Pensie întreţinere. Sentința nr. 5877/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5877/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 10-06-2015 în dosarul nr. 5877/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
DOSAR CIVIL NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5877/2015
Ședința Publică din 10.06.2015
INSTANȚA constituită din:
PREȘEDINTE: I. G. D.
GREFIER: A. P.
S-a luat în examinare cererea formulată reclamanta C. L. M. în contradictoriu cu pârâtul C. M. D., ,în litigiul având ca obiect stabilire pensie de întreținere.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în reprezentarea intereselor reclamantei d-na avocat Zorica C. lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care invederează instanței că la data de 21 mai 2015 s-a depus la dosar adeverința cu veniturile realizate de pârât în ultimele șase luni.
Verificându-și din oficiu competența conform art. 131 alin. 1 C. proc.civilă, raportat la art. 113 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ., instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză.
Raportat la prevederile art. 237 alin. 1 N.C.P.C. instanța constată că prezenta cauză se află în stare de judecată.
Instanța, față de prevederile art. 238 C.pr.civ. estimează că cercetarea procesului se va definitiva la acest termen de judecată.
La interpelarea instanței reprezentanta reclamantei arată că nu au cereri prealabile de formulat și nici excepții de invocat.
Nefiind cereri prealabile de formulat și nici excepții de invocat instanța acordă cuvântul reprezentantei reclamantei pe propunere de probe.
Reprezentanta reclamanților arată că nu are alte probe de solicitat în afară de încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar și că înțelege să renunțe la proba cu interogatoriul pârâtului.
Instanța, în temeiul art. 258 alin.1 raportat la art. 255 și 265 și urm. C. proc. civilă încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, probe considerate legale, pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, alte incidente de soluționat, instanța, în temeiul art. 392 C. proc. civilă deschide dezbaterile asupra fondului și acordă reprezentantei cuvântul pe fondul cauzei.
Reprezentanta reclamantei solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. Solicită acordarea cheltuielilor de judecată, reprezetând contravaloarea onorariului avocațial.
Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța, în temeiul art. 394 C.proc. civilă închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj N., la data de 19.03.2015, sub nr._ /2014, reclamanta C. L. M. a chemat în judecată pe pârâtul C. M. D., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtului la plata unei pensii lunare de întreținere în cuantum de 1/6 din venitul net de la momentul introducerii cererii și până la finalizarea studiilor, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin Sentința civilă_/08.12.2014 pronunțată de Judecătoria Cluj N., în dosarul nr._/211/2014, pârâtul a fost obligat la plata pensiei de întreținere numai către sora sa minoră C. O. G., reclamanta fiind angajată la acel moment.
Având în vedere că în prezent reclamanta nu mai deține un loc de muncă și se află în continuarea studiilor reclamanta are dreptul de a beneficia de sprijin financiar din partea pârâtului, acesta din urmă refuzând să își mai îndeplinească obligațiile față de fiica sa minoră.
În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 499, 529 și urm C.civ.
În probațiune, au fost depuse o . înscrisuri (f.4-13).
Cererea reclamantei este scutită de plata taxei de timbru potrivit art. 15 lit. c) din OUG nr. 80/2013.
Pârâtul deși legal citat nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat în fața instanței pentru a formula apărări.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Din certificatul de naștere aflat la fila 5 din dosar, rezultă faptul că reclamanta C. L. M. născută la data de 07.03.1994 și este fiica pârâtului C. M. D.
Prin prezenta cerere reclamanta solicită stabilirea obligației de întreținere în sarcina pârâtului în condițiile art. 499 alin. 3 C.civ., respectiv după împlinirea vârstei de 18 ani.
Potrivit art. 516 alin. 1 din Codul civil, obligația de întreținere există între rudele în linie dreaptă, așadar și între părinți și copii, iar potrivit art. 525 alin. 1 din Codul civil, minorul care cere întreținere de la părinții săi se află în nevoie dacă nu se poate întreține din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri, părinții fiind obligați, în solidar, în acest ultim caz potrivit disp. art. 499 alin. 1 cod civil să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională.
Prin urmare, copilul, cât timp este minor, se află într-o stare de nevoie prezumată, dacă nu lucrează, sau dacă veniturile obținute din munca sa nu sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor sale. Spre deosebire de descendentul minor care beneficiază de prezumția stării de nevoie pe toată durata minorității, în cazul majorului trebuie dovedită imposibilitatea obținerii unui câștig din cauza incapacității de a munci potrivit dispozițiilor art. 249 Cod procedură civilă.
Cu toate acestea, instanța reține că nu numai cauzele de natură fiziologică (stare de boală, starea de minoritate) ci și nevoia satisfacerii unor cerințe de ordin social, cum ar fi necesitatea realizării dreptului la instruire, drept ce include pregătirea școlară, poate determina starea de nevoie a unei persoane majore.
Prin prevederile art. 32 din Constituție este consacrat dreptul oricărei persoane la învățătură iar conform art. 26 paragraf. 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului „orice persoană are dreptul la educație”. Totodată, art.2 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului stipulează că „nimănui nu i se poate refuza dreptul la instruire”, aceste din urmă prevederi având aplicabilitate directă în dreptul intern, conform dispozițiilor art. 20 alin. 1 rap. la art. 11 alin. 2 din Constituție.
Dimensiunea socială a dreptului la instruire și importanța pe care o prezintă educația în formarea personalității umane sunt motivele care au determinat inclusiv Curtea Europeană a Drepturilor Omului să statueze în jurisprudența sa, obligatorie și pentru instanțele române, faptul că părinții au „îndatorirea naturală față de copiii lor de a le asigura educația și învățătura necesară” (cauza Kjeldsen, Busk Madsen și Pedersen c. Danemarca).
În acord cu jurisprudența instanței de contencios european, instanța reține că descendentul major este îndreptățit să beneficieze de pensie de întreținere, dacă se află în continuarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 ani, potrivit prevederilor art. 499 alin. 3 din Codul Civil.
Această soluție a fost preconizată chiar anterior ratificării de către România a Convenției Europene a Drepturilor Omului prin decizia de îndrumare nr.2/20.02.1971 a fostului Tribunal Suprem, prin care s-a stabilit că părintele este obligat să acorde întreținere copilului devenit major dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora.
Mai mult, art. 51 alin. (2) din legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, prevede că la cererea tânărului, exprimată după dobândirea capacității depline de exercițiu (la împlinirea majoratului), dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ de zi, protecția specială se acordă, în condițiile legii, pe toată durata continuării studiilor, fără însă a se depăși vârsta de 26 de ani. Or, dacă această protecție specială se acordă doar prin simpla îndeplinire a condițiilor privind continuarea studiilor, cu atât mai mult această obligație revine părinților majorului aflat într-o astfel de situație.
De asemenea, instanța reține că potrivit art. 44 din Legea nr. 272/2004, copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să-i permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială, părinții fiind obligați să asigure copilului condițiile necesare pentru învățătură și pregătirea profesională.
Având în vedere cele expuse și față de împrejurarea că reclamanta C. L. M. a făcut dovada faptului că se află în continuarea studiilor, astfel cum rezultă din cuprinsul adeverinței de eliberată de Universitatea Babes Bolyai Cluj N. (f.12), fiind studentă în anul II, instanța apreciază că reclamanta se află într-o stare de nevoie determinată de satisfacerea unei cerințe de ordin social, respectiv realizarea dreptului acestuia la instruire prin urmarea cursurilor unei instituții de învățământ. Deși majoră, reclamanta se află în incapacitate de a munci întrucât nu și-ar putea realiza efectiv dreptul la educație și formare profesională dacă timpul pe care trebuie să îl aloce studiului ar fi folosit pentru a-și procura mijloacele materiale necesare întreținerii sale.
Având în vedere relația de rudenie dintre părinte și copil, implicațiile materiale și morale ale acesteia, caracterul succesiv al prestației cu titlu de pensie de întreținere, care rezidă din rațiunea legii tocmai în necesitatea contribuirii părintelui la pregătirea profesională și morală a copilului, nivelul pensiei trebuie raportat și apreciat în funcție de posibilitățile efective ale părintelui care urmează a fi obligat.
Astfel, stabilirea cuantumului pensiei de întreținere se va face în conformitate cu dispozițiile art. 529 alin. 2 C.civ. care stipulează că atunci când întreținerea este datorată de către părinte, ea se stabilește până la 1/3 din câștigul din muncă pentru doi copii, această cotă raportându-se la veniturile nete ale debitorului obligației de întreținere.
Față de dispozițiile menționate anterior și având în vedere faptul că pârâtul, mai prestează întreținere față de minora C. O. G., față de care este în mod legal obligat și față de veniturile obținute, instanța va stabili o pensie de întreținere în cuantum de 1/6 din venitul său lunar net - în prezent în medie 1850,66 lei.
În ceea ce privește data de la care se datorează pensia de întreținere, instanța reține că, potrivit art. 532 alin. 1 Cod civil, starea de nevoie a reclamantului este prezumată de la data formulării cererii de chemare în judecată, astfel încât acesta este data de la care se datorează și pensia de întreținere.
Pentru toate aceste considerente, instanța va admite cererea și va obliga pârâtul la plata către reclamanta C. Loredna M. a unei pensii de întreținere în cuantum de 1/6 din venitul său lunar net - în prezent în medie 1850,66 lei de la momentul introducerii cererii, respectiv 19.03.2015 și până la finalizarea studiilor, dar nu mai târziu de vârsta de 26 de ani.
Față de dispozițiile art. 453 Cod procedură civilă, potrivit cărora partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, și față de cererea expresă a reclamantei în acest sens, instanța reține culpa procesuală a pârâtului în declanșarea prezentului litigiu și prin urmare va obliga pârâta în solidar la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 400 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de către reclamanta C. L. M., CNP:_ cu domiciliul procesual ales la cabinet avocet Zorica L. C., în Cluj N., .. 74, . II-a, . în contradictoriu cu pârâtul CHIDEAM M. D., CNP_, cu domiciliul în Cluj N., .. 54, ., având ca obiect stabilire pensie de întreținere.
Obligă pârâtul la plata în favoarea reclamantei a unei pensii lunare în cuantum de 1/6 din venitul său lunar net - în prezent în medie 1850,66 lei de la momentul introducerii cererii, respectiv 19.03.2015 și până la finalizarea studiilor, dar nu mai târziu de vârsta de 26 de ani.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată – onorariu avocațial.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicarea prezentei sentințe civile. Cererea de apel se depune la Judecătoria Cluj N..
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
I. G. D. A. P.
4 ex/03.08.2015
Red.I.G.D.
Tehnored.I.G.D.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... | Pretentii. Sentința nr. 6667/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
