Uzucapiune. Sentința nr. 2331/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2331/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 03-03-2015 în dosarul nr. 2331/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECATORIA CONSTANTA
Sectia civilă
SENTINȚA CIVILĂ NR.2331
SEDINTA PUBLICA DIN 03.03.2015
Completul constituit din:
P.: M. V. M.
GREFIER: D. R.
Pe rol solutionarea cauzei civile având ca obiect uzucapiune/accesiune, actiune formulata de reclamanta A. A. (CNP_) cu domiciliul în Călărași, . și cu domiciliul procesual ales în Constanta, ., nr. 137, ., . ( la cab. Av. D. C.), în contradictoriu cu pârâtul ORAȘUL NĂVODARI PRIN PRIMAR .
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 17.02.2015 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 alin. 1 C.pr.civ, a dispus amânarea pronunțării la data de 03.03.2015.
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanta la data de 11.11.2013, sub nr._, reclamanta A. A. în contradictoriu cu pârâtul ORAȘUL NĂVODARI PRIN PRIMAR a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri prin care sa se constate că a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani, asupra terenului în suprafață de 879 mp, situat în Năvodari, . și prin accesiune asupra imobilului construcție edificată pe acesta, compus din casă și anexe în suprafață construită de 84,43 mp, respectiv 3,6 mp.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că părinții acesteia au intrat în posesia acestui teren în anul 1967, pe teren edificând prin mijloace proprii o construcție, aceștia au posedat continuu, neîntrerupt și sub nume de proprietari acest imobil până la decesul succesiv al acestora, ulterior, reclamanta fiind cea care s-a ocupat de întreținerea imobilului.
Reclamantul arată că este singura succesoare a părinților săi, justificându-și astfel calitatea procesuală activă.
In drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 1846, 1860 și art. 1890 Cod civil.
În dovedire, reclamanta a solicitat și instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri, proba testimonială cu martori si proba cu expertiză tehnică judiciară.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia, arătând că autorii reclamantei au cumpărat terenul în suprafață de 900 mp de la numitul V. I., fără acte; pe fondul cauzei, pârâtul a arătat că lasă la aprecierea instanței soluționarea cererii,în funcție de probele ce vor fi administrate în cauză.
În cursul procedurii au fost încuviințate și administrate proba cu înscrisuri, proba cu expertiza tehnică imobiliară și proba testimonială.
În cadrul probei cu înscrisuri au fost depuse la dosar următoarele înscrisuri: plan de situație și de delimitare a imobilului, situația juridică a imobilului, istoricul de rol fiscal al imobilului.
În cadrul probei testimoniale cu martori, au fost audiați martorii Maricasi Gheorge (f. 63) si I. R. (f. 64).
S-a depus la dosar raportul de expertiza tehnica judiciară topografică efectuat de expert G. Aliona (f. 70-75) și raportul de expertiză tehnică evaluatorie efectuat de expert B. D. (f. 81-84).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Asupra excepției lipsei calității procesual pasive a pârâtului Orașul Năvodari Prin Primar, invocată prin întâmpinare:
Potrivit art. 248 c.pr.civ. „Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. „
Excepția lipsei calității procesuale pasive este o excepție de fond, peremptorie și absolută. Calitatea procesuală pasivă este una din condițiile de exercitare a acțiunii civile și presupune existenta unei identități între pârât și cel obligat în raportul juridic sau cel față de care se poate realiza interesul reclamantului.
Cererea având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului prin uzucapiune se soluționează în contradictoriu cu proprietarul terenului, instituția uzucapiunii fiind o sancțiune împotriva acestuia, care nu a fost diligent și a permis ca bunul proprietatea sa să se afle în posesia altei persoane un timp foarte îndelungat.
O soluție contrară ar lipsi de eficiență juridică acțiunea având obiectul menționat, întrucât o persoană care nu ar putea pretinde un drept de proprietate asupra terenului nu ar putea nici să opună reclamantului ce se pretinde uzucapant apărări concrete cu privire la exercitarea de către acesta din urmă a posesiei utile timp de 30 de ani, astfel încât la stabilirea cadrului procesual subiectiv instanța este obligată să verifice calitatea de proprietar asupra terenului a persoanelor chemate în judecată.
Reținând că uzucapiunea, ca mod de dobândire a proprietății întemeiat pe faptul posesiei în termenul prevăzut de lege, este o sancțiune împotriva vechiului proprietar care a lăsat vreme îndelungată bunul său în mana altei persoane.
Deci, calitate procesuală pasivă are numai adevăratul proprietar al imobilului, în speță Orașul Năvodari Prin Primar, așa cum reiese din adresa nr._/09.05.2014 emisă de Primăria Orașului Năvodari cu privire la situația juridică a imobilului litigios (f. 60).
Conform certificatului nr. 7008/02.09.2013 emis de Primăria Cogealac, terenul situat în Cogealac, ., aparține domeniului privat al comunei Cogealac (f. 8).
Pentru aceste considerente de fapt și de drept, reținând că pârâtul este proprietarul terenului litigios, instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia, ca neîntemeiată.
Pe fondul cauzei, instanța reține că începând cel puțin cu anul 1971, de când datează prima evidență fiscală pe numele autorilor reclamantei N. C. și N. I., autorii reclamantei au stăpânit imobilul mai sus arătat, situat în Năvodari, ., jud. C. (f. 38-39).
Potrivit certificatului de moștenitor nr. 150/02.10.2013, reclamanta este unicul moștenitor al defuncților N. C. și N. I.(f. 15-16)
Prin raportul de expertiza tehnica judiciara topografică întocmit de expert G. Aliona, s-a stabilit că imobilul se compune din teren în suprafață de 879 mp, având următoarele vecinătăți: la Nord-Francescu L. și S. M. pe o lungime de 17,14 m, la Est-Camilaru L. pe o lungime de 59,33 m, la Sud-. lungime de 10,04 m și la Vest-C. D. pe o lungime de 38,20 m și D. N. pe o lungime de 6,13+1,84+2,96+10,62+7,06; precum și construcției C1-locuință, cu o suprafață construită la sol de 78 mp (regim de înălțime parter).
Conform raportul de expertiza tehnica judiciara imobiliară întocmit de expert B. D., valoarea de circulație a imobilului identificat este de 35.000 lei (teren)+16.000lei (construcție).
Conform declarațiilor celor 2 martori audiați in cauza, Maricasi Gheorge (f. 63) si I. R. (f. 64), imobilul a fost stăpanit de reclamantă și de autorii acesteia cel puțin din anul 1968, reclamanta este cunoscută ca fiind proprietara imobilului și nu a modificat niciodată împrejmuirile terenului. Martorii audiați nu au cunoștință sa fi existat vreodată litigii cu privire teren.
Constată instanța că, pentru a se reține incidența uzucapiunii de 30 de ani trebuie să fie îndeplinite, conform art.1890 Cod civil, două condiții: să existe o posesie de 30 de ani, iar posesia să fie utilă, posesorul putând fi de bună sau rea credință și fără nici un titlu. Reține instanța că prima cerință este îndeplinită în cauză, având în vedere că terenul este stăpânit de reclamanati cel puțin din anul 1965.
În ceea ce privește a doua condiție, pentru ca posesia să fie neviciată, trebuie să fie, conform art.1847 Cod civil, continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar. Apreciază instanța, văzând probele administrate în cauză, că reclamantul a exercitat actele de posesie asupra terenului într-o succesiune obișnuită, și conform naturii lucrului posedat, îndeplinindu-se astfel cerința continuității. Totodată, posesia nu a fost întreruptă (condiție de existență, esențială a posesiei) și pentru intervalul de timp din 1965 până în prezent a fost netulburată, neputându-se reține că a fost fondată sau conservată prin acte de violență în contra sau din partea pârâților, iar reclamantul a stăpânit imobilul teren în mod public.
Mai mult, potrivit prevederilor art.1854 din Codul civil, posesorul este presupus că posedă pentru sine sub nume de proprietar, dacă nu este probat că a început a poseda pentru altul, iar în cauză nu s-a administrat dovada contrară.
De asemenea, art. 1860 C.civ. prevede ca „orice posesor posterior are facultatea, spre a putea opune prescripția, sa unească posesiunea sa cu posesiunea autorului sau.” În cauza de față, sunt întrunite cumulativ condițiile cerute pentru invocarea joncțiunii posesiilor, și anume este vorba despre unirea a două posesii propriu-zise, reclamanții sunt succesori în drepturile posesorilor precedenți, iar posesia s-a transmis în baza unui raport juridic valabil.
Justificarea acțiunii reclamantei rezidă în principiul garantării stabilității raporturilor civile ce impune clarificarea unor situații juridice, cum este și situația posesorului unui imobil, care nu poate fi lăsat la nesfârșit în starea de incertitudine în ce privește dreptul său asupra imobilului.
Art. 492 C.civ. prevede ca „orice construcție, plantație sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului sunt prezumate a fi făcute de către proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa si ca sunt ale lui, pana ce se dovedește in contra.” Față de prevederile acestui text, instanța va constata ca reclamanții sunt proprietari asupra construcției edificate pe teren, ca urmare a accesiunii imobiliare.
F. de probele administrate, instanța apreciază că sunt întrunite în cauză prevederile art. 1847, 1860 și 492 C. civil, considerente pentru care va admite acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului ORAȘUL NĂVODARI.
Admite cererea formulata de reclamanta A. A. (CNP_) cu domiciliul în Călărași, . și cu domiciliul procesual ales în Constanta, ., nr. 137, ., . ( la cab. Av. D. C.), în contradictoriu cu pârâtul ORAȘUL NĂVODARI PRIN PRIMAR.
Constată că reclamanta a dobândit prin uzucapiunea de 30 de ani dreptul de proprietate asupra imobilului teren, situat în orașul Năvodari, ., județul C., în suprafață de 879 mp, având următoarele vecinătăți: la Nord-Francescu L. și S. M. pe o lungime de 17,14 m, la Est-Camilaru L. pe o lungime de 59,33 m, la Sud-. lungime de 10,04 m și la Vest-C. D. pe o lungime de 38,20 m și D. N. pe o lungime de 6,13+1,84+2,96+10,62+7,06 m, identificat prin raportul de expertiză tehnică topografică întocmit în cauză de către expertul tehnic-ing. G. Aliona.
Constată că reclamanta a dobândit prin accesiunea imobiliară artificială dreptul de proprietate asupra construcției C1-locuință, cu o suprafață construită la sol de 78 mp (regim de înălțime parter), identificată prin același raport de expertiză precum și prin raportul de expertiză tehnică imobiliară întocmit în cauză de către expertul tehnic-ing. B. D..
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Apelul se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi 03.03.2015.
P. GREFIER
M. V. M. D. R.
Red.jud. MVM- 04.06.2015
Tehnred.gref. DR- 06.06.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2299/2015. Judecătoria... | Validare poprire. Sentința nr. 2313/2015. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
