Stabilire domiciliu minor. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 05-11-2014 în dosarul nr. 15905/212/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
Sentința civila Nr._/2014
Ședința publică din 05.11.2014
PREȘEDINTE: A. U.
Grefier: M. I.
Pe rol judecarea cauzei de minori și familie privind pe reclamant I. G. și pe pârât O. S., având ca obiect exercitarea autorității părintești.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc in ședința publica din 29.10.2014, consemnate in încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integranta din prezenta hotărâre, când instanța raportat la disp. art. 396 alin 1 si 2 Cod procedura civila, a amânat pronunțarea la data de 05.11.2015 când s-a pronunțat .
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea nr._ înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 28.05.2014, reclamanta I. G. a chemat în judecată pârâtul O. S. solicitând ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună exercitarea în exclusivitate a autorității părintești cu privire la minorul O. Serdar (n.25.01.2012), stabilirea domiciliului minorului la mama reclamantă, respectiv în C., . nr. 56, obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în cuantum de 200 lei/lunar, încasarea ajutorului social/alocației de stat care se cuvine minorului de către reclamantă, precum și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că, în urma relației de concubinaj pe care a avut-o cu pârâtul, a rezultat minorul O. Serdar. Relațiile dintre părți au fost dintotdeauna tensionate, ducând până la situația ca reclamanta să suporte bătăi în mod constant chiar și atunci când era gravidă. Mai arată reclamanta că pârâtul locuiește împreună cu membrii familiei, 10 la număr, într-un imobil insalubru, alcătuit din 2 camere, fără apă și curent.
Se mai precizează că în prezent pârâtul are 20 de ani, nu are nici un mijloc de subzistență și nici nu este ajutat în vreun fel de familie care este extrem de numeroasă.
În ceea ce privește condițiile pe care i le poate oferi ea copilului, precizează că acestea sunt net superioare cu cele pe care i le oferă pârâtul. Astfel, se arată că ea locuiește împreună cu mama sa într-un apartament proprietate, împreună cu bunica maternă, dar și cu mătușa sa T. M. împreună cu cei 2 copii.
Mama sa este salariată, bunicii au pensie, iar mătușa sa, de asemenea, este salariată.
Se solicită a se avea în vedere și vârsta mică a minorului – 2 ani și 4 luni, ceea ce determină o atenție și o grijă constantă din partea mamei și a rudelor materne.
De asemenea, reclamanta a învederat instanței că are depusă plângere penală la Poliție întrucât a fost bătută și silită să înghită 20 pastile de Miofilin în scop de șantaj.
În drept, a invocat dispozițiile art. 399 și 400 C.civ., art. 1,2, 6-8, din Legea nr. 272/2004.
În dovedire, a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului, martori și anchetă psiho-socială la domiciliile ambilor părinți.
Pârâtul, legal citat, nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat în fața instanței pentru a formula apărări.
Instanța a încuviințat pentru reclamantă probele cu înscrisuri și interogatoriul pârâtului, precum și proba cu 2 martor, J. C. și J. Z..
De asemenea, la dosar a fost depus referatul de anchetă socială întocmit de Serviciul Autoritate Tutelară a Primăriei Municipiului C., la domiciliul ambelor părți.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța va reține următoarele considerente:
În urma relațiilor de concubinaj dintre părți, s-a născut minorul O. Serdar, la 25.01.2012, care, începând cu 19.05.2014 locuiește cu mama lui la domiciliul părinților acesteia din ., C..
Conform dispozițiilor art.396 C.civ. „Instanța de tutelă hotărăște asupra raporturilor dintre părinții divorțați și copiii lor minori, ținând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchetă psihosocială, precum și, dacă este cazul, de învoiala părinților, pe care îi ascultă.”, iar, potrivit art.263 C.civ., în toate măsurile care privesc copiii trebuie să prevaleze interesul superior al copilului.
Totodată, potrivit art. 930 alin.2 C.pr.civ., “dacă soții nu se învoiesc asupra cererilor accesorii, instanța va administra probele prevăzute de lege pentru soluționarea acestora…”
Autoritatea părintească, conform prevederilor art. 483 alin.1 C.civ. reprezintă ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana cât și bunurile copilului și aparțin în mod egal ambilor părinți. De asemenea, potrivit alin.2 din același articol, părinții sunt ținuți a exercita autoritatea părintească numai în interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, asociindu-l pe copil la toate deciziile care îl privesc, ținând cont de vârsta și de gradul său de maturitate.
Art. 397 C,civ, prevede regula în materia exercitării autorității părintești de către părinți. Astfel, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel, iar conform art. 398 alin. 1 C.civ., dacă există motive bine întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanța hotărâște ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinți.
Instanța reține că hotărârea judecătorească se impune a fi pronunțată de așa manieră încât să se evite nașterea unor litigii viitoare între părți.
Având în vedere că din depozițiile celor 2 martori audiați nemijlocit de către instanță rezultă că pârâtul a manifestat dezinteres față de creșterea și educarea minorului de la data separării în fapt a părților (mai 2014), ținând cont de relațiile existente între părinți în prezent, în sensul că pârâtul a bătut-o de mai multe ori, cauzându-i vătămări corporale, în considerarea dispozițiilor art. 398 alin. 1 C.civ., va dispune ca exercitarea autorității părintești în privința minorului să fie exercitată exclusiv de către mama reclamantă.
Neînțelegerile dintre părți, precum și loviturile aplicate mamei reclamante de către pârât rezultă din depozițiile martorilor coroborate și cu certificatul medico-legal nr. 4373/1533/A2agresiuni/2014 din data de 18.09.2014.
Cât privește capătul de cerere privind locuința copilului, potrivit dispoziilor art. 496 alin. C.civ., copilul minor locuiește la părinții săi, iar alin. 3 al aceluiași articol dispune că, în caz de neînțelegere dintre părți, instanța de tutelă hotărăște, luând în considerare concluziile raportului de anhetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și pe copil, dacă a împlinit 10 ani.
Instanța, având în vedere dispozițiile legale anterior menționate cât și ancheta socială efectuată în cauză care relevă aspectul că mama reclamantă oferă pentru moment condiții materiale adecvate creșterii unui copil, urmează a dispune ca minorul O. Serdar să locuiască la mamă, drept pentru care va stabili domiciliul copilului la mama reclamantă.
Referitor la stabilirea contribuției părinților, conform dispozițiilor art.402 C.civ. „Instanța de tutelă, stabilește contribuția fiecărui părinte la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor.”.
Totodată, art.499 C.civ. prevede că „Tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională”, iar potrivit art.529 din același act normativ „întreținerea este datorată în funcție de nevoia celui care o cere și de mijloacele celui ce urmează a o plăti”.
Astfel, în ceea ce o privește pe reclamantă, având în vedere că la domiciliul acesteia urmează a se stabili locuința minorului, contribuția ei privind cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copilului se va realiza în natură, potrivit dispozițiilor art. 530 alin. 1 C.civ. prin asigurarea celor necesare traiului.
În ceea ce îl privește pe tatăl reclamant, ținând cont de dispozițiile art. 527 C.civ., instanța îl va obliga pe acesta la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului în cotă de 25% din venitul net efectiv realizat, dar nu mai puțin decât salariul minim pe economie în favoarea minorului începând cudata introducerii acțiunii și până la majoratul acestuia.
Relativ la durata pentru care se datorează pensia de întreținere, cât privește data de început, potrivit dispozițiilor art. 532 alin. 1 C.civ., pensia de întreținere se datorează de la data înregistrării cererii de chemare în judecată. Textul de lege menționat instituie o prezumție legală relativă privind nevoia creditorului întreținerii în perioada cuprinsă între data introducerii cererii și data pronunțării hotărârii judecătorești.
În ceea ce privește capătul de cerere referitor la ridicarea alocației pentru copil, având în vedere prevederile art. 4 din Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii republicată, potrivit cărora „(1)Alocația de stat pentru copii se plătește unuia dintre părinți pe baza acordului acestora sau, în caz de neînțelegere, pe baza deciziei autorității tutelare ori a hotărârii judecătorești, părintelui căruia i s-a încredințat copilul spre creștere și educare”, instanța va dispune ca mama reclamantă să încaseze ajutorul social/alocației de stat care se cuvine minorului.
În ceea ce privește cererea referitoare la obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, instanța constată că și acest capăt de cerere este întemeiat.
Astfel, potrivit art. 453 C. proc. civ., „(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată”.
Având în vedere că reclamanta a făcut dovada efectuării cheltuielilor (onorariu de avocat –in cuantum de 1500 lei și taxă de timbru de 80 lei ), va obliga pârâtul la plata sumei de 1580 lei către reclamantă.
Ținând cont de considerentele redate, instanța va dispune în consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulata de reclamanta I. G., domiciliat in CONSTANTA, ., nr. 56, ., ., in contradictoriu cu pârâtul O. S., domciliat in CONSTANTA, . A.
Dispune ca autoritatea părintească asupra minorului O. SERDAR născut la data de 25.01.2012 să fie exercitat exclusiv de către mama reclamantă.
Stabilește locuința minorului O. SERDAR, născută la data de 25.01.2012 la mama reclamantă.
Dispune obligarea pârâtului la plata lunară către reclamantă și în favoarea minorului O. SERDAR născut la data de 05.11.2014, a unei pensii de întreținere în cotă de 1/3 din venitul net efectiv realizat, dar nu mai puțin decât salariul minim pe cu titlu de obligație de întreținere, începând cu data introducerii acțiunii, respectiv 28.05.2014 și până la majoratul acestuia.
Dispune încasarea ajutorului social/alocației de stat care se cuvine minorului O. SERDAR de către reclamantă.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1580 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (1500 lei onorariu avocat, 80 lei taxă judiciară de timbru.)
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare în ceea ce privește celelalte capete de cerere.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 05.11.2014.
Președinte Grefier
A. U. M. I.
Red. Jud. A .U./ 02.02.2015 /4.ex.
| ← Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 16/2014.... | Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... → |
|---|
