Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 15-12-2015 în dosarul nr. 11876/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚA CIVILĂ NR._/2015
Ședința publică din 15.12.2015
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: I. G.
GREFIER: M. M.
Pe rol se află judecarea cauzei civile formulată de reclamantul V. T. în contradictoriu cu pârâta V. C. M., având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul reclamantului av. D. C. cu împuternicire avocațială la dosar și pârâta personal și asistată de av. P. M. cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind reclamantul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că prezenta cauză a fost repusă pe rol în vederea respectării principiului continuității completului de judecată.
Reprezentanții părților susțin concluziile expuse anterior.
În temeiul art. 394 alin.1 C. proc. civilă instanța închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 18.11.2014, sub nr._ /2015, reclamantul V. T. a chemat în judecată pe pârâta V. C. M., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să stabilească că în timpul căsătoriei lor, reclamantul împreună cu pârâta au dobândit în cotă de 50% fiecare bunul imobil constând în cota de ½ parte din apartamentul nr. 14 situat administrativ în Cluj-N., ..2, ., . CF nr._-C1-U13 Cluj-N., A+1, nr. topo_/2/XIV, compus din 3 camere, 1 bucătărie, 1 cameră de alimente, o baie, un antreu, o debara, două logii, sas, un wc, o pivniță, cu suprafața utilă de 66,61 mp, cu părți indivize comune de 47/1000 parte, teren atribuit în folosință de 22/470 parte, dobândit cu titlu de cumpărare, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 855/23.11.2001, fiind intabulați sub B1. Valoarea întregului apartament este de 60.000 euro, valoarea cotei în litigiu fiind de 30.000 euro. De asemenea a solicitat să se dispună sistarea stării de indiviziune prin atribuirea cotei de ½ parte din apartament către reclamant, cu obligația corelativă să-i plătească pârâtei o sultă în valoare de 15.000 euro, în termen de 60 zile de la pronunțarea hotărârii, intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra cotei de ½ parte, cu titlu de drept de cumpărare și partaj, ca bun propriu, cu cheltuieli de judecată, raportat la cota de ½ parte.
În motivarea cererii a arătat, în esență, că a fost căsătorit cu pârâta până în anul 2013, când prin sentința civilă nr. 7304/23.04.2013, pronunțată de către Judecătoria Cluj-N., în dosarul civil nr._/211/2012 căsătoria a fost desfăcută, prin divorț.
În timpul căsătoriei au dobândit cu contribuție egală și comună de câte 50%, bunul descris mai sus, respectiv cota de ½ parte din apartamentul nr.14. A mai arătat că asupra celeilalte cote de ½ parte din apartament, a dobândit dreptul de proprietate în calitate de moștenitor al defunctului său tată, V. T. sr., după cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 419/10.10.1996 eliberat de către BNP P. M.. Așadar se impune atribuirea în natură a apartamentului deoarece în momentul de față el deține cota de ¾ parte din acesta, pe de o parte, iar pe de altă parte deține și disponibilul bănesc necesar plății sultei.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 339, 355-357, art. 669, 670 teza a II-a, ART. 686 C. civil, art. 979 și urm. C. proc. civilă, respectiv art. 453 C. proc. civilă.
În probațiunea a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei, expertiză de evaluare.
În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar copie de pe: contractul de vânzare-cumpărare (f.6), sentința civilă (f.7-10), certificat de moștenitor (f.11), extras cf (f.12-14).
Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru 6688 lei (f.3-4, f. 124).
La data de 01.04.2014, pârâta a depus întâmpinare, prin care a arătat că nu se opune demersului judiciar inițiat de către pârât, însă la modalitatea de partaj efectivă trebuie avute în vedere câteva aspecte. Astfel, contrar celor susținute de către reclamant, cota sa de proprietate asupra apartamentului este de 38,5 % și a reclamantului de 61,5%, deoarece suma de 47.000.000 lei din cei_ lei cât a costat partea de ½ din apartament au provenit de la părinții săi.
A mai arătat că s-a căsătorit cu reclamantul la data de 31.08.1996, iar după căsătorie părțile s-au stabilit în apartamentul nr. 14 în litigiu. Din căsătorie au rezultat două fetițe minore, V. Sanzâiana-M., născută în 1999, și V. I.-C., născută în 2005. Căsătoria a fost desfăcută prin divorț, prin acord, iar prin hotărârea de divorț s-a stabilit domiciliul minorelor la mamă, în Cluj-N., ..2, ., iar autoritatea părintească să revină ambilor părinți.
A formulat și cerere reconvențională, prin care a solicitat instanței să constate că în timpul căsătoriei, pe lângă bunul indicat de către reclamantul-pârât reconvențional, au mai dobândit și următoarele bunuri: cota de 1/1 parte din imobilul casă și teren ( cota de ½ parte pentru fiecare copartajant), situat în loc. Florești, ., jud. Cluj, imobil înscris în CF nr._ Florești, sub A1, nr. cad._, teren în suprafață de 1000 mp, iar sub A1.1, având nr. cad._-C1, casă familială D+P+M, pe fundație de beton, zidărie din cărămidă, planșeu din beton, acoperiș tip șarpantă cu învelitoare de țigă, compus din: la demisol – casă scării, cramă, garaj, hol, pivniță, cameră centrală termică; la parter – vestibul, casa scării, hol, dormitor, baie, living, chicinetă, terasă + scări față, terasă + scări spate; la mansardă – hol, birou, scară, trei dormitoare, baie și două balcoane. Valoarea conform grilei notariale a imobilului este de 483.110 lei; cota de 1/1parte ( câte ½ parte pentru fiecare) din autoturismul M1, marca Citroen, an fabricație 2008, aflat în posesia și folosința exclusivă a reclamantului, în valoare de 8000 euro, la data cumpărării.
A solicitat de asemenea, sistarea stării de indiviziune cu privire la toate aceste bunuri, în următoarea modalitate: lotul nr.1 – format din imobilul apartament nr. 14 din . să fie atribuit pârâtei-reclamante reconvenționale; lotul nr. 2 – format din imobilul casă și teren din loc. Florești descris mai sus, precum și autoturismul marca Citroen să fie atribuite pârâtului; să fie obligat reclamantul-pârât reconvențional să îi plătească pârâtei-reclamante reconvenționale suma de 27.000 euro, cu titlu de sultă. A solicitat și cheltuieli de judecată (f.23).
În drept întâmpinarea și cererea reconvențională nu au fost motivate.
În probațiune depus în copie: extras de carte funciară (f.25-29), tabel cu grila notarială (f.30-31), carte de identitate autovehicul (f.32).
Cererea reconvențională a fost legal timbrată cu taxă de timbru în valoare de_,71lei ( f.91).
Reclamantul a depus la data de 26.02.2015 răspuns la întâmpinare și întâmpinare la cererea reconvențională (f. 84-85).
Prin răspunsul la întâmpinarea pârâtei, reclamantul a solicitat respingerea cererii de atribuire a apartamentului nr.14 din Cluj-N., acesteia, deoarece criteriile legale privind atribuirea nu enumeră și situația copiilor rezultați din căsătorie. Mai mult, susținerea pârâtei potrivit căreia a avut o contribuție mai mare la achiziționarea apartamentului nu reprezintă o apărare, ci o veritabilă cerere reconvențională care trebuie mai întâi timbrată.
Prin întâmpinarea la cererea reconvențională, reclamantul-pârât reconvențional a invocat excepția netimbrării acesteia.
Pârâta-reclamantă reconvențională a depus la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de către reclamantul-pârât reconvențional la cererea reconvențională, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a excepției netimbrării față de dovada achitării taxei de timbru care există la dosar la fila 91 (f.88-89). De asemenea, a arătat că a solicitat partajarea bunurilor prin atribuirea apartamentului nr. 14 din Cluj-N., . ea, pentru ca locația în care se află minorele acum să nu fie modificată, acestea să-și păstreze mediul social și familial existent, și nu pentru că minorele ar avea vreun drept față de masa partajabilă.
La termenul din data de 21.04.2015, reclamantul a depus la dosar o precizare de acțiune prin care a solicitat instanței să constate că cota de contribuție cu privire la imobilul apartament nr. 14, descris în cererea principală este de 80% reclamantul și 20% pârâta (f.94). Anexat precizării de acțiune a depus fișă de calcul (f.95), dovada veniturilor părților (f.96-116).
La termenul din data de 19.05.2015 instanța a respins ca neîntemeiată excepția netimbrării cererii reconvenționale, invocată de către reclamant prin întâmpinare.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtei, proba cu martori și a respins ca nefiind utilă soluționări cauzei proba cu expertiză tehnică, dat fiind că părțile au căzut de acord asupra valorii bunurilor care formează masa partajabilă (f.126).
Pârâta-reclamantă reconvențională a depus la dosar, la data de 14.06.2015 note de ședință, prin care a susținut că în dobândirea bunurilor din timpul căsătoriei contribuția foștilor soți a fost de 50% pentru fiecare. Au fost anexate înscrisuri (f.127-161, 168-308).
La termenul din data de 30.06.2015 a fost administrat interogatoriul pârâtei (f. 162-166). La același termen, reclamantul a depus la dosar un set de înscrisuri cu privire la bunurile supuse partajului (f.309-365).
La data de 22.09.2015, au fost audiați martorii M. V. (f.379), C. S. (f.380), P. C. M. (f.381), P. F. (f. 382).
La data de 22.09.2015 a avut loc dezbaterea fondului cauzei, iar la data de 28.09.2015 reclamantul a depus note de ședință (f. 423-494).
La data de 02.06.2015 pârâta-reclamantă reconvențională a depus concluzii scrise (f.495-500).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, părțile s-au căsătorit la data de 31 august 1999. Prin sentința civilă nr. 7304/2013 pronunțată de către Judecătoria Cluj-N. în dosarul civil nr._/211/2012 căsătoria acestora a fost desfăcută prin divorț, prin acordul părților. Prin aceeași sentința s-a stabilit domiciliul minorelor rezultate din căsătorie Sânzâiana-M. și I.-C. la mamă (f.10).
Conform certificatului de moștenitor nr. 419/10.10.1996, reclamantul V. T. a moștenit cota de ½ parte din apartamentul nr.14 situat administrativ în Cluj-N., ..2, ., . CF nr._-C1-U13 Cluj-N., A+1, nr. topo_/2/XIV, compus din 3 camere, 1 bucătărie, 1 cameră de alimente, o baie, un antreu, o debara, două logii, sas, un wc, o pivniță, cu suprafața utilă de 66,61 mp, cu părți indivize comune de 47/1000 parte, teren atribuit în folosință de 22/470 parte după defunctul V. T. sr., cealaltă parte de ½ din apartament fiind moștenită de către fratele reclamantului V. S. (f.11).
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat de BNP L. M. C. sub nr. 855/12.11.2001, numitul V. S., în calitate de vânzător a vândut cota sa de ½ parte din apartamentul nr. 14 soților de la acea vreme, V. T. și V. C.-M., pentru suma de_ lei. În cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare autentic, reclamantul V. T. a declarat că recunoaște că din prețul achitat, suma de 47.000.000 lei, a fost bun propriu al pârâtei V. C.-M. (f. 6).
Conform extrasului de carte funciară nr._ Florești (f. 25), reclamantul și pârâta și-au înscris la data de 14.12.2004, dreptul de proprietate în cota de 1/1 parte asupra imobilului casă și teren situat în loc. Florești, ., jud. Cluj, imobil înscris în CF nr._ Florești, sub A1, nr. cad._, teren în suprafață de 1000 mp, iar sub A1.1, având nr. cad._-C1, casă familială D+P+M, pe fundație de beton, zidărie din cărămidă, planșeu din beton, acoperiș tip șarpantă cu învelitoare de țigă, compus din: la demisol – casă scarii, cramă, garaj, hol, pivniță, cameră centrală termică; la parter – vestibul, casa scării, hol, dormitor, baie, living, chicinetă, terasă + scări față, teresă + scări spate; la mansardă – hol, birou, scară, trei dormitoare, baie și două balcoane (f.25).
Tot în timpul căsătoriei, mai exact la data de 09.06.2009, părțile au achiziționat autoturismul M1, marca Citroen, an fabricație 2008 (f. 32-33), care a fost înstrăinat de către reclamantul V. T. la data de 30.09.2014 numitului V. D. Ș., pentru suma de 1000 euro (f.243).
În drept, în conformitate cu prevederile art. 669 C. civil, încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească.
Conform art. 357 C. proc. civilă, în cazul lichidării comunității, fiecare dintre soți preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajarea bunurilor comune și la regularizarea datoriilor.
Potrivit art. 982 C. proc. civilă, instanța va stărui ca părțile să împartă bunurile prin bună învoială. De asemenea, la alin.2 din același articol se arată că dacă părțile ajung la o înțelegere cu privire la împărțirea bunurilor, instanța va hotărî potrivit împărțelii. De asemenea, din art. 983 alin.2 C. proc. civilă, rezultă că regulă este că împărțirea bunurilor se face în natură.
În speță, instanța reține că bunurile supuse împărțelii sunt: 1) cota de ½ parte din apartamentul nr. 14 situat administrativ în Cluj-N., ..2, ., . CF nr._-C1-U13 Cluj-N., A+1, nr. topo_/2/XIV, compus din 3 camere, 1 bucătărie, 1 cameră de alimente, o baie, un antreu, o debara, două logii, sas, un wc, o pivniță, cu suprafața utilă de 66,61 mp, cu părți indivize comune de 47/1000 parte, teren atribuit în folosință de 22/470 parte, dobândit cu titlu de cumpărare, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 855/23.11.2001, fiind intabulați sub B1; 2) cota de 1/1 parte din imobilului casă și teren situat în loc. Florești, ., jud. Cluj, imobil înscris în CF nr._ Florești, sub A1, nr. cad._, teren în suprafață de 1000 mp, iar sub A1.1, având nr. cad._-C1, casă familială D+P+M, pe fundație de beton, zidărie din cărămidă, planșeu din beton, acoperiș tip șarpantă cu învelitoare de țigă, compus din: la demisol – casă scarii, cramă, garaj, hol, pivniță, cameră centrală termică; la parter – vestibul, casa scării, hol, dormitor, baie, living, chicinetă, terasă + scări față, teresă + scări spate; la mansardă – hol, birou, scară, trei dormitoare, baie și două balcoane și 3) suma de 1000 euro, rezultată în urma vânzârii autovehiculului marca Citroen, an fabricație 2008, având nr. de înmatriculare_, iar asupra acestora părțile au calitatea de coproprietari.
În ceea ce privește cota-parte ce se cuvine fiecăruia instanța reține că art. 357 alin.2 C. civil, în cazul lichidării comunității de bunuri, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soț, pe baza contribuției sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soții au o contribuție egală.
Din probele administrate în cauză, rezultă că perioada 1996-2001 veniturile familiei V., rezultate din salarii au fost de_ lei, din care reclamantul a obținut 83,87% din acestea, iar pârâta a obținut 16,13%, aspecte care reies din fișa de calcul, respectiv cărțile de muncă ale celor doi, depuse la dosar de către reclamant (f.95-125).
Tot în această perioadă, mai exact în 01.05.1999, părților li s-a născut fetița Sânzâiana-M.. Este evident că hotărâre de a avea un copil, implică în mod inevitabil reducerea veniturilor mamei, într-o măsură destul de mare, și pe o perioadă care variază în timp, în funcție de posibilitățile părinților de a-l îngriji pe noul născut. O astfel de hotărâre, care este luată de ambii părinți, poate să afecteze inclusiv evoluția în carieră a mamei, fără însă să aibă astfel de consecințe asupra tatălui.
Într-o cauză de stabilire a cotei de contribuție a soților la dobândirea bunurilor comune, trebuie avut în vedere acest aspect, pentru a nu lăsa ca o hotărâre luată de foștii soți, în comun, într-o perioadă în care exista bună-înțelegere în cuplu, să aibă mai târziu repercusiuni negative doar asupra mamei. Deși este greu de cuantificat financiar acest aport al mamei, instanța apreciază că pentru perioada de 2 ani, se impune a se considera că părțile au avut o contribuție egală, contribuția bănească a reclamantului fiind compensată de contribuția personală a pârâtei, care a dat naștere și s-a ocupat de creșterea minorei.
Așa fiind, în cauză, ținând cont de veniturile celor două părți precum și de aprecierea că în primii doi ani de viață a minorei, contribuțiile soților au fost egale, instanța va stabili contribuția reclamantului la dobândirea imobilului apartament nr. 14 ca fiind de 70 %, iar a pârâtei de 30%.
Pe de altă parte, din contractul de vânzare-cumpărare autentificat de BNP L. M. C. sub nr. 855/12.11.2001, rezultă că suma de 47.000.000 lei din prețul de_ lei, a aparținut pârâtei ca bun propriu, de unde rezultă că cota de 27,16 % din cota de ½ din apartament, aparține pârâtei ca bun propriu, potrivit art. 342 C. civil. Asupra restului de 72,84 % din cota de ½ din apartamentul nr.14, părțile au o contribuție de 70% reclamantul și 30 % pârâta.
Având în vedere faptul că valoarea imobilului este de 60.000 euro, cota de 27,16% din 30.000 euro, reprezintă suma de 8148 euro, iar cota de 72,84 % din valoarea de 30.000 euro reprezintă suma de 21.852 euro. Procentul de 70% din această sumă reprezintă 15.296,4 euro, iar procentul de 30% reprezintă 6.555,6 euro.
Așadar, din valoarea totală a imobilului, partea reclamantului este de 30.000 euro ( cota de ½ reprezentată de partea sa de moștenire) la care se adaugă 15.296,4 euro, reprezentând cota de 70% din cota de 72,84%, adică suma de 45.296,4 euro, iar cota pârâtei este de _,6 euro. Din întregul apartament, reclamantul deține 75,49%, iar pârâta 24,51 %.
În ceea ce privește imobilul casă și teren din . că terenul a fost dobândit și casa edificată în perioada anilor 2004-2009. Pentru această perioadă, ponderea veniturile salariale ale pârâtei au fost de 36,74 %, iar ale reclamantului au fost de 63,25%. Dar, având în vedere că în anul 2005 s-a născut în familia V. cea de-a doua fetiță, aplicând același raționament, prin considerarea faptului că în anii 2005 și 2006, cotele de contribuție au fost egale, rezultă că procentele privind contribuția celor doi se modifică astfel: pentru pârâtă, ponderea contribuției la dobândirea bunurilor comune este de 40 %, iar pentru reclamant este de 60 %.
Valoarea imobilului este de 483.110 lei, adică 107.986 euro ( cursul de 4,4738 lei/euro, din data de 17.112.2014). Având în vedere că reclamantul a avut o contribuție de 60 %, acestuia în revine valoarea de 64.792 euro, iar pârâtei îi revine cota de 43.194 euro.
Referitor la susținerile reclamantului, potrivit cărora acesta și-a adus o contribuție importantă la construirea casei din loc. Florești, instanța reține că din declarația martorilor M. V. (f.379) și C. S. (f.380), rezultă aceasta a fost ridicată de către o echipă de muncitori, iar la finisaje a lucrat reclamantul împreună cu fratele său și cu colegi de serviciu. Aceștia din urmă nu erau plătiți pentru ajutorul dat, ci ajutați la rândul lor de către reclamant. Tot din declarația celor doi martori, reiese că și tatăl pârâtei se mai ducea pe la casă să dea o mână de ajutor, însă nu era un ajutor în muncă substanțial. Pe de altă parte, din declarația martorei P. F. (f.382), rezultă că bunicii materni s-au implicat foarte mult și au ajutat părțile în creșterea și îngrijirea minorelor. Astfel, bunicul matern le ducea și le aducea de la școală în fiecare zi, mâncau împreună apoi bunicul mergea pe șantier.
Pe de altă parte, atât martora P. F. cât și martora P. C. M., au declarat că, reclamantul era o persoană harnică, care se ocupa și de apartamentul din Cluj-N., efectuând lucrările de întreținere necesare.
Deși martora P. F. a declarat că tatăl pârâtei i s-a plâns că toți banii tatălui și mamei pârâtei sunt cheltuiți pentru casa din Florești, această declarație nu se coroborează cu celelalte probe de la dosar. Mai mult, din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că o parte din banii folosiți la ridicarea casei au provenit din împrumuturile contractate de către părți de la bănci.
Concluzionând cu privire la contribuția în natură a celor două părți, atât direct cât și prin intermediul prietenilor, colegilor, părinților, etc., instanța reține că din probele administrate rezultă că cele două părți își împărțeau timpul între serviciu și casă, astfel încât să acopere cât mai bine nevoile familiei și să își atingă scopurile propuse. Reclamantul își împărțea timpul între serviciu și lucru la casă, fără să neglijeze familia și copii, în timp ce pârâta se ocupa de îngrijirea casei în care locuiau și de creșterea și educarea copiilor, motiv pentru care instanța apreciază că în cauză nu se impune modificare cotelor de contribuție a celor doi, deja stabilite.
Deoarece autovehiculul marca Citroen, an fabricație 2008, având nr. de înmatriculare_ a fost achiziționat în anul 2009, instanța apreciază că se impune aplicarea aceleiași cote de contribuție și asupra acestuia. D. fiind că acesta a fost vândut cu suma de 1000 euro de către reclamant rezultă că din această sumă, pârâta are dreptul la suma de 400 euro, iar reclamantul la suma de 600 euro. Susținerea pârâtei potrivit căreia contractul de vânzare-cumpărare este simulat nu va fi primită de către instanță, deoarece aceasta nu a formulat o acțiune în simulație și nici nu a a adus probe în sensul afirmațiilor sale.
În ceea ce privește contribuția soților la îndeplinirea obligațiilor comune, instanța reține că părțile au contractat mai multe credite pentru construirea casei din loc. Florești, respectiv pentru achiziționarea autoturismului Citroen.
Astfel, la data de 30.11.2005 părțile au încheiat contractul de împrumut nr. 4586/30.11.2005 în valoare de 36.426,50 lei (f.425-429).
În anul 2006 au mai încheiat două contracte de credit, pentru suma de 1600 euro, respectiv 2000 euro, iar în anul 2008 au încheiat un nou credit în valoare de 30.000 lei, prin care s-au stins celelalte credite și s-a achiziționat autovehiculul.
În anul 2013 părțile au încheiat un act adițional la contractul de împrumut din 2008. Conform graficului de rambursare (f.445) la data de 21.08.2013, soldul era de 20.024,27 lei, cu o rată lunară de 509 lei până în 04.09.2018.
Deși din calculele proprii efectuate de către reclamant, acesta învederează că din data de 30.07.2012 până în data de 22.09.2015 a achitat personal suma de 54.267,64 lei (f.424), instanța observă că aceste calcule efectuate de către reclamant nu sunt corecte. Cu titlu de exemplu, instanța arată că acesta a adunat la sumele achitate de către el cu titlu de rate lunare și sumele obținute din împrumuturile efectuate pentru refinanțare, deși ulterior le-a adunat din nou, ca și sume plătite cu titlu de rate lunare în noul contract de împrumut.
Instanța nu va insista mai mult asupra acestui aspect, deoarece ce interesează în acest moment este suma care a rămas de achitat la momentul divorțului, deoarece aceste sume se constituie în momentul de față în pasiv, care trebuie regularizat. Sumele care au fost achitate în timpul căsătoriei, au fost avute în vedere în stabilirea contribuțiilor celor două persoane la dobândirea bunurilor comune, fiind deja încorporate în cotele stabilite din fiecare bun comun. Așadar, instanța va reține că datoria care trebuie regularizată este de 2024,27lei, care transformată în euro, reprezintă suma de 4476 euro.
Rezultă deci că reclamantului V. T. îi revine suma de 45.296,4 euro, din imobilul apartament nr. 14, din . de 64.792 euro din imobilul casă și teren din . de 600 euro din autoturismul Citroen, în total suma de 110.688,4 euro, iar pârâtei V. C. M. îi revine suma de_,6 euro din imobilul apartament nr. 14, din . de_ euro din imobilul casă și teren din . de 400 euro din autoturismul Citroen, în total suma de 58.297,6 euro.
Având în vedere aspectele de mai sus, instanța va admite în parte atât cererea de chemare în judecată cât și cererea reconvențională și va dispune sistarea stării de indiviziune, prin formarea a două loturi:
Lotul nr. 1 format din: cota de 1/1 parte din imobilului casă și teren situat în loc. Florești, ., jud. Cluj, imobil înscris în CF nr._ Florești, sub A1, nr. cad._, teren în suprafață de 1000 mp, iar sub A1.1, având nr. cad._-C1, casă familială D+P+M, pe fundație de beton, zidărie din cărămidă, planșeu din beton, acoperiș tip șarpantă cu învelitoare de țigă, compus din: la demisol – casă scarii, cramă, garaj, hol, pivniță, cameră centrală termică; la parter – vestibul, casa scării, hol, dormitor, baie, living, chicinetă, terasă + scări față, teresă + scări spate; la mansardă – hol, birou, scară, trei dormitoare, baie și două balcoane, care se atribuie reclamantului-pârât reconvențional V. T..
Tot în cadrul lotului 1 se va calcula și suma de 1000 euro, reprezentând contravaloarea autovehiculului înstrăinat de către reclamantul-pârât reconvențional. Așadar valoarea lotului nr.1 este de _ euro.
În lotul nr.1 va fi inclus și pasivul de 4476 euro, reprezentând restul ratelor de achitat din creditul contractat în anul 2008, urmând ca reclamantul-pârât reconvențional să fie obligat la plata acestor rate către bancă.
Lotul nr.2 format din cota de 1/1 parte din apartamentul nr. 14 situat administrativ în Cluj-N., ..2, ., . CF nr._-C1-U13 Cluj-N., A+1, nr. topo_/2/XIV, compus din 3 camere, 1 bucătărie, 1 cameră de alimente, o baie, un antreu, o debara, două logii, sas, un wc, o pivniță, cu suprafața utilă de 66,61 mp, cu părți indivize comune de 47/1000 parte, teren atribuit în folosință de 22/470 parte se atribuie pârâtei-reclamante reconvenționale V. C.-M.. Valoarea lotului este de 60.000 euro.
În vederea egalizării loturilor, având în vedere că pârâtei i s-a acordat un lot cu o valoare de 60.000 euro, față de 58.297,6 euro, la cât era îndreptățită, precum și faptul că in lotul reclamantului a fost inclus pasivul în valoare de 4476 euro, instanța o va obliga pe pârâta-reclamantă reconvențională la plata în favoarea reclamantului-pârât reconvențional a unei sulte în valoare de 3940 euro.
De asemenea va dispune înscrierea în cartea funciară a drepturilor de proprietate asupra celor două imobile, după cum rezultă în urma partajului și va respinge restul pretențiilor părților ca neîntemeiate.
Referitor la cheltuielile de judecată, instanța arată că potrivit art. 452 C. proc. civilă, „partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei”, iar potrivit art. 453 alin.(1) C.proc. civilă, „partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată”.
În ceea ce privește suportarea cheltuielilor de judecată, instanța reține că obiectul procesului este partaj, astfel că toate părțile trebuie să suporte aceste cheltuieli în funcție de cotele de proprietate, întrucât hotărârea profită tuturor. Pe de altă parte având în vedere că atât cererea de chemare în judecată cât și cererea reconvențională au fost admise numai în parte, în calculul cheltuielilor de judecată care urmează să fie împărțite în mod egal între părți se vor lua în considerare numai acelea care au fost necesare prezentului demers.
Astfel, cheltuielile de judecată realizate de către reclamant sunt următoarele: taxa de timbru în valoare de 6688 lei, onorariu avocațial, în valoare de 2000 lei. Pârâta a realizat următoarele cheltuieli de judecată: taxă de timbru în valoare de_,72 lei, și suma de 2000 lei, reprezentând onorariu avocațial. Conform cotelor de proprietate, reclamantului îi revine din taxa de timbru aferentă apartamentului nr.14 suma de 4681,6 lei, iar din taxa aferentă imobilului casă și teren din loc. Florești, respectiv autovehicul, suma de 9340 lei, în total suma de 14.021,62 lei. Pârâtei îi revenea să achite suma de 2006,4 lei plus suma de 6226, 68 lei, deci în total o taxă de timbru în valoare de 8233,08 lei și a achitat suma de_,72 lei, motiv pentru care instanța îl va obliga pe reclamant să plătească pârâtei suma de 7333,63 lei, cheltuieli de judecată, reprezentând taxa de timbru, urmând să compenseze restul cheltuielilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea formulată de către reclamantul-pârât reconvențional V. T., CNP_, cu domiciliul procesual ales în mun. Cluj-N., .. 4, ., la av. D. C. în contradictoriu cu pârâta-reclamantă reconvențională V. C.-M., CNP_, domiciliată în mun. Cluj-N., ..2, ., ., jud. Cluj.
Admite în parte cererea reconvențională formulată de către pârâta-reclamantă reconvențională V. C.-M. în contradictoriu cu reclamantul-pârât reconvențional V. T..
Constată că bunurile supuse împărțelii sunt: 1) cota de ½ parte din apartamentul nr. 14 situat administrativ în Cluj-N., ..2, ., . CF nr._-C1-U13 Cluj-N., A+1, nr. topo_/2/XIV, cumpus din 3 camere, 1 bucătărie, 1 cameră de alimente, o baie, un antreu, o debara, două logii, sas, un wc, o pivniță, cu suprafața utilă de 66,61 mp, cu părți indivize comune de 47/1000 parte, teren atribuit în folosință de 22/470 parte; 2) cota de 1/1 parte din imobilului casă și teren situat în loc. Florești, ., jud. Cluj, imobil înscris în CF nr._ Florești, sub A1, nr. cad._, teren în suprafață de 1000 mp, iar sub A1.1, având nr. cad._-C1, casă familială D+P+M, pe fundație de beton, zidărie din cărămidă, planșeu din beton, acoperiș tip șarpantă cu învelitoare de țigă, compus din: la demisol – casă scarii, cramă, garaj, hol, pivniță, cameră centrală termică; la parter – vestibul, casa scării, hol, dormitor, baie, living, chicinetă, terasă + scări față, teresă + scări spate; la mansardă – hol, birou, scară, trei dormitoare, baie și două balcoane și 3) suma de 1000 euro, rezultată în urma vânzării autovehiculului marca Citroen, an fabricație 2008, având nr. de înmatriculare_, iar asupra acestora părțile au calitatea de coproprietari.
Dispune sistarea stării de indiviziune prin formarea a două loturi: Lotul nr. 1 format din: cota de 1/1 parte din imobilului casă și teren situat în loc. Florești, ., jud. Cluj, imobil înscris în CF nr._ Florești, sub A1, nr. cad._, teren în suprafață de 1000 mp, iar sub A1.1, având nr. cad._-C1, casă familială D+P+M, pe fundație de beton, zidărie din cărămidă, planșeu din beton, acoperiș tip șarpantă cu învelitoare de țigă, compus din: la demisol – casă scarii, cramă, garaj, hol, pivniță, cameră centrală termică; la parter – vestibul, casa scării, hol, dormitor, baie, living, chicinetă, terasă + scări față, teresă + scări spate; la mansardă – hol, birou, scară, trei dormitoare, baie și două balcoane, care se atribuie reclamantului-pârât reconvențional V. T..
Lotul nr.2 format din cota de 1/1 parte din apartamentul nr. 14 situat administrativ în Cluj-N., ..2, ., . CF nr._-C1-U13 Cluj-N., A+1, nr. topo_/2/XIV, compus din 3 camere, 1 bucătărie, 1 cameră de alimente, o baie, un antreu, o debara, două logii, sas, un wc, o pivniță, cu suprafața utilă de 66,61 mp, cu părți indivize comune de 47/1000 parte, teren atribuit în folosință de 22/470 parte se atribuie pârâtei-reclamante reconvenționale V. C.-M..
Dispune intabularea celor două imobile în cartea funciară, conform atribuiri dispuse prin prezentul partaj.
Include în lotul nr. 1 atribuit reclamantului-pârât reconvențional V. T. obligația de plată a datoriei constând în suma de_,27 lei, reprezentând sold credit din contractul de credit nr._ din 14/08.2013 încheiat de părți cu Banca Comercială Română și îl obligă pe acesta la plata către bancă a acestor rate.
Obligă pe pârâta-reclamantă reconvențională V. C.-Mirala la plata în favoarea reclamantului-pârât reconvențional V. T. a unei sulte în valoare de 3940 euro.
Respinge restul pretențiilor părților ca neîntemeiate.
Obligă pe pârâtul-reclamant reconvețional V. T. să plătească reclamantei-pârâte reconvenționale V. C.-M. suma de 7333,63 lei, cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, la Tribunalul Cluj.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Cluj-N., sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședința publică din data de 15.12.2015.
JUDECĂTOR,GREFIER,
I. G. M. M.
Red.Dact/I.G./4 ex/16.12.2015
| ← Tutelă - autorizări date tutorelui. Încheierea nr. 9224/2015.... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 8142/2015.... → |
|---|
