Plângere contravenţională. Sentința nr. 6695/2014. Judecătoria CONSTANŢA

Sentința nr. 6695/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 12-06-2014 în dosarul nr. 1933/212/2014

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C.

SECTIA CIVILĂ

DOSAR NR._

SENTINTA CIVILA NR. 6695/2014

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 12.06.2014

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN

PREȘEDINTE: R. M. D.

GREFIER: R. GALIU

Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravenționala CP_, acțiune formulată de petent V. A. cu domiciliul in CONSTANTA, ., ., ., în contradictoriu cu intimat I. DE P. AL JUDETULUI CONSTANTA - SERVICIUL POLITIEI RUTIERE cu sediul in CONSTANTA,, J. C..

La apelul nominal făcut în ședință publică se constata lipsa părților.

Procedura este legal îndeplinită.

Prezenta acțiune este timbrata cu taxa judiciara de timbru in valoare de 20 lei ron, anulata si atașata la dosarul cauzei.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința care învederează instanței următoarele: procedura este legal îndeplinită.

Instanta constata ca părțile sunt legal citate.

Instanta constata ca este competenta sa soluționeze cauza in temeiul art. 94 pct. 4 Cod procedura civila raportat la disp. art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Instanta încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri in temeiul art. 258 Cod procedura civila cu aplicarea art. 255 Cod procedura civila.

Instanta respinge proba cu interogatoriu, proba testimoniala si proba cu expertiza solicitate de petent, ca nefiind concludente raportat la elementul material al contraventiei.

Instanta constata încheiate dezbaterile și retine cauza spre solutionare.

INSTANȚA

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:

Prin plangerea inregistrata la data de 23.01.2014, pe rolul Judecatoriei Constanta sub nr._, petentul V. A. a solicitat, in contradictoriu cu intimatul I.P.J. Constanta, anularea procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor . nr._ din 19.01.2014 si exonerearea de la executarea sanctiunilor aplicate.

In fapt, petentul a aratat, in esenta, ca nu a savarsit fapta retinuta in sarcina sa.

In drept, petentul nu a motivat plangerea.

In sustinerea plangerii, a depus procesul verbal de contraventie.

Plangerea a fost legal timbrata cu 20 lei.

Intimatul a depus intampinare la data de 27.02.2014, prin care a solicitat respingerea plangerii ca neintemeiata si documentatia aferenta procesului verbal de contraventie: fotografii, buletinul de verificare metrologica a aparatului, certificatul de aprobare de model aparat, atestatul operatorului radar, adresa Biroul R. de Metrologie Legala.

Petenta nu a formulat raspuns la intampinare.

In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri.

Analizand probele si sustinerile partilor din dosar, instanta retine urmatoarele:

In fapt:

Prin procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor CP nr._ din 19.01.2014, s-a retinut ca petentul conducand auto cu nr._ pe . la intersectia cu . acordat prioritate de trecere pieton angajat in traversare pe marcajul pietonal, fapta savarsita fiind prevazuta de art. 135 lit. h) din R.A. O.U.G. nr. 195/2002 si sanctionata de art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002, pentru care i s-a aplicat amenda contraventionala si i s-a retinut permisul de conducere.

In drept:

Art. 135 lit. h) din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice: Conducatorul de vehicul este obligat sa acorde prioritate de trecere si in urmatoarele situatii: pietonului care traverseaza drumul public, prin loc special amenajat, marcat si semnalizat corespunzator ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci cand acesta se afla pe sensul de mers al vehiculului

Art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002: Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda prevazuta in clasa a II-a de sanctiuni si cu aplicarea sanctiunii contraventionale complementare a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile savarsirea de catre conducatorul de autovehicul sau tramvai a urmatoarelor fapte: neacordarea prioritatii de trecere pietonilor angajati in traversarea regulamentara a drumului public prin locurile special amenajate si semnalizate, aflati pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului

Aprecierea instantei

Potrivit art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, instanta competenta sa solutioneze plangerea, dupa ce verifica daca aceasta a fost introdusa in termen, asculta pe cel care a facut-o si pe celelalte persoane citate, daca acestia s-au prezentat, administreaza orice alte probe prevazute de lege, necesare in vederea verificarii legalitatii si temeiniciei procesului-verbal si hotaraste asupra sanctiunii, despagubirii stabilite, precum si asupra masurii confiscarii.

Cu privire la legalitatea procesului verbal atacat

Instanta constata ca petentul nu a invocat nici una din situatiile de nulitate relativa a procesului verbal prevazute de art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 si urmeaza sa aprecieze legalitatea actului atacat numai prin prisma dispozitiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, care instituie cazurile de nulitate absoluta, a caror constatare revine si instantei din oficiu.

Conform art. 17, lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal.

Din analiza procesului verbal, instanta constata ca acesta contine toate mentiunile prevazute prevazute de art. 17.

Cu privire la temeinicia procesului verbal atacat

Instanta retine ca desi, in dreptul nostru intern, contraventiile au fost scoase de sub incidenta dreptului penal si procesual penal, in lumina jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului (in continuare ”Curtea”, cauzele Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei si Kadubec c. Slovaciei), acest gen de contraventii intra in sfera „acuzatiilor in materie penala” la care se refera primul paragraf al art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (in continuare ”Conventia”). La aceasta concluzie conduc doua argumente: norma juridica ce sanctioneaza astfel de fapte are caracter general (Ordonanta de Urgenta a Guvernului numarul 195/2002 se adreseaza tuturor cetatenilor); sanctiunile contraventionale aplicabile (amenda si sanctiunile complementare) urmaresc un scop preventiv si represiv.

Curtea a considerat cu alte ocazii (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, Neata c. Romaniei, A. c. Romaniei) ca aceste criterii (care sunt alternative, iar nu cumulative) sunt suficiente pentru a demonstra ca fapta in discutie are in sensul art. 6 din Conventie „caracter penal”.

Conform jurisprudentei acesteia, dreptul unei persoane de a fi prezumata nevinovata si de a solicita acuzarii sa dovedeasca faptele ce i se imputa nu este absolut, din moment ce prezumtiile bazate pe fapte sau legi opereaza in toate sistemele de drept si nu sunt interzise de Conventie, in masura in care statul respecta limite rezonabile, avand in vedere importanta scopului urmarit, dar si respectarea dreptului la aparare (cauza Salabiaku c. Frantei, hotararea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag si Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).

In cauza de fata, temeinicia procesului verbal este sustinuta de plansele foto depuse de intimat (file 16 – 19).

Petentul sustine ca a continuat deplasarea pe carosabil peste marcajul pietonal dupa ce au traversat toti pietonii, motivat de faptul ca era urmat indeaproape de alte autovehicule care l-ar fi putut acrosa daca ar fi oprit brusc, fara a nega faptul ca s-a afla la momentul respectiv in locul unde s-a consemnat in procesul verbal de contraventie.

Analizand plansele foto, instanta retine ca se observa cu claritate pietonul angajat in traversare venind din partea stanga a autoturismului, petentul continuand deplasarea desi pietonul se afla in imediata sa apropiere.

In consecinta, instanta apreciaza ca neintemeiat acest motiv invocat de petent.

Referitor la individualizarea sanctiunii

Avand in vedere dispozitiile coroborate ale art. 34 si 38 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, care permit instantei sa aprecieze inclusiv natura sanctiunii ce se impune a fi aplicata contravenientului, in raport cu criteriile prevazute de art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, instanta constata ca, desi imprejurarile concrete de savarsire a faptei ar putea fi considerate ca prezentand un grad de pericol social redus, deoarece nu au determinat niciun prejudiciu real, contraventia sanctionata este o contraventie de pericol care ocroteste relatii sociale de importanta generala – siguranta pietonilor pe drumurile publice. In plus, este binecunoscut faptul ca neacordarea prioritatii pietonilor angajati in traversare regulamentara este una din cauzele accidentelor rutiere din care rezulta si victime umane. In consecinta, amenda aplicata este in concordanta cu scopul aplicarii acesteia, respectiv formarea unui spirit de responsabilitate in randul conducatorilor auto.

In baza considerentelor expuse anterior, instanta urmeaza sa respinga ca neintemeiata plangerea si, in temeiul art. 36 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, va obliga petentul la plata catre Stat a cheltuielilor judiciare in cuantum de 50 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Respinge ca neintemeiata plangerea formulată de petent V. A. cu domiciliul in CONSTANTA, ., ., ., în contradictoriu cu intimat I. DE P. AL JUDETULUI CONSTANTA - SERVICIUL POLITIEI RUTIERE cu sediul in CONSTANTA,, J. C..

In temeiul art. 36 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, obliga petenta la plata catre stat a cheltuielilor judiciare in cuantum de 50 lei.

Cu drept de apel in termen de 30 de zile de la data comunicarii.

Pronuntata in sedinta publica, astazi, 12.06.2014.

P., GREFIER,

R. M. D. R. GALIU

Red. jud. R.M.D./4ex/13 Iunie 2014

Gref. R..G./23.06.2014/emis 2 comunicari ­­­­.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 6695/2014. Judecătoria CONSTANŢA