Grăniţuire. Sentința nr. 4626/2015. Judecătoria CORNETU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4626/2015 pronunțată de Judecătoria CORNETU la data de 04-12-2015 în dosarul nr. 4626/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CORNETU
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4626
Ședința publică din 04.12.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: C. A. C.
GREFIER: R. N. F.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant B. T., intervenient fortat B. V. și pe pârât R. F. la C. AV G. D., intervenient fortat R. M. la av D. G., având ca obiect grănițuire.
Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 24.11.2015, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 04.12.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberand asupra cauzei civile de fata:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante in data de 23.12.2014, sub nr._, reclamantul B. T. a chemat in judecata pe paratul R. F., pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna: 1. granituirea proprietatilor invecinate ale partilor si 2. obligarea paratului la respectarea dreptului de proprietate pe care reclamantul il are asupra fasiei de teren ocupate de parat. Cu cheltuieli de judecata.
In fapt s-a aratat ca reclamantul este proprietarul terenului de 506 mp, situat in comuna Branesti, ., jud. Ilfov. Dreptul de proprietate a fost dobandit prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 771/11.05.1999. Acest teren se invecineaza cu terenul paratului, dobandit prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 772/11.05.1999. Terenul a fost cumparat impreuna cu paratul, la aceeasi data, de la acelasi vanzator, care a partajat suprafata de 1012 mp, initial existand o intelegere asupra vecinatatii.
Apoi se arata ca intre cele doua terenuri se afla o linie de hotar fixata prin semne externe si vizibile (fiind rezultatul operatiunii de trasare/intarusare din data de 10.12.2010). Cu toate acestea, paratul a facut alta masuratoare, intelegand sa pozitioneze alti tarusi. Este astfel nevoie sa se stabileasca pe cale judiciara limita de hotar.
Pe de alta parte, prin intarusarea efectuata, paratul ocupa fara temei o suprafata de 21,76 mp din terenul reclamantului, actiunea in revendicare fiind astfel intemeiata.
In drept se invoca prevederile art. 584 C. civ.
Paratul a formulat intampinare si cerere reconventionala.
Pe cale de intampinare a invocat exceptia de inadmisibilitate a cererii in revendicare, iar pe fondul cauzei a aratat ca prezenta actiune este neintemeiata. Pe cale reconventionala se solicita rectificarea cartii funciare a paratului, suprafata masurata fiind de 528 mp si fixarea coordonatelor unui gard despartitor al carui pret va fi suportat egal de parti.
S-a aratat ca paratul a dobandit dreptul de proprietate astfel cum arata reclamantul, dar suprafata terenului este in realitate de 529 mp, iar nu de 506 mp. Se sustine ca paratul a construit pe terenul sau in mod legal, autorizatia fiind obtinuta la 25.02.2010. Indicatiile din autorizatie au fost respectate intocmai. Cat priveste mutarea gardului dinspre . facut la cererea primariei, cu respectarea hotarului reclamantului.
In ceea ce priveste exceptia de inadmisibilitate, s-a aratat ca reclamantul recunoaste suprafata de 506 mp prin cererea de chemare in judecata, prin urmare nu se contesta acest aspect. Cum niciuna dintre parti nu detine un bun al altuia, rezulta ca nu poate exista revendicare. Reclamantul avea la dispozitie actiunea in rectificarea de carte funciara sau actiunea in anulare.
Apoi, actiunea este neintemeiata, cata vreme paratul nu ocupa terenul reclamantului si a construit cu respectarea cerintelor legale. Gardul despartilor trebuie ridicat pe coordonatele punctelor cadastrale nr. 2 si 5.
In drept se invoca prevederile art. 907 C. civ., art. 78 C. proc. civ. si Legea nr. 7/1996.
Reclamantul-parat a formulat intampinare la cererea reconventionala si raspuns la intampinarea paratului-reclamant. Cu privire la intampinarea paratului a aratat ca exceptia de inadmisibilitate este neintemeiata, cata vreme paratul-reclamant poseda suprafata de 21,76 mp, ce apartine reclamantului-parat. Se face apoi referire la modul cum paratul-reclamant si-a ridicat constructia, cu rea-credinta.
Cat priveste cererea in rectificarea cartii funciare, temeiul invocat este art. 907 C. civ. Dar acest text nu se refera la ipoteza in care situatia reala nu corespunde cu cea descrisa in cartea funciara, ci la ipoteza in care o inscriere din cartea funciara nu corespunde cu situatia juridica reala. Dar situatia de fapt nu este aceeasi cu situatia juridica.
Pe de alta parte, fata de prevederile art. 76 din Legea nr. 71/2011, rezulta ca in cauza nu este aplicabil Noul Cod Civil, ci Legea nr. 7/1996, respectiv art. 34 si urm. Insa niciuna dintre ipotezele mentionate la art. 34 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 nu este incidenta in cauza.
Dreptul la rectificarea cartii funciare este si strans legat de cel prev. de art. 1334 din vechiul cod civil, drept supus unei prescriptii de 1 an, astfel ca actiunea aceasta este prescrisa. Cum partile nu au in proprietate mai putin decat au cumparat reiese si o lipsa de interes.
Referitor la gardul despartitor, mai intai trebuie stabilit daca coordonatele cadastrale sunt respectate.
Nu se invoca alte temeiuri in drept.
La termenul din data de 26.05.2015 instanta a dispus introducerea fortata in cauza, in baza art. 78 C. proc. civ., a sotiilor fiecarei parti, respectiv R. M. si B. V..
In cauza s-a administrat proba cu iscrisuri si proba cu expertiza tehnica de specialitate.
Analizand actele dosarului, instanta retine urmatoarele:
F. de prevederile art. 248 alin. 1 C. proc. civ., instanta este obligata sa se pronunte cu prioritate asupra exceptiilor puse in discutia partilor.
In ceea ce priveste exceptia de inadmisibilitate a cererii principale, cat priveste capatul privind revendicarea:
Paratul-reclamant sustine ca nicio parte nu detine vreun bun al altuia. .. 563 alin. 1 teza I C. civ. din 2009 (aplicabil temporal in mod formal fata de prevederile art. 5 alin. 2 din Legea nr. 71/2011): [p]roprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept. Ceea ce inseamna ca, daca bunul se afla la reclamant, actiunea in revendicare este inadmisibila, legea recunoscand dreptul la actiune numai celui deposedat.
Insa din cuprinsul raportului de expertiza intocmit in cauza rezulta ca paratul-reclamant impreuna cu sotia sa ocupa o suprafata de teren apartinand reclamantului-parat si sotiei sale (aceasta concluzie va fi motivata mai jos, odata cu verificarea fondului cauzei).
Pentru aceasta se va respinge ca neintemeiata prezenta exceptie.
Cat priveste exceptia de inadmisibilitate a cererii reconventionale, raportata la capatul privind rectificarea cartii funciare, aceasta este intemeiata si va fi admisa, cu consecinta respingerii acestui capat al cererii reconventionale ca inadmisibil.
Pentru a se ajunge la aceasta solutie trebuie plecat de la ideea ca atat legea noua (art. 908 alin. 4 teza I C. civ.), cat si legea veche (Legea nr. 7/1996, care, desi nu reglemanta expres, impunea aceasta solutie in mod logic, prin interpretarea art. 33 alin. 1, oricare rectificare presupunand prin ipoteza o verificare a unei situatii concrete, iar cand acea situatie era litigioasa numai actiunea de fond – revendicare, anulare act etc. – putea sustine admisibilitatea sa) impun, drept o conditie de admisibilitate a actiunii in rectificarea cartii funciare, existenta unei actiuni de fond. Aceasta se explica prin caracterul accesoriu al actiunii in rectificarea cartii funciare, pentru ipoteza din speta ea neputand exista fara o actiune introdusa de paratul-reclamant care sa sustina teza sa privind situatia imobilului sau (in cauza revendicare, eventual alte actiuni, cata vreme din raportul de expertiza intocmit rezulta ca exista posibilitatea unor probleme mai largi referitoare la intinderea suprafetei de teren a paratului-reclamant si in celelalte directii, nu doare spre vecinii sai din speta aceasta).
In absenta unei asemenea actiuni, prezentul capat de reconventionala apare ca inadmisibil.
F. de aceasta solutie (celelalte exceptii ramanand fara obiect), urmeaza a se analiza fondul cauzei:
Teza sustinuta de parti, in sensul ca atat reclamantul-parat, cat si paratul-reclamant, au dobandit dreptul lor de proprietate simultan, de la acelasi autor, este pe de o parte necontestata, iar pe de alta parte sustinuta de cuprinsul contractelor de vanzare-cumparare depuse la dosar de catre parti (autentificate sub nr. 771/11.05.1999 si 772/11.05.1999, de catre BNP N. V. R.). Dar reclamantul-parat si paratul-reclamant nu au dobandit cote ideale din dreptul de proprietate al autorului lor, ci fiecare cate 506 mp, din totalul de 1012 mp. Ulterior, in urma masuratorilor cadastrale, s-a observat ca terenul initial nu masura 1012 mp, ci cu cateva zeci de mp mai mult (aspect admis de parti si care rezulta si din cuprinsul anexei la raportul de expertiza intocmit in cauza), iar din raportul de expertiza intocmit in cauza rezulta si faptul ca imprejmuirea terenului/terenurilor nu se suprapune documentatiilor cadastrale.
Asadar, la momentul dobandirii dreptului de proprietate, partile nu au putut avea in vedere suprafete cu privire la care cunosteau limitele, mai ales ca, din cele rezultate din mentiuniule partilor, nu exista nicio granita vizibila intre cele doua loturi (ceea ce este de inteles, avand in vedere ca autorul comun nu-si lotizase terenul sau).
Pe de alta parte, cum acestea nu au dobandit nici cote ideale de ½ din proprietatea initiala (iar in contracte nu se stipuleaza nimic in sensul ca astfel s-a dorit a se proceda), nu se poate aprecia ca aveau in vedere sa dobandeasca fiecare jumatate din terenul existent. De aceea nu se poate retine ideea reclamantului-parat, in sensul de a se stabili o linie de hotar care sa imparta pe jumatate terenul initial. Aceasta operatiune ar reprezenta un partaj, care prin ipoteza presupune existenta unei coproprietati (art. 669 C. civ.), ceea ce nu este cazul in speta.
In aceste conditii, in care nu exista niciun element obiectiv prevazut in contracte din care sa rezulte limitele fiecarui teren dobandit, astfel cum se proiecta in gandul partilor, rezulta ca instanta nu poate sa faca apel decat la continutul raportului de expertiza intocmit in cauza (prezumand ca situatia cadastrala este cea pe care in mod legitim o puteau avea in vedere partile).
In consecinta, instanta va stabili linia de hotar intre proprietatile partilor pe aliniamentul 2-5, trasat cu culoare rosie, cf. anexei la raportul de expertiza tehnica judiciara intocmit in cauza de catre expert B. M. si depus la prezentul dosar in data de 17.09.2015 (data vizarii de catre Registratura).
Totodata, cum parte din terenul care astfel delimitat (apartinand reclamantului-parat si sotiei sale) este ocupat de paratul-reclamant si sotia sa, instanta trebuie sa faca aplicarea art. 563 alin. 1 C. civ., in sensul ca va obliga pe acestia din urma lase in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de teren care depaseste linia de hotar stabilita si care se afla in proprietatea reclamantului-parat B. T. si a intervenientei fortate B. V., cf. anexei la acelasi raport de expertiza.
Pe terenul astfel granituit oricare parte poate ridica un gard (art. 561 C. civ.).
Cat priveste cheltuielile de judecata, avand in vedere ca fiecare cerere (principala si reconventionala) va fi admisa in parte (ca efect al cercetarii pe fond sau ca efect al admiterii unei exceptii peremptorii), urmeaza ca acestea sa fie compensate in tot, potrivit art. 453 alin. 2 teza finala C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neintemeiata exceptia de inadmisibilitate a cererii principale, in ceea ce priveste capatul privind revendicarea.
Admite exceptia de inadmisibilitate a cererii reconventionale, cat priveste capatul privind rectificarea cartii funciare.
Respinge acest capat al cererii reconventionale ca inadmisibil.
Admite in parte cererea principala privind pe reclamant B. T., intervenienta fortata B. V., ambii cu domiciliul în sector 6, București, CALEA CRÂNGASI, nr. 8, ., . și pe pârât R. F. la C. AV G. D., intervenienta fortata R. M. la av D. G. cu sediul în sector 3, București, D. NOUĂ, nr. 24, ..
Admite cererea reconventionala, pentru restul.
Fixeaza hotarul dintre proprietatile partilor pe aliniamentul 2-5, trasat cu culoare rosie, cf. anexei la raportul de expertiza tehnica judiciara intocmit in cauza de catre expert B. M. si depus la prezentul dosar in data de 17.09.2015 (data vizarii de catre Registratura).
Obliga pe paratului-reclamant R. F. si pe intervenienta fortata R. M. sa lase in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de teren care depaseste linia de hotar astfel stabilita si care se afla in proprietatea reclamantului-parat B. T. si a intervenientei fortate B. V., cf. anexei la acelasi raport de expertiza.
Respinge restul pretentiilor principale ca neintemeiate.
Compenseaza in tot cheltuielile de judecata.
Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecatoria Cornetu.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 04.12.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. A. C. R. N. F.
Red. C A / Tehn. R F
6 exemplare/09.12. 2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4451/2015.... | Partaj judiciar. Sentința nr. 2596/2015. Judecătoria CORNETU → |
|---|
