Fond funciar. Sentința nr. 6204/2015. Judecătoria CONSTANŢA
Comentarii |
|
Sentința nr. 6204/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 27-05-2015 în dosarul nr. 5906/212/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
SENTINȚA CIVILĂ NR.6204
Ședința publică din data de 27.05.2015
Instanța constituită din:
Președinte O. C. M.
Grefier M. D.
Pe rol, pronunțarea asupra cauzei civile având ca obiect fond funciar/constatarea nulitatii absolute partiale, cerere formulată de reclamanții M. G. (CNP_) cu domiciliul în C. .. 11 județul C. și M. I. (CNP_) cu domiciliul în C. .. 11 județul C. în contradictoriu cu pârâții I. P. JUDETULUI C. cu sediul în C. . județul C. și P. M. C. cu sediul în C. . județul C..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 13.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, pentru a se depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 20.05.2015 și la data de azi, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 26.02.2014, sub nr._, reclamanții M. G. și M. I., au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Instituția P. Județului C., M. C. prin Primar și Primăria M. C., constatarea nulității absolute parțiale a Ordinului nr. 257/28.08.2000, emis de Prefectura C., în sensul radierii poziției nr. 28 unde figurează numiții M. A. și E. din .. 11, cu suprafața de 149 mp, situați la aceeași adresă, C., .. 11, având vecini N- p. R. Ghe., S – .. M. Gh., V- p. Parohială.
În motivare, au arătat că, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4189/21.06.1976 de notariatul de Stat C., au cumpărat de la I. M., B. Anicuța și Plamenat Tudorița, imobilul situat în C., .. 11, format din 3 camere, sală și hol, având ca vecinătăți N- P. R. H., S – .. S. M., V- P. O. N., teren. Terenul aferent construcției în suprafață de 320 mp din C., .. 11 a trecut în proprietatea statului, potrivit art. 30 alin. 2 din Legea 58/1974, dar le-a fost atribuit în folosință în baza aceleiași legi.
În aceste condiții, au arătat reclamanții, terenul a aparținut statului, dar a fost în posesia și folosința lor, ei fiind proprietarii imobilului casă cumpărată pe acest amplasament. Au precizat că în acest imobil au locuit cu părinții reclamantului, în prezent decedați, M. A. și M. E., însă aceștia din urmă nu au avut nici un drept asupra casei și terenului din .. 11.
Au mai precizat că deși părinții reclamantului nu au avut nici un drept asupra imobilului cumpărat în anul 1976, nu au primit teren în folosință în condițiile Legii 58/1974, totuși, fără cunoștința lor, au formulat mai multe cereri către Primăria C., iar această instituție a dispus includerea autorilor acestora într-un tabel privind persoanele care solicită atribuirea în proprietate a terenului aferent imobilului, conform art. 36 alin. 2,3 și 4 din Legea nr. 18/1991, rep.
Au menționat că autorii lor M. A. și E. nu au primit niciodată teren în condițiile art. 36 alin. 2 în vederea realizării unei construcții, iar imobilul este proprietatea lor, terenul aferent în suprafață de 320 mp fiindu-le atribuit prin actul de vânzare-cumpărare din anul 1976. Ulterior, au aflat că părinții reclamantului au promovat o acțiune în contradictoriu cu Consiliul Local C. prin care au solicitat să se constate că au un drept de superficie asupra suprafeței de 56,50mp.
Au precizat reclamanții că acest drept de superficie nu le conferea autorilor lor vreun drept de atribuire a terenului pentru suprafața de 149mp ce face obiectul prezentei cauze.
Totodată, au apreciat că sunt îndeplinite condițiile art. III alin. 1 lit. a, punctul „i” și „iii” din Legea 169/1997, în sensul că terenul a fost reconstituit în favoarea unor persoane care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri, fiind încălcate dispozițiile art. 36 din Legea 18/1991.
În drept au fost invocate dispozițiile art. III din Legea 169/1997.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru, potrivit dispozițiilor art. 42 din Legea nr. 1/2000.
Reclamanții au anexat cererii următoarele înscrisuri: răspuns emis de Instituția P. nr._/17.12.2013 (f. 6), cerere adresată Primăriei M. C. (f. 7-8), certificate de deces pentru M. A. și M. E. (f. 9-10), cererea nr._/21.11.2013 (f. 11), proces-verbal de delimitare (f. 12), ordin nr. 257/28.08.2000 și tabel (f. 13-15), dispoziția nr. 2385 a Primarului M. C. (f. 16), referat privind trecerea în prorietate a terenurilor aferente unor construcții de locuit către proprietarii acestora (f. 112), act de vânzare cumpărare (f. 19), certificat de moștenitor (f. 20), cerere formulată de autorii reclamantului (f. 22).
La data de 26.03.2014, pârâtul Instituția P. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii ca neîntemeiată.
În motivare, a arătat că ordinul de atribuire în proprietate a fost emis în temeiul sentinței judecătorești definitive și irevocabile, nr._/1997, așa încât ordinul prefectului a avut la bază un act executoriu de drept, prin care se impunea constatarea unui drept de proprietate asupra imobilului în cauză.
La data de 01.04.2014, pârâții M. C. prin Primar și Primăria M. C. au formulat întâmpinare prin care au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acestora, întrucât reclamanții atacă un ordin al P., aceștia neavând nicio calitate în cauză.
Reclamanții au formulat răspuns la întâmpinare la data de 14.04.2014, arătând că sentința la care se referă Instituția P. nu le este opozabilă întrucât nu au fost parte în acel process, și mai mult decât atât, acel drept de superficie nu are nicio legătură cu cauza dedusă judecății și nici cu ordinul P. nr. 257/28.08.2000.
Totodată, au arătat că solicită respingerea excepției lipsei calității procesual pasive invocată în cauză, întrucât atât M. C. prin Primar, cât și Primăria M. C. trebuie să stea în judecată pentru opozabilitatea hotărârii judecătorești.
La termenul de judecată din data de 16.06.2014, instanța a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâților M. C. prin Primar și Primăria M. C. și a dispus introducerea în cauză în calitate de pârât a Primarului M. C..
Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat pentru reclamanți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
În fapt, prin Ordinul nr. 257/28.08.2000 emis de Prefectul Județului C., s-a atribuit numiților M. A. și M. E., părinții defuncți ai reclamantului M. G., o suprafață de teren de 149 mp, situat în .. 11, având următoarele vecinătăți: N- p. R. Ghe., S – .. M. Ghe., V- p. Parohială, în temeiul sentinței civile nr._/1997 pronunțată în dosarul civil nr. 7216/97 de către Judecătoria C..
Prin această din urmă sentință civilă a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de părinții reclamantului în contradictoriu cu pârâta Consiliul Local C., constatându-se că aceștia au un drept de superficie asupra imobilului situat în C., .. 11, constând în dreptul de proprietate asupra construcției compusă din 4 camere și dependințe și dreptul de folosință asupra terenului construit în suprafață de 56,50 mp.
Totodată, instanța mai reține că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4189/21.06.1976 de Notariatul de Stat C. (f. 19), reclamanții au cumpărat de la numiții I. M., B. Anicuța și Plamenat Tudorița, imobilul situat în C., .. 11, format din 3 camere, sală și hol, având ca vecinătăți N- P. R. H., S – .. S. M., V- P. O. N., teren. În cuprinsul actului de vânzare-cumpărare, s-a menționat că terenul aferent construcției în suprafață de 320 mp din C., .. 11 urmează să treacă în proprietatea statului, potrivit art. 30 alin. 2 din Legea 58/1974, și să se atribuie în folosință cumpărătorilor, în baza aceleiași legi.
În drept, conform art. 36 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, terenurile proprietate de stat, situate în intravilanul localităților, atribuite potrivit legii în folosință veșnică sau în folosință pe durata existentei construcției în vederea construirii de locuință proprietate personala sau cu ocazia cumpărării de la stat a unor astfel de locuințe, trec la cererea proprietarilor actuali ai locuințelor în proprietatea acestora, integral sau proporțional cu cota deținută din construcție.
Din analiza acestei dispoziții legale se desprinde concluzia că pentru a beneficia de aceasta prevedere, cel ce solicită atribuirea trebuie sa fie proprietar al construcției și sa aibă un drept de folosință asupra terenului dobândit conform legii, ori, în speță, acest drept (de proprietate asupra construcției și de folosință asupra terenului) s-a dobândit de către părinții reclamantului în baza unei hotărâri judecătorești pronunțate în temeiul legii.
Astfel, câtă vreme ordinul de atribuire în proprietate a terenului în suprafață de 149 mp s-a emis în baza unei hotărâri judecătorești definitive ce constata un drept de superficie asupra imobilului situat în C., .. 11, acesta (dreptul) nu poate fi desființat decât prin căile procedurale instituite de Codul de procedura civilă, sentința judecătorească bucurându-se de efectele ce derivă din puterea lucrului judecat.
Este adevărat că reclamanții nu au avut calitatea de părți în acel proces, însă consecința acestei împrejurări nu este aceea a posibilității de ignorare a respectivei sentințe civile, ordinea juridică stabilită în cuprinsul acesteia fiind opozabilă oricărei persoane. Lipsa calității de parte într-un proces civil are drept efect acela că prin sentința astfel pronunțată nu se pot stabili drepturi în favoarea acelui terț, și nici obligații în sarcina acestuia.
În ceea ce privește suprafața de teren de 56,50 mp în legătură cu care s-a constatat că numiții M. A. și E. au un drept de folosință, instanța apreciază că „neconcordanța” dintre această suprafață și cea înscrisă în anexa la dispoziția nr. 2385 emisă de P. M. C., ce a stat la baza emiterii ordinului nr. 257/28.08.2000 de către Prefectul Județului C., respectiv 149 mp, este urmarea faptului că dreptul de folosință asupra terenului (component al dreptului de superficie) poartă numai asupra “amprentei construcției”, noțiunea de teren în accepțiunea art. 36 alin. 2 din Legea 18/1991, însă, nu se limitează la terenul de sub construcție.
Instanța nu poate, analizând contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4189/21.06.1976 de Notariatul de Stat C. (f. 19), să determine dacă acest titlu al reclamanților este preferabil celui dobândit de către M. A. și M. E. prin Ordinul nr. 257/28.08.2000, la a cărui bază a stat sentința judecătorească mai sus menționată, întrucât nu a fost învestită cu o acțiune în comparare de titluri, ci trebuie să stabilească exclusiv dacă Ordinul nr. 257/28.08.2000 a fost emis în mod nelegal, or, astfel cum s-a arătat anterior, acesta a fost emis cu respectarea legii, în temeiul sentinței civile nr._/1997 pronunțată în dosarul civil nr. 7216/97 de către Judecătoria C..
Așadar, instanța constată că Ordinul nr. 257/28.08.2000 emis de Prefectul Județului C. nu este lovit de nulitate absolută în ceea ce privește poziția nr. 28 unde figurează numiții M. A. și E., nefiind îndeplinite condițiile art. III alin. 1 lit. a pct. i din Legea nr. 169/1997, conform cărora sunt lovite de nulitate absolută actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri, și nici cele ale punctului iii din același act normativ.
Pentru considerentele expuse, instanța urmează a respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanți în contradictoriu cu pârâții M. C. prin Primar și Primăria M. C. prin Primar ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, ca efect al admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a acestor pârâți la termenul de judecată din data de 16.06.2014. Totodată, va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți în contradictoriu cu Instituția P. Județului C. și cu P. M. C., ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanți în contradictoriu cu pârâții M. C. prin Primar și Primăria M. C. prin Primar, ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanții M. G. (CNP_) cu domiciliul în C. .. 11 județul C. și M. I. (CNP_) cu domiciliul în C. .. 11 județul C. în contradictoriu cu pârâții I. P. JUDETULUI C. cu sediul în C. . județul C. și P. M. C. cu sediul în C. . județul C.. în contradictoriu cu Instituția P. Județului C. și cu P. M. C., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.05.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
O. C. M. M. D.
Red.jud.O.C.M/12.05.2015
Tehnored M.D/6 ex/12.05.2015
Emis 4 ..2015
← Validare poprire. Sentința nr. 5100/2015. Judecătoria CONSTANŢA | Pretenţii. Sentința nr. 5687/2015. Judecătoria CONSTANŢA → |
---|