Plângere contravenţională. Sentința nr. 7126/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7126/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 08-07-2015 în dosarul nr. 822/235/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.-N.
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
DOSAR CIVIL NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7126/2015
Ședința Publică din 08.07.2015
INSTANȚA constituită din:
PREȘEDINTE: I. G. D.
GREFIER: A. P.
S-a luat spre examinare cauza civilă formulată de petentul P. L. Z. împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 03.03.2014 de către intimatul INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE C., avand ca obiect plângere contravențională.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.
Se constată că mersul dezbaterilor și concluziile puse de părți au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de 24.06.2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. sub nr._, petentul P. L. Z., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C., a solicitat instanței să dispună anularea procesului verbal de contravenție . nr._/03.03.2014, anularea măsurii complementare de 3 puncte penalizare și restituirea sumei de 170 lei achitată cu titlu de amendă.
În motivare, petentul a arătat că pe porțiunea de stradă unde s-a petrecut incidentul este o singură bandă de mers, iar după ce a semnalizat intenția de a schimba direcția de mers spre dreapta în dreptul imobilului nr. 12 și a efectuat virajul spre dreapta a acroșat autoturismul VW Passat cu nr._ care se afla angajat în depășire prin dreapta sa.
Plângerea nu a fost motivată în drept.
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei (f.4).
Prin întâmpinarea depusă la data de 05.05.2014 (f.17-18) intimatul a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal contestat ca fiind legal și temeinic.
În motivare intimatul a arătat că procesul verbal contestat cuprinde toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 16 și 17 din OG nr.2/2001.
Totodată, sub aspectul temeiniciei, a mai arătat că sancțiunea contravențională a fost aplicată în limitele prevăzute de lege, cu respectarea art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, raportat la fapta contravențională săvârșită, gradul de pericol social și circumstanțele personale ale petentului.
A mai precizat că fapta contravențională a fost constată de agentul constatator cu propriile simțuri, astfel că actul sancționator se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie până la proba contrară.
În drept a invocat dispozițiile Codului de Procedură civilă, ale OG nr. 2/2001, ale OUG nr. 195/2002.
Prin răspunsul la întâmpinare depus în data de 20.05.2015 (f. 25-26) a reiterat în esență susținerile expuse pe larg în cuprinsul cererii introductive.
Prin Sentința civilă nr. 604/2014 Judecătoria G. a admis excepția necompetenței teritoriale și a dispus declinarea cauzei spre soluționare către Judecătoria C. N., plângerea fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 09.10.2014.
În cauză instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, precum și proba testimonială cu audierea martorei K. O. B. (f. 15) și cercetarea la fața locului, procesul verbal întocmit fiind depus la fila 50 din dosar.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/03.03.2014 petentul P. L. Z. a fost sancționat cu amendă în cuantum de 340 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute și sancționate de art. 100 alin.2 OUG 195/2002.
În cuprinsul actului de constatare a contravenției s-a reținut că în data de 01.03.2014, la orele 16.00, petentul a condus autoturismul marca Opel cu nr. de înmatriculare_ pe . nu s-a asigurat la virajul dreapta pentru a intra în curtea imobilului cu nr. 12 intrând în impact cu autoturismul marca VW cu nr._ care circula regulamentar pe banda de mers.
Petentul a semnat procesul verbal, iar la rubrica ,,alte mențiuni,, s-a consemnat ”nu sunt de acord cu vinovăția”.
Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal, instanța constată următoarele:
Sub aspectul legalității, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității și care pot fi invocate și de instanță din oficiu. Astfel, procesul-verbal cuprinde numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia precum și semnătura agentului constatator.
Sub aspectul temeiniciei, plecând de la prevederile art. 47 din O.G. nr. 2/2001, care fac trimitere la prevederile Codului de procedură civilă, instanța, având în vedere și prevederile art. 270 Cod procedură civilă, reține că procesul-verbal legal întocmit face dovada până la proba contrarie, iar, în virtutea art. 249 din Codul de procedură civilă, pentru a dovedi o situație contrară celei reținute în procesul-verbal, sarcina probei revine celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul-verbal.
Procesul-verbal de constatare a contravenției, are, așadar, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară. A conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerată o modalitate de stabilire legală a vinovăției, în sensul art. 6 alin. 2 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale.
Astfel, în Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku contra Franței, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că prezumțiile sunt permise de Convenție, dar nu trebuie să depășească limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei și prezervând drepturile apărării, de unde rezultă faptul că nici prezumția de nevinovăție și nici prezumția de veridicitate a procesului-verbal de contravenție nu au caracter absolut.
Prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care, prin aplicarea ei, s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrară celor consemnate în procesul-verbal, deși, din probele administrate de organul din care face parte agentul constatator, instanța nu poate fi convinsă de vinovăția contravenientului, dincolo de orice îndoială rezonabilă.
În drept, potrivit art. 100 alin. 2 coroborat cu art. 108 alin. 1 lit. b pct. 3 din O.U.G. nr. 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni nerespectarea regulilor privind manevra de întoarcere, mersul înapoi, schimbarea benzii de circulație sau a direcției de mers, dacă prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale, iar potrivit art. 51 O.U.G. nr. 195/2002, Conducatorul unui vehicul care circula in spatele altuia are obligatia de a pastra o distanta suficienta fata de acesta, pentru evitarea coliziunii.
Sub aspectul faptei reținute în sarcina sa, petentul a susținut că vinovăția în producerea accidentului îi aparține intervenientului M. C. care a încercat să efectueze o manevră de depășire pe partea dreaptă.
În sens contrar intervenintul M. C. a arătat petentul a virat brusc și l-a acroșat, susținere reiterată în fața organelor de constatare când a arătat că se afla pe partea dreaptă când petentul a virat dreapta fără a se asigura și fără a semnaliza în dreptul unde șoseaua de bifurcă pe două sensuri și l-a acroșat pe partea stângă de la aripă până în spate.
Referitor la incidentul petrecut martora K. O. B. a arătat că în momentul când petentul a încercat să vireze dreapta pentru a intra în curtea bisericii, după ce în prealabil semnalizase această intenție, circulând înspre axul drumului pentru a avea loc pentru această manevră a fost lovit de intervenient care a încercat să îl depășească pe partea dreaptă.
În urma cercetării la fața locului s-a constatat că pe porțiunea de drum unde a avut loc impactul există o singură bandă pe sensul de mers, iar în dreptul imobilului cu nr. 12, drumul se desparte în două benzi.
Rezultă așadar că cel puțin pârnă în dreptul imobilului cu nr. 12 circulația se desfășoară pe un singur sens, drumul fiind despărțit de linie continuă, iar intervenientul nu ar fi avut cum să circule în paralel cu petentul pentru a fi acroșat de acesta la schimbarea direcției de mers, susținerea că în acea zonă sunt două benzi fiind eronată, din moment ce a doua bandă se formează tocmai de la . menționat.
Prin urmare, culpa în producerea impactului îi aparține intervenientului M. C., care nu a respectat distanța corespunzătoare față de autotuturismul condus de către petent, încercând să se încadreze prea devreme pe banda I, deși în locul unde s-a produs impactul circulația nu se desfășura încă pe două benzi, neacordând atenție intenției de schimbare a direcției de deplasare semnalizată de către petent, astfel cum a arătat și martora audiată în cauză.
Față de aceste aspecte, instanța apreciază că în sarcina petentului a fost reținută o faptă cotravențională, pe care acesta nu a săvârșit-o și în consecință va admite plângerea contravențională formulată, va anula procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/03.03.2014 și pe cale de consecință va exonera petentul de la plata sancțiunii contravenționale a amenzii în sumă de 340 lei, urmând a înlătura celelalte consecințe ale procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/03.03.2014, respectiv măsura complementară a aplicării a 3 puncte penalizare și a dispune restituirea sumei de 170 lei reprezentând jumătate din cuantumul amenzii contravenționale stabilită prin actul sancționator atacat, sumă achitată cu chitanța nr. 1402/04.03.2014 emisă de Primăria Municipiului
Totodată, față de prevederile art. 453 Cod procedură civilă și având în vedere principiul disponibilității care guvernează procesul civil, instanța va lua act de faptul că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de către petentul P. L. Z., cu domiciliul în G., .. 2, jud. C., CNP_, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C., cu sediul în C. N., ., jud. C., intervenientul M. C. cu domiciliul în C. N., ., . și asigurătorii . –Sucursala C., cu sediul în C. N., ., jud. C. și A. A. SA – Sucursala C., cu sediul în C. N., .. 1, jud. C. împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/03.03.2014.
Anulează procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/03.03.2014 și pe cale de consecință exonerează petentul de la plata sancțiunii contravenționale a amenzii în sumă de 340 lei.
Înlătură celelalte consecințe ale procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/03.03.2014, respectiv măsura complementară a aplicării a 3 puncte penalizare.
Dispune restituirea sumei de 170 lei reprezentând jumătate din cuantumul amenzii contravenționale stabilită prin actul sancționator atacat, sumă achitată cu chitanța nr. 1402/04.03.2014 emisă de Primăria Municipiului G. – Direcția Impozite și Taxe Locale.
Ia act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicarea prezentei sentințe civile. Cererea de apel se depune la Judecătoria C. N..
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.07.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
I. G. D. A. P.
4 ex/25.09.2015
Red.I.G.D.
Tehnored. I.G.D.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 7057/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA | Reexaminare anulare cerere. Sentința nr. 7162/2015.... → |
|---|
