Plângere contravenţională. Sentința nr. 5748/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5748/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 23-05-2014 în dosarul nr. 3111/212/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar civil nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5748/2014
Ședința publică din data de 23.05.2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: G. M.
GREFIER: C. B.
Pe rol, soluționarea plângerii contravenționale formulate de către reclamanta T. S., domiciliată în municipiul C., . nr. 49, ., ., împotriva procesului-verbal . nr._/ 29.01.2013 emis de către intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului C., cu sediul în C., ., jud. C., intervenienți forțați fiind S.C. „C. A.” S.A. cu sediul în municipiul Sibiu, . Olahus nr. 5, turnul A, . de Afaceri Sibiu, jud. Sibiu - prin Sucursala C., cu sediul procesual ales în municipiul C., . nr. 152 bis, ., .. 6, jud. C., S.C. „O. V. Insurance Group” S.A. cu sediul în municipiul București, .. 23, sector 1, S.C. „A. V. Insurance Group” S.A. cu sediul în municipiul București, .. 31-33, sector 2, V. D., domiciliat în municipiul C., .. 33A, jud. C., D. D., domiciliat în municipiul C., ., ., . și C. D., domiciliat în municipiul C., .. 36, ., ., jud. C..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 09.05.2014 și au fost consemnate în încheierea din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Completul de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu prevederile art. 260 alin. 1 din Codul de procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de 16.05.2014, iar apoi la data de 23.05.2014 când, în aceeași compunere,
JUDECĂTORIA,
Deliberând, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 01.02.2013, sub număr dosar 3111/ 212/ 2013, reclamanta T. S. a solicitat anularea procesului-verbal . nr._/ 29.01.2013 emis de către intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului C..
În motivarea cererii, arată reclamanta că procesul-verbal contestat este netemeinic, întrucât nu ea se face vinovată de provocarea incidentului rutier în care au fost implicate mai multe autovehicule, ci conducătorul autoturismului care se afla în fața sa. Ulterior impactului provocat de respectivul șofer, mașina reclamantei a intrat ușor în cea din față. Agentul constatator a stabilit în mod greșit vinovăția reclamantei, pe baza declarațiilor date de către ceilalți conducători auto implicați în accident.
Plângerea nu este motivată în drept, iar în susținere au fot depuse, în fotocopie, procesul-verbal contestat, actul de identitate și permisul de conducere ale reclamantei.
În conformitate cu prevederile art. 15 lit. i) din Legea nr. 146/ 1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 36 din O.G. nr. 2/ 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este scutită de taxa judiciară de timbru, iar conform art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/ 1995, este scutită și de plata timbrului judiciar.
La data de 15.03.2013, constatând lipsa părților, instanța a suspendat judecata, potrivit dispozițiilor art. 242 pct. 2 din Codul de procedură civilă.
P. a fost repusă pe rol prin încheierea din 14.03.2014, la cererea intimatului, care a depus la dosar întâmpinare (f. 10), prin care a solicitat respingerea plângerii, depunând în susținere înscrisurile ce au stat la baza emiterii actului sancționator (f. 13-29).
În drept, au fost invocate dispozițiile O.U.G. nr. 195/ 2002, H.G. nr. 1391/ 2006 privind R.A.O.U.G. nr. 195/ 2002, O.G. nr. 2/ 2001.
La termenul din data de 14.03.2014, instanța a introdus în cauză, în calitate de intervenienți forțați, pe S.C. „C. A.” S.A., S.C. „O. V. Insurance Group” S.A., S.C. „A. V. Insurance Group” S.A., V. D., D. D. și C. D..
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, încuviințată părților, în cadrul căreia S.C. „C. A.” S.A. a depus copii ale dosarelor de daună constituite în urma evenimentului rutier (f. 43-112). De asemenea, instanța administrat, din oficiu, proba cu interogatoriul intervenienților V. D. și D. D., prezenți personal la termenul din data de 09.05.2014.
Examinând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/ 29.01.2013 (f. 31), emis de către Inspectoratul Județean de Poliție C., reclamanta T. S. a fost sancționată cu 6 puncte-amendă (420 lei) și cu 2 puncte de penalizare, în temeiul dispozițiilor art. 101 alin. 1 pct. 9 din O.U.G. nr. 195/ 2002, pentru încălcarea prevederilor art. 123 lit. f) din H.G. nr. 1391/ 2006 privind Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/ 2002 (R.A.O.U.G. 195/ 2002), reținându-se în sarcina sa că, la data de 29.01.2013 - ora 08.10, conducând autoturismul marca „Mercedes” cu nr. de înmatriculare CT034520, la ieșirea din parcarea Spitalului Județean C., „nu a adaptat viteza la condițiile carosabilului acoperit cu gheață și a intrat în coliziune cu auto_ ”. Se mai reține de către agentul constatator că, în urma impactului celor două autovehicule, acesta din urmă a fost proiectat în auto nr._, care circula în același sens, iar auto nr._ a fost proiectat în auto nr._, care circula regulamentar pe .>
Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/ 2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, neputându-se reține subzistența unei cauze de nulitate expresă și absolută a actului contestat.
De altfel, se observă că reclamanta nici nu invocă vreun asemenea motiv de nulitate.
Art. 101 alin. 1 pct. 9 din O.U.G. nr. 195/ 2002 sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni fapta constând în „nereducerea vitezei în cazurile prevăzute de regulament”.
La rândul său, art. 123 lit. f) din R.A.O.U.G. 195/ 2002 statuează: „Conducătorul de vehicul este obligat să circule cu o viteză care să nu depășească 30 km/h în localități sau 50 km/h în afara localităților, în următoarele situații: (...) f) când partea carosabilă este acoperită cu polei, gheață, zăpadă bătătorită, mâzgă sau piatră cubică umedă;”
Conform art. 98 alin. 4 lit. c) din O.U.G. nr. 195/ 2002, clasa a III-a de sancțiuni constă în aplicarea a 6-8 puncte-amendă.
Față de textele de lege indicate de agentul constatator în cuprinsul procesului-verbal, Judecătoria constată că T. S. a fost sancționată contravențional pentru depășirea limitei de viteză, respectiv pentru încălcarea prevederilor art. 123 lit. f) din R.A.O.U.G. 195/ 2002.
Într-adevăr, conform art. 121 alin. 1 din R.A.O.U.G. 195/ 2002 - „conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare”.
Pe de altă parte, alin. 2 din cuprinsul aceluiași articol de lege impune ca nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii să se constate „de către polițiștii rutieri, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic”.
Or, în cazul de față intimatul nu a făcut dovada constatării faptei sancționate prin asemenea mijloace, din înscrisurile depuse la dosar rezultând că procesul-verbal de contravenție a fost emis pe baza declarațiilor date de conducătorii auto implicați în fața organelor de poliție rutieră, precum și pe baza constatărilor directe cu privire la starea autoturismelor după evenimentul rutier.
Cum din punctul de vedere al jurisprudenței CEDO, contravenția reținută în sarcina reclamantei întrunește elementele unei acuzații în materie penală în sensul art. 6 par. 1 din Convenție, norma incriminatoare privind pe toți cetățenii, iar sancțiunea instituită având un caracter represiv și preventiv, este firesc ca într-o astfel de situație persoana sancționată să beneficieze atât de prezumția de nevinovăție cât și de aplicarea principiului in dubio pro reo, ambele cu aplicabilitate în dreptul procesual penal.
Este adevărat că procesul-verbal încheiat de către organele de poliție se bucură de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie, însă, dată fiind imposibilitatea susținerii procesului-verbal cu înregistrările mijlocului tehnic omologat, instanța apreciază că această prezumție nu mai subzistă în cauză.
Cu totul alta ar fi fost situația dacă fapta reclamantei ar fi fost încadrată de agentul constatator în raport de următoarele dispoziții ale O.U.G. nr. 195/ 2002:
● Art. 48 - „Conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță.”
● Art. 51 - „Conducătorul unui vehicul care circulă în spatele altuia are obligația de a păstra o distanță suficientă față de acesta, pentru evitarea coliziunii.”
● Art. 108 alin. 1 lit. b) pct. 4 - „Săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a uneia sau mai multor contravenții atrage, pe lângă sancțiunea amenzii, și aplicarea unui număr de puncte de penalizare, după cum urmează: (...) b) 3 puncte de penalizare pentru săvârșirea următoarelor fapte: (...) 4. nepăstrarea unei distanțe corespunzătoare față de vehiculul care îl precede, dacă prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;”
Prin urmare, instanța apreciază că încadrarea juridică a faptei constatate prin procesul-verbal contestat s-a făcut greșit, fiind indicat un text legal incriminator decât cel aplicabil unei asemenea fapte.
În raport de dispozițiile art. 16 alin.1 din OG 2/2001, față de aspectele de fapt reținute, se apreciază că devine incident cazul de nulitate relativă prevăzut la art. 16 din O.G. nr. 2/ 2001, referitor la menționarea obligatorie, în procesul-verbal, a actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția. Desigur că este avută în vedere încadrarea juridică a faptei (cu articol, alin., etc.), iar nu doar indicarea generică a actului normativ (lege, ordonanță, etc.).
În cazul de față nu se poate interpreta că ar fi vorba doar despre o eroare materială a agentului constatator, fiind evident că, prin coroborarea celor două texte menționate în mod expres în cuprinsul procesului-verbal, s-a dorit sancționarea faptei constând în depășirea vitezei, în condițiile art. 123 lit. f) din R.A.O.U.G. 195/ 2002, chiar dacă în descrierea faptei se face referire la „neadaptarea vitezei”, iar nu la depășirea limitei de viteză.
Din economia dispozițiilor art. 105 Cod procedură civilă rezultă că, pentru a interveni sancțiunea nulității relative a actului, trebuie întrunite, în mod cumulativ, următoarele condiții:
1. întocmirea actului să se fi făcut cu neobservarea formelor legale impuse de lege; în speța dedusă judecății agentul constatator a indicat obligația încălcată de reclamantă, dar a indicat greșit în cuprinsul procesului-verbal textul legal care incriminează și sancționează respectiva faptă;
2. întocmirea actului cu neobservarea și încălcarea normelor legale să fi produs persoanei petentului o vătămare reală și obiectivă; o încadrare juridică eronată a faptei materiale conduce în mod automat la existența unei vătămări față de persoana contravenientului, care nu este în măsura a-și face apărările cuvenite, în dreptul contravențional instanței nefiindu-i permis a încadra ea însăși fapta consemnată în procesul-verbal; vătămarea rezultă și din aceea că s-a aplicat prin procesul-verbal contestat și sancțiunea contravențională complementară constând în 2 puncte de penalizare, deși nu se prevede o astfel de sancțiune pentru încălcarea prevederilor art. 123 lit. f) din R.A.O.U.G. 195/ 2002.
3. vătămarea să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului; instanța apreciază că nu se poate substitui agentului constatator, într-o astfel de situație și, prin urmare, nu are posibilitatea corectării greșitei aplicări a legii de către organul constatator, altfel decât prin anularea actului în sine.
În concluzie, greșita încadrare juridică a unei fapte de către agentul constatator, prin indicarea eronată a textului de lege sancționator aplicabil, este echivalentă cu neîncadrarea faptei reținute, ori, așa cum prevede art.16 alin.1 din OG 2/2001 „procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu:… indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția…”
Nerespectarea acestei prevederi legale de către organul constatator constituie, în opinia instanței, o cauză de nulitate virtuală a procesului-verbal. O asemenea nulitate, deși nu este prevăzută expres de lege, rezultă în mod neîndoielnic din reglementarea legală la care am făcut referire, ca și condiție de validitate a actului însuși.
Așa fiind, instanța va admite plângerea, cu consecința anulării procesului-verbal contestat, constatând nelegalitatea acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
JUDECĂTORIA, ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea formulată de către reclamanta T. S., domiciliată în municipiul C., . nr. 49, ., împotriva procesului-verbal . nr._/ 29.01.2013 emis de către intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului C., cu sediul în C., ., jud. C., intervenienți forțați fiind S.C. „C. A.” S.A. cu sediul în municipiul Sibiu, . Olahus nr. 5, turnul A, . de Afaceri Sibiu, jud. Sibiu - prin Sucursala C., cu sediul procesual ales în municipiul C., . nr. 152 bis, ., .. 6, jud. C., S.C. „O. V. Insurance Group” S.A. cu sediul în municipiul București, .. 23, sector 1, S.C. „A. V. Insurance Group” S.A. cu sediul în municipiul București, .. 31-33, sector 2, V. D., domiciliat în municipiul C., .. 33A, jud. C., D. D., domiciliat în municipiul C., ., ., . și C. D., domiciliat în municipiul C., .. 36, ., ., jud. C..
Anulează procesul-verbal de contravenție . nr._/ 29.01.2013.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23.05.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
G. M. C. B.
Red. Jud. M.G./23.05.2014;
Tehnored. Grf. C.B /28.05.2014/ 10 ex.
Comunicat 8 ex./ .
| ← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 4849/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2/2014. Judecătoria... → |
|---|
