Cerere necontencioasa. Sentința nr. 19/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 19/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 19-09-2013 în dosarul nr. 31634/212/2012*
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILA
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
SENTINȚA CIVILĂ NR.
Ședința publică din data de 19.09.2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: A.-G. J.
GREFIER: D. Ș.
Pe rol judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamanta I. S., cu domiciliul procesual ales la familia D. F., din sat Nisipari, ., . în contradictoriu cu pârâtul I. C.-N., cu domiciliul în comuna M. V., ., jud.C., având ca obiect cerere necontencioasa ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanta I. S. personal care se identifică cu CI . nr._ și asistată de avocat I. E., conform împuternicirii avocațiale aflată la dosarul cauzei, pârâtul I. C. N. personal, care se identifică cu CI . nr._.
Procedura de citare este legal îndeplinită cu părțile, conform disp.art.185 și urm. C.proc.civ.
S-a făcut referatul cauzei expus oral de către grefierul de ședință, după care,
Instanța reține că la dosarul cauzei s-a depus prin serviciul registratură, la data de 13.09.2013, din partea Primăriei comunei Castelu, referatul de anchetă psihosocială cu privire la minor, efectuat în cauză la domiciliul pârâtei.
La interpelarea instanței, pârâtul precizează faptul că d-na avocat pe care o are angajată, nu mai intră în acest dosar.
Instanța reține faptul că pârâtul nu înțelege să beneficieze de apărare calificată și nu depune nici întâmpinare în prezenta cauză. Acordă cuvântul asupra probelor:
Apărătorul reclamantei, având cuvântul, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale cu audierea unui martor.
Pârâtul solicită de asemenea încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei cu audierea unui martor.
Instanța în temeiul disp.art.167 alin.1 Cod procedură civilă încuviințează pentru ambele părți, proba cu înscrisuri, cele aflate la dosarul cauzei, pe care le găsește legale, pertinente, concludente și utile cauzei și proba testimonială cu audierea a câte un martor, pentru fiecare parte. Lasă cauza la a doua strigare pentru administrarea probei testimoniale.
La a doua strigare a cauzei, se prezintă reclamanta I. S. personal și asistată de avocat I. E., pârâtul I. C. N. personal.
În temeiul disp.art.196-198 Cproc.civ., instanța procedează la administrarea probei testimoniale prin audierea martorilor, în persoana numitului D. L., care se identifică cu CI . nr._ și a numitei Brighiac V., care se identifică cu BI . nr._, cele declarate fiind consemnate în procesele verbale atașate la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei:
Apărătorul reclamantei, având cuvântul, solicită admiterea acțiunii, în sensul stabilirii locuinței minorului provizoriu la mama reclamantă, până la soluționarea dosarului de fond nr._/212/2012. Fără cheltuieli de judecată.
Pârâtul, având cuvântul, solicită ca stabilirea locuinței minorului să fie la domiciliul acestuia.
Instanța în temeiul disp.art.150 Cod procedură civilă constată încheiate dezbaterile asupra fondului cauzei și rămâne în pronunțare:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 14.12.2012, sub nr._, reclamanta I. S., în contradictoriu cu pârâtul I. C.-N., a solicitat exercitarea autorității părintești asupra minorului A.-N. de către mama reclamantă și stabilirea locuinței minorului la reclamantă în mod provizoriu, până la soluționarea cererii de divorț aflate pe rolul Judecătoriei C..
În motivarea în fapt, s-a arătat că din căsătoria părților s-a născut minorul A.-N., care în prezent se află la tată, mama fiind alungată din domiciliul comun prin exercitarea de violențe fizice asupra sa. Separația violentă a traumatizat nu numai mama, dar și copilul prea mic să înțeleagă de ce mama lui nu mai apare. Apreciază reclamanta că este în interesul acestuia ca minorul să aibă locuința provizorie, până la soluționarea divorțului, la mama reclamantă.
Cererea nu a fost întemeiată în drept.
Cererea a fost legal timbrată.
În dovedire, reclamanta a depus în copie certificatul de naștere al minorului, certificatul de căsătorie și cartea de identitate.
Pârâtul, legal citat, s-a prezentat în instanță, însă nu a depus întâmpinare, deși i s-a acordat termen pentru pregătirea apărării.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, fiind depuse și referatele de anchetă psihosocială nr.1878/2013 și nr.6011/2013, precum și proba testimonială cu martorii D. L. și Brighiac V..
Prin precizările orale formulate de apărătorul reclamantei la ultimul termen de judecată, instanța reține că cererea formulată vizează doar stabilirea locuinței minorului, pe cale de ordonanță președințială, până la soluționarea fondului cererii de divorț.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin cererea introductivă, astfel cum a fost precizată, s-a solicitat pe cale de ordonanță președințială, stabilirea locuinței minorului A.-N., până la soluționarea cererii de divorț, înregistrată sub nr._/212/2012.
Asupra admisibilității cererii de ordonanța președințială
Instanța constată că reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 581 (1) C.proc.civ.: „instanța va putea să ordone măsuri vremelnice, în cazuri grabnice pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.”
Pe lângă condițiile generale ce trebuie îndeplinite de orice cerere de chemare în judecată, admisibilitatea ordonanței președințiale presupune îndeplinirea anumitor condiții speciale cumulative, precum urgența ce justifică folosirea acestei proceduri, caracterul vremelnic al măsurii luate de instanță și neprejudecarea fondului.
Examinând admisibilitatea cererii de ordonanță președințială prin prisma condițiilor restrictive enunțate de textul menționat, instanța este datoare sa stabilească dacă, într-adevăr, în raport cu circumstanțele cauzei și cu natura dreptului substanțial dedus judecății, măsura a cărei luare se solicită are un caracter urgent, iar efectele sale sunt vremelnice. Chestiunile legate de stabilirea locuinței minorului pe durata derulării procedurii de divorț pe calea dreptului comun necesită, într-adevăr, o soluționare urgentă prin prisma interesului superior al copilului, instanța fiind datoare să dispună toate masurile necesare pentru a preveni producerea oricărui prejudiciu copilului, sub aspect fizic sau moral. Din acest considerent, prezenta cerere de ordonanță președințială este admisibila.
În plus, această măsură are și o consacrare legală expresă, în acest sens fiind dispozițiile art.613/2 C.proc.civ.
În raport de cererea formulată, instanța apreciază că pe cale de ordonanță președințială se poate dispune doar asupra stabilirii locuinței minorului, măsură ce prezintă un caracter vremelnic, chestiunea exercitării autorității părintești fiind un aspect ce ține de dezlegarea fondului și care nu poate fi antamat în cadrul acestei proceduri speciale.
Pe fondul cererii formulate, urmărind valorificarea deplină a intereselor superioare ale minorului, în acest sens, instanța apreciază că stabilirea locuinței minorului în mod provizoriu la mamă, persoana care s-a ocupat de creșterea și educarea acestuia până la separația soților, este soluția cea mai potrivită până la soluționarea cererii de divorț.
În acest sens, instanța reține din depoziția martorului D. L. că reclamanta este cea care s-a ocupat exclusiv de creșterea și îngrijirea minorului, până la data la care a fost izgonită de pârât, în urma unor agresiuni fizice exercitate asupra reclamantei. Cu privire la comportamentul tatălui, martorul a arătat că acesta nu creează un mediu propice pentru creșterea copilului, având în vedere consumul de alcool în mod repetat și a modul în care ascultă muzică. Pe de altă parte, climatul din familia reclamantei este unul liniștit, dat de religia pe care părinții reclamantei au adoptat-o.
Martorul Brighiac V. a declarat că minorul este foarte atașat de tată, iar atunci când reclamanta locuia împreună cu minorul aceasta se îngrijea de copil, deși mai mult se ocupa bunica paternă. Declarația martorei este vădit subiectivă, aceasta afirmând că bunica paternă spală copilul de trei ori pe zi, că îl ține în brațe ca pe un bibelou, iar treburile casei și le face noaptea, bunica paternă fiind o persoană foarte inteligentă. Totodată, martorul a arătat că în luna septembrie 2012 au avut loc două incidente în care viața minorului a fost pusă în pericol, iar în ambele situații reclamanta dormea, afirmație neverosimilă cu atât mai mult cu cât aceste susțineri nu se coroborează cu alte mijloace de probă administrate în cauză.
În plus, din declarația acestui martor, instanța reține că vizitele sale se extind până la miezul nopții, oră la care minorul încă se joacă. Cu privire la acest aspect, instanța constată că martorul nici nu a conștientizat că este în detrimentul minorului un astfel de program zilnic, martorul accentuând că minorul chiar se simte bine și se joacă.
Pe de altă parte, declarația martorei Brighiac contravine celor constatate prin referatul de anchetă psihosocială efectuată la domiciliul pârâtului cu privire la condițiile materiale de care beneficiază minorul la locuința tatălui (în sensul că imobilul are doar două camere locuibile, ușa de afară nu are clanță, iar un pietroi ține ușa să nu se deschidă din exterior, cea de-a treia cameră nefiind finalizată), martorul arătând că această construcție este finalizată, racordată la curent electric și cu încălzire pe lemne.
Instanța mai reține din declarația martorului audiat la solicitarea reclamantei, care este verosimilă și în concordanță cu referatul de anchetă psihosocială efectuat la domiciliul reclamantei și declarația martorului audiat în primul ciclu procesual, că pârâtul este o persoană agresivă ce exercită acte de violență asupra reclamantei în repetate rânduri pe fondul consumului de alcool.
Având în vedere aspectele reținute, respectiv comportamentul tatălui pârât, implicarea mamei în mod continuu în creșterea și îngrijirea minorului, condițiile materiale în care minorul crește, instanța apreciază că în raport de vârsta minorului și stadiul dezvoltării sale fizice si psihice este în interesul acestuia ca mama reclamantă să asigure supravegherea copilului și continuitate în ceea ce privește mediul familial, cel puțin în mod provizoriu, până când se va stabili cu caracter definitiv părintele cu care va locui.
În acest sens, instanța are în vedere că la stabilirea intereselor minorului, trebuie avut în vedere un complex de factori de ordin material, social și moral, cum ar fi situația materială, profesia acestora, pregătirea intelectuală, profilul socio-moral, atașamentul copiilor față de părinți etc. Interesele copiilor sunt legate, așadar, nu numai de posibilitățile materiale ale părinților, ci și de vârsta copiilor, de comportarea părinților anterior despărțirii, de gradul de atașament, starea de sănătate a părinților, de preocuparea pe care aceștia au manifestat-o față de copii și de legăturile afective care s-au stabilit între părinți și copii.
Având în vedere considerentele expuse mai sus, prin prisma asigurării interesului superior al copilului, instanța va admite cererea formulată, în sensul stabilirii locuinței minorului la mama reclamantă, până la soluționarea cererii formulate pe calea dreptului comun.
Instanța ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta I. S., cu domiciliul procesual ales la familia D. F., din sat Nisipari, ., . în contradictoriu cu pârâtul I. C.-N., cu domiciliul în comuna M. V., ., jud.C., astfel cum a fost precizată.
Dispune ca până la soluționarea în mod definitiv a dosarului nr._/212/2012, locuința minorului I. A.-N., născut la data de 12.08.2010, să fie stabilită în mod provizoriu la mama reclamantă I. S..
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19.09.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A.-G. J. D. Ș.
Red.jud.A.G.J./20.09.2013
Tehnoredact.D.Ș./4ex./23.09.2013
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 7912/2013.... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 6293/2013. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
