Pretenţii. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA

În motivarea cerererii, reclamanta a arătat că a înregistrat pe rolul Judecătoriei C.-N. o plângere contravențională împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției nr. 111 încheiat la data de 28.04.2011 iar la data de 30.01.2014 acțiunea a fost respinsă în primă instanță. Ulterior, la data de 24.09.2014, Tribunalul C. a admis recursul declarat de reclamantă și a modificat sentința recurată în sensul admiterii plângerii contravenționale așa cum a fost aceasta formulată.

În continuare, reclamanta susține că a solicitat admiterea plângerii contravenționale și acordarea cheltuielilor de judecată avansate însă instanța nu s-a pronunțat asupra acestei solicitări. Se arată că la baza obligației de restituire a cheltuielilor stă culpa procesuală iar partea din vina căreia s-a purtat procesul trebuie să suporte cheltuielie făcute, justificat, de partea care a câștigat procesul.

În susținerea pretențiilor sale, reclamanta a anexat cererii formulate un set de înscrisuri (f. 4-12).

Cererea formulată a fost legal timbrată, fiind anexată chitanța ce atestă plata taxei judiciare de timbru în sumă de 166 lei ( f. 19).

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată. În motivare, pârâta a învederat faptul că, ulterior admiterii recursului declarat de recurenta R. M. prin decizia civilă nr 1631/2014 din data de 24.09.2014, aceasta din urmă a formulat cerere de lămurire a acestei hotărâri, cerere ce a fost soluționată prin decizia civilă nr. 245/R/2015 din data de 21.05.2015 prin care s-a admis excepția inadmsibilității cererii de lămurire. Astfel, prin această hotărâre s-a stabilit că apelanta putea solicita completarea hotărârii în baza art. 444 C.pr.civ., însă a precizat că nu dorește să formuleze o astfe de cerere ci o cerere de lămurire a hotărârii.

Totodată, se arată că potrivit dispozițiilor art. 452 C.pr.civ., partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă dovada existenței și întinderii acestora până la închiderea dezbaterilor.

Astfel, potrivit pârâtei, în plângerea contravențională înregistrată la Judecătoria C.-N. în data de 18.05.2011, nu s-au solicitat cheltuieli de judecată, nici în cererea introductivă nici în recurs, cauza soluționându-se fără acordarea acestor cheltuieli care nu au fost cerute până la închiderea dezbaterilor.

Au fost anexate înscrisuri (f. 29-50).

Instanța a dispus acvirarea dosarului cu nr._/211/2011.

La data de 05.10.2015 reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a învederat faptul că cererea de lămurire a dispozitivului hotărârii din dosarul nr._/211/2011 nu are nicio consecință asupra soluționării prezentei cauze, neavând autoritate de lucru judecat și necondiționând în vreun fel prezenta cerere. Totodată, se arată că în raport de momentul formulării acestei cereri, fusese depășit termenul legal de introducere a unei cereri în completare dispozitiv.

În același timp, reclamanta susține că lipsa precizării obiectului plângerii contravenționale în dosarul nr._/211/2011, invocată de pârât prin întâmpinare, în ceea ce privește acordarea cheltuielilor de judecată, nu constituie o condiție pentru admiterea prezentei acțiuni.

În cauză, a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri.

Analizând cererea de chemare în judecată, întâmpinarea precum și întregul material probator administrat, instanța reține următoarele:

Prin sentinta civila nr. 834/30.01.2014 pronuntata de Judecatoria C.-N. în dosarul nr._/211/2011, anexat prezentei cauze, a fost respinsă plângerea contravențională formulata de reclamanta R. M. in contradictoriu cu pârâta Muncipiul C.-N. – Direcția Poliția Comunitară

Ulterior, prin decizia civila nr. 1631/24.09.2013 pronuntata de Tribunalul C. în același dosar, a fost admis recursul declarate de reclamantă si a fost modificata sentinta recurată în sensul admiterii plângerii contravenționale. La data de 21.05.2015, prin decizia civilă nr. 245/R/2015 Tribunalul C. a respins cerere de lămurire dispozitiv, formulată de reclamanta recurentă, prin care aceasta urmărea acordarea cheltuielilor de judecată efectuate în acest proces, ca inadmisibilă.

Astfel cum rezulta din dovezile depuse în dosarul nr._ reclamanta a achitat suma de 1680 lei cu titlu de onorariu expert (f. 120, 224 dosar fond_/211/2011) și 620 lei cu titlu de onorariu avocat (f. 260 dosar fond_/211/2011).

Instanța reține că la termenul din data de 09.01.2014, la care cauza a fost reținută în pronunțare, reprezentantul reclamantei a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.

Conform art. 274 alin. 1 C.pr.civ, dispoziție de drept material aplicabilă, având în vedere momentul formulării plângerii contravenționale, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. Totodată, în cazul cererii de recuperare a cheltuielilor de judecată formulată pe cale principală, culpa procesuală se traduce, pe planul dreptului material, prin răspunderea civilă delictuală, iar în cauză, sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale.

În cauza de față, instanța constată că, în dosarul civil nr._/211/2011, pârâta din prezentă cauză, a căzut în pretenții prin admiterea actiunii reclamantei, aceasta din urmă omițând să solicite în fața instanței de recurs acordarea acestor cheltuieli, care fuseseră solicitate însă în primă instanța. Totodata, instanta apreciază ca nu reprezinta un impediment pentru acordarea cheltuielilor de judecată pe cale separata imprejurarea ca astfel de cheltuieli nu au fost solicitate in dosarul in care au fost efectuate sau ca reclamantul nu a mentionat în fața acelor instanțe că își rezervă dreptul de a le solicita pe cale separata. Dimpotrivă, ar fi constituit un astfel de impediment daca instanțele care au solutionat litigiul respectiv s-ar fi pronunțat în orice fel asupra cheltuielilor de judecată, caz in care ar fi intervenit autoritatea de lucru judecat. În caz contrar însa, nimic nu împiedică o parte să solicite astfel de cheltuieli de judecata pe cale separată, în termenul general de prescripție de 3 ani, astfel cum este cazul în speța de față.

Totodată, respingerea cererii de lămurire dispozitiv în privința cheltuielilor de judecată, ca inadmisibilă, nu are nici autoritate de lucru judecat, nici relevanță în prezenta cauză, întrucât instanța care a pronunțat-o nu a soluționat fondul pretențiilor ci strict admisibilitatea acțiunii.

Asa fiind, instanta apreciaza intemeiata actiunea formulata de reclamant, urmand a o admite si a le obliga pe parate la plata catre acesta a sumei de 2300 lei reprezentand cheltuieli de judecata pe cale separata din care 1680 lei reprezentând onorariu expert și 620 lei cu titlu de onorariu avocat.

Totodata, în prezenta cauză, instanța va lua act de faptul că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta R. M. având CNP_ cu domciliul situat în C.-N. ., prin S.C.A. I. și Asociații, în contradictoriu cu pârâtul M. C.-N., cu sediul în C.-N., .-3, CUI_.

Obligă pârâtul la plata sumei de 2300 lei reprezentând cheltuieli de judecată pe cale separată din care 1680 lei reprezentând onorariu expert și 620 lei cu titlu de onorariu avocat în dosarul civil nr._/211/2011.

Ia act de faptul că reclamanta nu a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată în prezentul dosar.

Cu apel în termen de 30 zile de la comunicarea prezentei.

Cererea privind calea de atac se va depune la Judecătoria C.-N..

Pronuntata in sedinta publica din 25.11.2015.

JUDECĂTOR GREFIER

F. IULIATOTH R.

Red/Teh. 4 ex. F.I. /26.11.2015