Plângere contravenţională. Sentința nr. 7657/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7657/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 29-07-2015 în dosarul nr. 6240/211/2014*
ROMANIA
JUDECATORIA C. N.
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
SECTIA CIVILA
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7657/2014
Ședința publică din 29 iulie 2015
Instanța constituita din:
P.: F. I.
GREFIER: T. R.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de petenta ., în contradictoriu cu intimata M. C. N. - DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ - SERVICIUL INSPECȚIE COMERCIALĂ, având ca obiect plângere contravenționala-rejudecare.
La apelul nominal făcut în ședința publica, se constata lipsa partilor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța a efectuat verificări pe site-ul www.primariaclujnapoca.ro și a printat Hotărârea nr. 170/2009 pe care a depus-o la dosar.
Instanta, nefiind excepții de invocat sau alte cereri in probatiune formulate, în temeiul art. 394 alin.1 C.pr.civ, declara inchise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 25.03.2014, sub dosar dosar nr._, petenta ., în contradictoriu cu intimata M. C. N. - DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ - SERVICIUL INSPECȚIE COMERCIALĂ a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 06.03.2014, solicitând instanței anularea acestuia.
În motivare, se arată faptul că se impută petentei că ar fi amplasat un panou publicitar pe domeniul public, fără a deține autorizația de construire și fără achitarea taxelor aferente ocupării terenului.
Potrivit petentei, anterior aplicării aceste amenzi, ar fi trebuit emisă o somație prin care să i se solicite mutarea acestui panou, doar în cazul neîndeplinirii petenta putând să fie amendată.
Petenta a mai arătat că este posibil ca unul dintre clienți să fi mutat acest panou din greșeală, solicitând totodată, în subsidiar, înlocuirea amenzii cu avertisment.
În drept, cererea s-a întemeiat pe dispozițiile OG 2/2001, art. 1 și 4 din HCL 170/2009 și art. 411 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ.
La cerere au fost atașate, în copie, somația de plată și procesul verbal contestat (f. 7).
Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în sumă de 20 lei (f. 3).
Legal citată, intimata 01.02.2014 a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca tardiv introdusă iar pe fond ca neîntemeiată, procesul verbal fiind legal și temeinic iar sancțiunea fiind corect individualizată.
Pe fond, intimata a învederat faptul că petenta a ocupat în mod abuziv domeniul public al mun. C.-N., amplasând pe trotuar, în Piața Unirii nr. 19, un panou publicitar mobil deși nu deținea autorizație de construire și nu a achitat contravaloarea taxelor aferente ocupării terenului. În continuare se arată că întrucât societatea nu a respectat interdicția de amplasare fără forme legale a panoului publicitar pe domeniul public, în speță, devin incidente prevederile art. 1 și 4 din H.C.L. nr. 170/2009. Astfel, interdicția de a amplasa pe domeniul public/privat al mun. C.-N. articolele de mobilier stradal fără autorizație de construire și fără achitarea taxelor aferente ocupării terenului este o interdicție negativă și continuă a fiecărui agent economic căruia îi revine obligația corelativă instantanee de îndepărtare a acestor obiecte de pe domeniul public, cu consecința că termenul în care proprietarul are obligația de a acționa în sensul îndepărtării panoului ilegal începe să curgă de îndată ce acesta a fost amplasat fără drept în locația respectivă și nu de la momentul în care a fost somat de autoritatea competentă să procedeze la ridicarea acestuia.
Prin sentința civilă nr. 6731/25.06.2014 instanța a admis excepția tardivității formulării plângerii contravenționale, excepția invocată de intimată.
Prin decizia nr. 1164/2014 pronunțată la data de 03.12.2014 de Tribunalul C. – Secția Mixtă de C. Administrativ și Fiscal, de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a fost admis apelul formulat de petentă și a fost anulată sentința de mai sus, cauza fiind trimisă spre rejudecare la aceeași instanță.
Deliberând asupra cauzei civile de față având ca obiect cerere cu valoare redusă, constată următoarele:
În fapt, prin procesul verbal de contravenției . nr._ din data de 06.03.2014, petenta . a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 1000 lei pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 4 coroborat cu art. 1 din HCL 170/2009.
Potrivit celor consemnate în procesul verbal contestat, în data de 06.03.2014, s-a constatat faptul că pe domeniul public (trotuar) de la sediul petentei, a fost amplasat un panou publicitar mobil fără ca petenta să dețină autorizație de construire și fără achitarea taxelor aferente ocupării terenului.
În drept, potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Sub aspectul legalității, analizând modul de întocmire a procesului-verbal . nr._ din data de 06.03.2014, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator. Procesul-verbal întocmit conține de asemenea, semnătura unui angajat al petentei.
Sub acest aspect, instanța reține faptul că petenta nu a invocat motive de nulitate ale procesului verbal ci a susținut lipsa de temeinicie a acestuia
Sub aspectul temeiniciei, procesul verbal . nr._ din data de 06.03.2014 este corect întocmit, în cauză nefiind dovedită o altă situație de fapt decât cea reținută de agentul constatator, astfel că instanța urmează să respingă plângerea formulată de petent.
Potrivit art. 1 din HCL 170/2009 „articolele de mobilier stradal (gherete, tonete, panouri publicitare mobile, suporți etc.) amplasate pe domeniul public sau privat al statului fără autorizația de construire și fără achitarea taxelor aferente ocupării terenului, vor fi ridicate de către proprietari în urma somației, în termen de maxim 24 de ore de la înștiințarea proprietarului – în cazul gheretelor și tonetelor și, imediat – în cazul celorlalte articole de mobilier stradal”.
Totodată, conform dispozițiilor art. 4 din același act normativ „nerespectarea prevederilor art. 1, 2 și 3 constituie contravenție și se sancționează cu amendă cuprinsă între 1000-200 lei”.
De asemenea, 7 din HCL 170/2009 „în cazul în care proprietarii mobilerului stradal nu se conformează somațiilor primite, termenelor stabilite și nu respectă măsurile dispuse prin procesele-verbale de constatare a contravențiilor încheiate, mobilerul stradal va fi ridicat pe cale administrativă de către societatea desemnată în vederea efectuării unor astfel de operațiuni, prin grija Direcției tehnice din cadrul Primăriei municipiului C.-N., iar cheltuielile vor fi suportate de către proprietarii mobilerului, conform devizului anexă la prcoesul-verbal de ridicare.
Relativ la temeinicia procesului-verbal contestat, instanța reține că deși O.G. nr. 2/ 2001 privind regimul juridic al contravențiilor nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku contra Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni contra Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999 ).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31 – 36 din O.G. nr. 2/ 2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. contra României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. contra României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal de contravenție este întocmit ca urmare a constatării directe a contravenției de către agentul constatator. Mai mult, prin probele aflate la dosar, nu s-a probat de către petent o situație contrară celei reținute în procesul-verbal de contravenție, susținerea petentei potrivit căreia un client ar fi mutat acest panou nefiind dovedită. Totodată, instanța reține faptul că petenta, plasând acest panou mobil, acea obligația de supraveghea modul de aplasare al acestuia, în vederea respectării prevederilor legale în materie
În același timp, instanța reține că susținerea petentei privind necesitatea întocmirii de către intimată a unei somații în vedere ridicării acestui panou, sancționarea contravențională urmând a fi dispusă doar în cazul neîndeplinirii acestei măsuri, este neîntemeiată. Astfel, textul legal nu prevede această condiționare, articolul 1 din H.C.L. 170/2009 stabilind că în cazul mobilierului stradal, cu excepția tonetelor sau a gheretelor, ridicarea se va face imediat, sancțiunea neîndeplinii acestei măsuri fiind ridicarea acestora pe cale administrativă potrivit art. 7 din același act normativ. Instanța reține că actul normativ nu prevede o procedura de comunicare a somației în scris, fapta imputată fiind din categoria celor cu executare uno ictu, fiind absurd ca în ipoteza constatării amplasării unor astfel de piese în spații publice, proprietarului acesteia să îi fie întâi comunicată o somație scrisă și doar ulterior îndeplinirii acestei proceduri de comunicare, dacă mobilerul nu este mutat, să se dispună sancționarea sa. Textul menționează clar că un panou publicitar mobil trebuie mutat de îndată de către proprietar, obligație de altfel îndeplinită în cauza de față, pentru că în caz contrar acesta va fi ridicat pe cale administrativă, costurile fiind imputate proprietarului acestuia.
Astfel, instanța reține faptul că alin. 4 raportat la art. 1 prevede faptul că reprezintă contravenție fapta de amplasare pe domeniul public sau privat al statului a mobilierului . achitarea taxelor, iar nu fapta de ridicare imediată a pieselor amplasate nelegal. În cazul în care s-ar reține interpretarea nelegală a petentei s-ar ajunge la concluzia, extrem de periculoasă în ceea ce privește domeniul protejat prin incriminarea unor astfel de fapte, că astfel de mobiler putând fi amplasat oriunde și oricând, proprietarul nefiind sancționat în cazul în care este depistat dar îndepărtează bunurile de pe spațiul public. În cazul acesta oricine ar putea să încerce amplasarea unor panouri de exemplu, neavând absolut nimic de pierdut.
Totodată, instanța reține că planșele depuse la dosar dovedesc săvârșirea faptei, astfel cum a fost reținută de către intimată.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate în cauză, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/ 2001, instanța reține că amenda contravențională aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite – agentul constatator stabilind amenda minimă stabilită de actul normativ, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, intimata arătând că societatea petentă mai fusese sancționată în trecut pentru fapta de a desfășura activitate de cafe-bar, fără a deține acord de funcționare și aprobare de orar eliberată de Primărie.
Pentru toate aceste considerente, instanța consideră că procesul-verbal de contravenție a fost în mod legal și temeinic întocmit, iar sancțiunea aplicată este legală și proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, motiv pentru care va respinge plângerea ca neîntemeiată.Pentru considerentele mai sus expuse, instanța apreciază ca procesul-verbal . nr._ din data de 06.03.2014 a fost în mod legal și temeinic întocmit, astfel încât plângerea formulată de petent apare ca neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTǍRǍȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta . cu sediul situat în C. N., ., ., având CUI_ și nr. de înregistrare la Reg. . în contradictoriu cu intimatul M. C. N. - DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ - SERVICIUL INSPECȚIE COMERCIALĂ cu sediul în C. N., . împotriva procesului verbal . nr._ din data de 06.03.2014.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a fi depusă la Judecătoria C. N..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 29.07.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
F. IULIATOTH R.
Red./Dact. F.I./ 4 ex. 31.07.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 7341/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 7201/2015.... → |
|---|
