterea ordonanței să nu se prejudece fondul cauzei, condițiile generale necesare pentru exercitarea acțiunii civile fiind îndeplinite.
Urgența reprezintă o cerință esențială a ordonanței președințiale, legea nedefinind conceptul de urgență, instanța de judecată urmând să aprecieze, în concret asupra dispunerii măsurii, având în vedere criteriile obiective ale speței. Legea indică doar situațiile ce pot face necesară și posibilă o intervenție a justiției, respectiv pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente ce nu s-ar putea repara, înlăturarea piedicilor ivite cu prilejul executării, în primele două situații, instanța având posibilitatea de a aprecia în concret asupra urgenței.
Conform art. 2 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, interesul superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii în cauzele soluționate de instanțele judecătorești. Respectarea și promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului este reiterat și în art. 6 lit a din aceeași lege.
Din coroborarea dispozițiilor art. 920 cu cele ale 997 alin. 1 C.pr.civ., instanța reține că, în privința măsurilor care urmează a fi dispuse cu privire la minor, urgența este prezumată de legiuitor.
Apoi, raportat la condiția vremelniciei, instanța reține că s-a solicitat, prin prezenta cerere, ca măsura stabilirii domiciliului minorului să se ia numai până la soluționarea definitivă a dosarului nr._/211/2015, fiind îndeplinită și această condiție.
În fine, prin soluția dată în cadrul ordonanței președințiale, instanța nu va prejudeca fondul litigiului dintre părți, ci va lua doar o măsura vremelnică.
Față de cele anterior arătate, excepția inadmisibilității cererii, invocată de pârâtă, prin întâmpinare, va fi respinsă, ca neîntemeiată.
Referitor la temenicia cererii având ca obiect stabilirea locuinței minorului la domiciliul tatălui, raportat la prevederile art. 496 alin. 3 C.civ., instanța reține următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art. 22 din Legea nr. 272/2004, care consacră dreptul copilului la protecția vieții sale de familie, a art. 8 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, precum și a practicii CEDO în aceasta materie, minorul are dreptul de a beneficia de un mediu stabil, alături cel puțin de un membru al familiei sale, care să se asigure că minorul se dezvoltă într-o ambianță potrivită cu vârsta sa.
Hotărârile luate în privința minorului trebuie să concorde cu interesul superior al acestuia, enunțat ca principiu legal prin Legea nr. 272/2004. Noțiunea are ca finalitate „dezvoltarea plenară și armonioasă a personalității” copilului, asigurarea unui „mediu familial, într-o atmosferă de fericire, dragoste și înțelegere”, pregătirea pentru a trăi „independent în societate” și educația în spiritul idealurilor „păcii, demnității, libertății, toleranței, egalității și solidarității”, principii desprinse din preambulul Convenției Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr. 18/1990.
În baza prevederilor art. 400 C.civ., având în vedere faptul că, în prezent, deși minorul se află la pârâtă, aceasta este de acord ca reclamantul să se îngrijească de copil până la soluționarea procesului de fond, considerând că este în interesul superior al copilului ca tatăl să fie cel care se ocupă de îngrijirea lui, instanța va stabili domiciliul minorului D. H. YANIS, născut la data de 20.10.2010, până la soluționarea dosarului nr._/211/2015, la domiciliul reclamantului din Cluj-N., ., ., jud. Cluj. Totodată, în susținerea acestei concluzii, instanța are în vedere și ancheta socială depusă la dosar la filele 76 – 78, minorul fiind atașat de ambii părinți, relația dintre minor și reclamant fiind una foarte apropiată, acesta din urmă neopunându-se menținerii relației dintre mamă și copil.
În baza art. 453 alin. 1 C.pr.civ., instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către părți.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția inadmisibilității cererii, invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Admite cererea având ca obiect ordonanță președințială formulată de reclamantul F. H. V., cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat B. C., în Cluj-N., .. 14, ., în contradictoriu cu pârâta D. A., cu domiciliul în Cluj-N., .. 5A, jud. Cluj, prin avocat G. S. B..
Stabilește locuința minorului D. H. YANIS, născut la data de 20.10.2010, până la soluționarea dosarului nr._/211/2015, la domiciliul reclamantului din Cluj-N., ., ., jud. Cluj.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către părți.
Cu drept de apel la tribunal în termen de 5 zile de la pronunțare.
Cererea și motivele de apel se vor depune la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în sedință publică, azi, data de 19.10.2015.
Președinte, Grefier,
B. I. A. Ș. N.
Red./Dact./B.I.A./N.S./20.10.2015/4 ex.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... | Tutelă. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
