Fond funciar. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 08-07-2013 în dosarul nr. 2084/215/2011*
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2013
Ședința publică de la 08 Iulie 2013
Completul compus din:
Președinte L. T.
Grefier D. N.
Pe rol, pronunțarea judecarea cauzei civile privind pe petenții G. M. si L. M. și pe intimații R. C., R. I., M. M., G. S., B. D., B. I., C. JUDEȚEANĂ D. PENTRU APLICAREA LEGII FONDULUI FUNCIAR-PREFECTURA D., C. L. PENTRU APLICAREA LEGII FONDULUI FUNCIAR-PRIMĂRIA SOPOT, P. C. SOPOT, C. L. PENTRU APLICAREA LEGII FONDULUI FUNCIAR-PRIMĂRIA PLEȘOI, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pârâtul R. I., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că s-a depus prin Serviciul Registratură de către petenti precizare la actiune prin care arată că solicită îndreptarea erorii materiale strecurată in cuprinsul actiunii în sensul că ințeleg să solicite anularea TDP nr. 1421-_ in loc de TDP nr. 1421-_ cum eronat s-a indicat.
Instanța în temeiul art. 132 alin.2 pct. 1 C. ia act de precizarea la actiune.
Nemaifiind alte cereri de încuviințat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul în dezbateri asupra fondului.
Pârâtul R. I. solicită admiterea actiunii așa cum a fost formulată.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 03.01.2008, sub nr. de dosar_, reclamanții G. M. și L. M. au chemat în judecată pe pârâții G. S., B. D., B. Iulică, R. N., C. Județeană pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar-Prefectura D., C. L. pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar-Primăria Sopot si P. C. Sopot, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută parțială a următoarelor titluri: nr.1362-2216/06.02.1998 in ceea ce privește suprafața de 3 ha și 4000 mp de teren extravilan din T99 P33/1, nr.1421-_/31.01.2002 în ceea ce privește suprafața de 1 ha si 3500 mp de teren extravilan din T99 P33/2, nr.1364-2216/06.02.1998 in ceea ce privește suprafața de 5000 mp de teren extravilan din T99 P33/3, nr.1390-2216/10.06.1998 în ceea ce privește suprafața de 2 ha si 4500 mp. de teren extravilan din T99 P33/4 și să fie obligată pârâta C. Locala sa procedeze la punerea în posesie a reclamanților cu privire la suprafața totală de teren de 8 ha situată pe raza . P33/1,P33/2,P33/3,P33/4 ce însumează suprafața totala de 7 ha si 7700 mp la care se adăugă diferența de 3000 mp situată in acelasi loc si care a fost reconstituita, sa efectueze delimitările necesare in teren pentru măsurători, să stabilească vecinătățile în temeiul unei schițe, să întocmească documentele constatatoare prealabile și să le înainteze Comisiei Județene pentru emiterea titlului. Au mai solicitat ca, în cazul refuzului Comisiei Locale de a proceda la punerea în posesie, să fie obligat P. la daune cominatorii de 1000 lei/zi de întârziere de la data pronunțării hotărârii și până la executarea obligației. Au mai solicitat obligarea Comisiei Județene la emiterea titlului de proprietate în favoarea reclamanților pentru suprafața de 8 ha situată pe raza . astfel stabilit.
În motivarea în fapt a acțiunii, a arătat ca prin sentința civilă nr._/13.11.1995 a Judecătoriei C. s-a dispus desființarea HCJ 3510/13.12.1993 și în consecință s-a reconstituit dreptul de proprietate al reclamanților pentru suprafața de 8 ha de teren situata pe raza com.Sopot, . și emiterea titlului.
C. Județeană a dispus punerea in executare a hotărârii prin HCJ 956/17.12.1997, prin modificarea anexelor la C. Locala Sopot, iar prin cererea nr.197/15.03.1991 reclamanții au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul de 8 ha amplasat în T99 P33.
Cu toate acestea, C. L. nu s-a conformat și a dispus reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea pârâților persoane fizice pe terenul solicitat de reclamanți, teren care se află și s-a aflat în posesia acestora din urmă.
Au mai arătat că au formulat la C. L. cererile nr.3863/04.10.2007 și nr.2611/28.08.2007 intenționând rezolvarea situației.
Pârâții, ca părți în procesul din dosarul 5275/1994, soluționat de Judecătoria C. prin s.c. nr._/1995, aveau cunoștință de amplasament, mai ales în raport de concluziile raportului efectuat în cauza respectivă unde terenul a fost identificat ca având următoarele vecinătăți:N-DE 1336,S-DE1512, E-O. D-tru,V-F. C-tin având denumirea de T. Bascov.
În drept, au invocat dispozițiile art.3 alin-1 din legea 169/1997, art.27, alin.2/2 din legea 18/1991, art.14 din legea 18/1991, art.64 din aceeași lege, HG 131/1991, HG 1172/2001.
La termenul din 08.02.2008 s-a depus la dosar copie de pe certificatul de deces al pârâtului R. N., iar la termenul următor s-a dispus introducerea în cauză a moștenitorilor acestuia: R. C-tin, R. I. și Marinas M. în calitate de pârâți.
La termenul din 02.05.2008 s-a dispus suspendarea judecății în baza art.155/1 c.p.civ. deoarece reclamanții nu au indicat adresa corectă a pârâților G. S., B. D. și B. IULICĂ.
La data de 08.01.2009 reclamantul G. M. a depus cerere de repunere pe rol a cauzei, fixându-se termen la 13.02.2009.
La data de 02.05.2008 pârâții R. I., R. C-tin și M. M. au depus întâmpinare și cerere reconvențională.
Prin întâmpinare au arătat că sunt de acord cu admiterea acțiunii în ceea ce privește anularea titlului de proprietate al pârâtului R. N. deoarece acesta nu a deținut vreo suprafață pe raza . raza .> Prin cererea reconvențională au solicitat de asemenea anularea titlului 1390-2216/10.06.1998 și obligarea Consiliului Local Pleșoi la punerea în posesie a lor cu terenul menționat în adeverințele pe care le dețin și pe vechiul amplasament.
S-a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâta a Comisiei Locale de Aplicare a Legilor Fondului Funciar Plesoi având în vedere cererea reconvențională.
La termenul din 02.10.2009 s-a dispus suspendarea judecății în baza art.155/1 C.p.civ. deoarece reclamanții nu au indicat adresele corecte ale pârâților B. D. și B. IULICĂ sau datele suplimentare solicitate prin adresa Consiliului Județean D.-DPCPD,obligații impuse de instanță.
La data de 26.05.2010 reclamantul G. M. a depus cerere de repunere pe rol a cauzei, fixându-se termen la 02.07.2010.
S-au depus la dosar în copie următoarele înscrisuri: titlurile de proprietate contestate, s.c._/13.11.1995 a Judecătoriei C., HCJ 3510/13.12.1993, adresa nr.550 emisă de C. Județeană, HCJ 956/17.12.1997, cereri formulate de reclamanți, acte de vânzare, titluri definitive de proprietate, acte de stare civilă, adeverințe, raport de expertiză tehnică din dosarul 5275/1994, adrese.
S-au efectuat adrese către C. L. Sopot, Primăria Sopot și Consiliul Județean D.-DPCPD pentru a se comunica adresele corecte ale pârâților Brinzan D-tru si Iulică, fiind depus un răspuns de către Consiliul Județean D.-DPCPD cu adresa nr._/29.04.2009
La termenul din data de 24.09.2010 instanța din oficiu a invocat excepția lipsei capacității de folosință a pârâtului –decedat-R. N. având în vedere data decesului acestuia si data introducerii actiunii precum si exceptia lipsei calității procesuale pasive a pârâților R. C., R. I. și M. M. ce au fost introduși în cauză ca moștenitori ai acestuia.
Prin sentința civilă nr._/24.09.2010 a Judecătoriei C. pronunțată în dosarul nr._ s-a admis excepția lipsei capacității de folosință a pârâtului R. N. invocată din oficiu, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților R. C., R. I. și M. M. invocată din oficiu, s-a respins acțiunea principală formulată de reclamanți împotriva pârâților R. C., R. I. și M. M. ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, s-a respins acțiunea principală formulată de reclamantii G. M. și Lasleanu M. împotriva celorlalti pârâți G. S., B. D., B. IULICĂ, C. JUDEȚEANĂ PT. APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR-PREFECTURA D., C. L. PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR_PRIMARIA SOPOT, P. C. SOPOT, C. L. PENTRU APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR _PRIMARIA PLEȘOI și s-a respins cererea reconvențională formulată de pârâții R. C., R. I. și M. M..
S-a reținut în considerente că urmare a decesului pârâtului R. N., acesta și-a pierdut capacitatea de folosință, deci nu este parte în proces, astfel că este întemeiată excepția lipsei capacității de folosință a acestuia, invocată din oficiu, și prin urmare și excepția lipsei calității procesuale pasive a moștenitorilor săi introduși în cauză, care nu pot avea calitatea de părți, fiind succesori ai unei persoane care nu putea dobândi o astfel de calitate.
La data de 26.10.2010, reclamanții G. M. și L. M. au formulat recurs împotriva sentinței civile nr._/24.09.2010 pronunțată de Judecătoria C., în dosar nr._, ca fiind nelegală și netemeinică.
Prin decizia nr.2221 din 06.12.2010 pronunțată de Tribunalul D. s-a admis recursul declarat de reclamanții G. M. și L. M., împotriva sentinței civile nr._ din 24.09.2010, pronunțată de Judecătoria C., în dosar nr._, în contradictoriu cu pârâții R. C., R. I., M. M., G. S., B. D., B. I., C. Județeană D. Pentru Aplicarea Legii Fondului Funciar-Prefectura D., C. L. Pentru Aplicarea Legii Fondului Funciar-Primăria Sopot, P. C. Sopot, C. L. Pentru Aplicarea Legii Fondului Funciar-Primăria Pleșoi, s-a casat sentința civilă atacată și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceiași instanță .
S-a reținut în considerente că este adevărat că unul dintre pârâții chemați în judecată R. N. nu avea capacitate procesuală de folosința întrucât decedase anterior formulării cererii de chemare în judecată, însă au fost introduși în cauză moștenitorii acestuia, fiind succesorii titularului din titlu, astfel ca excepția lipsei calității procesuale pasive a acestora a fost greșit soluționată de prima instanță.
De asemenea în ceea ce îi privește pe ceilalți pârâți –persoane fizice-între aceștia și reclamanți există raporturi juridice distincte, ei fiind titularii altor titluri de proprietate a căror nulitate urmăresc să se constate reclamanții.
Cauza a fost înregistrată spre rejudecare pe rolul Judecătoriei C. la data de 18.01.2011 sub nr._ .
Prin încheierea din 18.03.2011, cauza a fost suspendată în baza art.242 alin 1 pct. 2 C.pr.civ. pentru lipsa părților.
La data de 08.04.2011 reclamantul G. M. a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei fixându-se termen la 20.05.2011.
S-a dispus efectuarea unei adrese către C. L. pentru Aplicarea Legii Fondului Funciar Sopot pentru a se comunica actele care au stat la baza emiterii tuturor titlurilor de proprietate, dacă sunt emise parțial pentru terenuri ce reprezintă vechiul amplasament al reclamanților conform sentinței civile nr._/13.11.1995, dacă reclamanților li s-a emis vreun titlu și dacă au fost puși în posesie conform sentinței menționate, dacă nu care este motivul, relațiile fiind comunicate cu adresa nr.60/12.01.2012 la care au fost atașate copii înscrisuri.
S-a dispus de către instanță efectuarea unei adrese către OCPI D. pentru a se comunica fișele premergătoare emiterii tuturor titlurilor de proprietate, relațiile fiind comunicate cu adresa nr.5114/08.08.2011 la care s-au atașat în copie procesele-verbale de punere in posesie solicitate.
Prin sentința civilă nr.2845/24.02.2012 pronunțată de Judecătoria C. a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții G. M. și LASLEANU M. în contradictoriu cu pârâții G. S., B. IULICĂ, C. JUDEȚEANĂ PT. APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR-PREFECTURA D., C. L. PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR_PRIMARIA SOPOT, P. C. SOPOT, pârât R. I., R. C. M. M., C. L. PENTRU APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR _PRIMARIA PLEȘOI.
A fost respinsă cererea reconvențională formulată de pârâții R. C., R. I. și M. M..
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că prin TDP nr.1362-2216/06.02.1998 s-a reconstituit pârâtei G. S. dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață totală de 3 ha si 5000 mp situat în com.Sopot, . 3 ha si 4000 mp de teren extravilan în T99 P33/1,prin TDP nr.1421-_/31.01.2002 s-a reconstituit pârâtului Brinzan M.D. dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață totală de 2 ha și 1000 mp situat în com.Sopot, . suprafața de 1 ha și 3500 mp de teren extravilan arabil în T99 P33/2, prin TDP nr.1364-2216/06.02.1998 s-a reconstituit pârâtului Brinzan D.I. dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață totala de 2 ha situat în com.Sopot . suprafața de 5000 mp de teren extravilan arabil în T99 P33/3, iar prin TDP nr.1390-2216/10.06.1998 s-a reconstituit pârâtului R. L.N. dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 8 ha și 9000 mp situat în com.Sopot . suprafața de 2 ha si 4500 mp de teren extravilan arabil în T99 P33/4.
Prin acțiune reclamanții au solicitat să fie obligată pârâta C. L. să procedeze la punerea lor în posesie cu privire la suprafața totală de teren de 8 ha situată pe raza . P33/1,P33/2,P33/3,P33/4 ce însumează suprafața totală de 7 ha și 7700 mp la care se adaugă diferența de 3000 mp situată în același loc și care a fost reconstituită, să efectueze delimitările necesare în teren pentru măsurători, să stabilească vecinătățile în temeiul unei schițe, să întocmească documentele constatatoare prealabile și să le înainteze Comisiei Județene pentru emiterea titlului. Au mai solicitat că în cazul refuzului Comisiei Locale de a proceda la punerea în posesie să fie obligat P. la daune cominatorii de 1000 lei/zi de întârziere de la data pronunțării hotărârii și până la executarea obligației. Au mai solicitat obligarea Comisiei Județene la emiterea titlului de proprietate în favoarea reclamanților pentru suprafața de 8 ha situată pe raza . astfel stabilit, motivând că sunt îndreptățiți în acest sens ca urmare a pronunțării sentinței civile nr._/13.11.1995 a Judecătoriei C. în dosarul nr.5275/1994.
Prin acea sentință, rămasă definitivă și irevocabilă, s-a dispus desființarea HCJ 3510/13.12.1993 si reconstituirea dreptului de proprietate al reclamanților pentru suprafața de 8 ha de teren situata pe raza com.Sopot,. dispunându-se și emiterea titlului de proprietate.
Prin HCJ 956/17.12.1997 s-a dispus punerea in executare a hotărârii judecătorești respective.
Conform adresei nr.60/12.01.2012 a Comisiei Locale, reclamanții nu au fost puși in posesie si nu li s-a emis titlu de proprietate, iar actualii membri ai Comisiei nu pot efectua aceste operațiuni deoarece reclamanții solicită vechiul amplasament care este ocupat.
Instanța a constatat că deși reclamanții solicită constatarea nulității absolute parțiale a unor titluri de proprietate pentru că sunt emise pe unele amplasamente ce le aparțin, precum și că punerea în posesie și emiterea titlului lor să se facă în acele locații, ei nu au dovedit îndreptățirea lor la a li se reconstitui acele terenuri.
Astfel din dispozitivul sentinței civile nr._/13.11.1995 a Judecătoriei C. invocată în cauză rezultă doar ca s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate al reclamanților și emiterea titlului pe un teren de 8 ha situat pe raza com.Sopot, . pe un anumit amplasament de pe raza comunei, deci nici pe cele solicitate prin acțiune.
In același sens nu sunt relevante nici cele reținute în raportul de expertiza întocmit în dosarul în care s-a pronunțat sentinta, efectuat de exp.M. M., depus în copie în primul dosar de fond, având în vedere ca dispozițiile care se pun în executare sunt numai cele conținute în dispozitivul hotărârii judecătorești.
Prin urmare instanța a considerat, având în vedere și art.64 din legea 18/1991, că acțiunea principală este neîntemeiată urmând a o respinge.
In ceea ce privește cererea reconvențională instanța a apreciat ca nedovedită conf.art.1169 c.civ. deoarece nu s-a probat în cauză că autorul R. N. a fost îndreptățit la reconstituirea unui teren de pe raza . validat în anexa 2 a poz.119 prin HCJ 18 F253/1991 cu teren pe raza . a rezultat din actele înaintate cu adresa nr.60/12.01.2012, care au stat la baza emiterii titlului, precum și din adeverințele nr.98/16.01.2008 emisă de Consiliul Local Pleșoi și nr.63/15.01.1998 emisă de Primăria Sopot –invocate de pârâți în cererea reconvențională. Astfel din aceste adeverințe a rezultat că terenul de 7 ha din punctul” Gabrita” cu care R. N. figura în registrul agricol din 1956-1959 al . la . că terenul din același punct a figurat ulterior în registrul agricol din 1959-1963 al lui R. N. la poziția nr.1 pe raza . o altă suprafață de 2 ha din punctul „Cracosa”.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții G. M. și L. M., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și admiterea acțiunii.
În motivarea recursului se arată că judecătorul care a pronunțat hotărârea era incompatibil, având în vedere că soluționase cauza prin pronunțarea sentinței civile nr._/24.09.2010 în dosarul nr._ al Judecătoriei C., iar cererea de recuzare a acestuia a fost respinsă, încălcându-se flagrant normele legale imperative prevăzute de art. 24 alin. 1 C.p.c., astfel că în cauză operează cu precădere cazul de casare de ordine publică prev. de art. 304 pct. 1 C.p.c., care atrage nulitatea hotărârii când instanța nu a fost alcătuită potrivit legii.
S-a mai arătat că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină și cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii; în cauză, motivarea nu răspunde exigențelor impuse de art. 261 C.p.c., deoarece nu examinează efectiv apărările și susținerile părților, confirmând în termeni generali situația de fapt, fără o dezlegare de drept, ignorându-se inexplicabil dispozițiile art. 4 alin. 5 din titlul XIII al Legii nr. 247/2005, art. 14 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, astfel că motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 7 C.p.c. își găsește pe deplin justificarea în cauză.
Un al treilea motiv de recurs vizează interpretarea greșită a actului dedus judecății, respectiv a efectelor deciziilor administrative și judecătorești de recunoaștere a dreptului recurenților la reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren de 8 ha, pe dispozițiile Legii nr.18/1991, teren ce reprezintă vechiul amplasament, chestiune lăsată până în prezent la discreția autorităților administrative și care a adus atingere substanței înseși a dreptului lor de acces la justiție.
Astfel, instanța a ignorat efectele sentinței civile nr._/13.11.1995 pronunțată de Judecătoria C., prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamanților pentru suprafața de 8 ha, conform expertizei efectuată în cadrul acestui dosar; deși autoritățile aveau obligația de a executa hotărârea judecătorească, în special prin punerea în posesie a reclamanților privind terenul respectiv, hotărârea nu a fost executată până în prezent.
Se mai arată că în cauză s-a folosit raportul de expertiză efectuat în dosar nr.5275/1994 de către un expert autorizat, expertiză ce nu a fost contestată, însă instanța a înlăturat această probă.
Se mai arată că pârâții sau antecesorii acestora nu au făcut dovada că sunt îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate, fiind în realitate gratificați prin emiterea acestor titluri; comisiile de fond funciar nu au respectat dispozițiile legale în ceea ce îi privește pe recurenți dar nici dispozițiile sentinței nr._/13.11.1995 pronunțată de Judecătoria C. sau ale Hotărârii Comisiei județene, neaducând la cunoștința recurenților, printr-o decizie formală, motivele întârzierii ori refuzului de acordare a amplasamentului terenului pe care-l posedă, neexercitând nici un demers necesar pentru a se asigura că dreptul de proprietate valabil al recurenților, recunoscut în temeiul Legii nr.18/1991 este concret și efectiv; rezultă așadar că în baza Hotărârii nr.956/17.12.1997 a Comisiei Județene pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar cât și a sentinței mai sus menționate, reclamanții erau deja proprietari ai acestui teren, acesta nemaiputând fi atribuit altora decât în mod ilegal.
Prin decizia nr.1167 din data de 31.05.2012 Tribunalul D. a admis recursul declarat de recurenții –reclamanți G. M., L. M. împotriva sentinței civile nr. 2845/24.02.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul cu nr._ în contradictoriu cu intimații – pârâți R. C., R. I., M. M., G. S., B. D., B. I., C. JUDEȚEANĂ D. PENTRU APLICAREA LEGII FONDULUI FUNCIAR-PREFECTURA D., C. L. PENTRU APLICAREA LEGII FONDULUI FUNCIAR-PRIMĂRIA SOPOT, P. C. SOPOT, C. L. PENTRU APLICAREA LEGII FONDULUI FUNCIAR-PRIMĂRIA PLEȘOI, a casat sentința civilă atacată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a reținut că ptrivit dispozițiilor art.24, alin. 1 din Codul de procedură civilă, "judecătorul care a pronunțat o hotărâre într-o pricină nu poate lua parte la judecata aceleiași pricini în apel sau în recurs și nici în caz de rejudecare după casare".
Prin sentința civilă nr._/24.09.2010, s-au admis excepțiile lipsei capacității de folosință a pârâtului Râcea N. și a lipsei calității procesuale pasive a pârâților R. C., R. I. și M. M., s-a respins acțiunea principală împotriva acestor pârâți ca urmare a admiterii excepțiilor menționate. S-a respins acțiunea principală formulată împotriva celorlalți pârâți.
Prin decizia civilă nr. 2221/06.12.2010, Tribunalul D. a admis recursul reclamanților și a casat această sentință, trimițând cauza spre rejudecare. S-a reținut în considerente că este adevărat că unul dintre pârâții chemați în judecată R. N. nu avea capacitate procesuală de folosința întrucât decedase anterior formulării cererii de chemare în judecată, însă s-a modificat acțiunea și au fost introduși în cauză moștenitorii acestuia, fiind succesorii titularului din titlu, astfel ca excepția lipsei calității procesuale pasive a acestora a fost greșit soluționată de prima instanță.
De asemenea în ceea ce îi privește pe ceilalți pârâți –persoane fizice-între aceștia și reclamanți există raporturi juridice distincte, ei fiind titularii altor titluri de proprietate a căror nulitate urmăresc să se constate reclamanții.
Tribunalul a mai reținut că, în privința celorlalți pârâți, soluția primei instanțe nu a fost motivată, ceea ce echivalează cu o necercetare a fondului.
În rejudecare, cauza a fost repartizată aceluiași complet de judecată, iar cererea de recuzare formulată de către reclamanți s-a respins, în mod corect, apreciindu-se că nu există cazul de incompatibilitate prev. de art. 24 C.p.c., având în vedere că în primul ciclu procesual cauza a fost soluționată pe excepție.
Potrivit art. 304 pct. 1 C.p.c, constituie motiv de casare soluționarea cauzei de o instanță care nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale.
Instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale atunci când judecătorii nu aveau dreptul să facă parte din complet pentru că erau incompatibili ori fusese admisă cererea de abținere sau de recuzare, neexistând incompatibilitate atunci când judecătorul a soluționat cauza în baza unei excepții procesuale.
Prin urmare, nu este întemeiat primul motiv de recurs.
Nu este întemeiat nici al doilea motiv, care privește nemotivarea hotărârii.
Astfel, potrivit art. 304 pct. 7, este susceptibilă de modificare hotărârea care nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
În cauză, nu se poate reține că există acest motiv de modificare, hotărârea atacată cuprinzând motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, potrivit art. 261 pct. 5 C.p.c.
Nici motivul reglementat de art. 304 pct. 8 nu este întemeiat.
Astfel, potrivit acestor dispoziții legale, hotărârea este susceptibilă de modificare atunci când, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, instanța a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.
Prin acest motiv se poate invoca încălcarea principiului înscris în art. 969 alin. 1 C.civ., potrivit căruia convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, nu nesocotirea efectelor deciziilor administrative și judecătorești, cum invocă recurenții.
Este întemeiat motivul care privește însă neexaminarea și nepronunțarea instanței asupra tuturor motivelor și apărărilor reclamanților, ceea ce echivalează cu o necercetare a fondului.
Astfel, reclamanții au solicitat prin cererea de chemare în judecată să se constate nulitatea absolută parțială a unor titluri de proprietate și să fie obligată pârâta C. Locala sa procedeze la punerea în posesie a reclamanților cu privire la suprafața totală de teren de 8 ha situată pe raza . P33/1,P33/2,P33/3,P33/4 ce însumează suprafața totala de 7 ha si 7700 mp la care se adăugă diferența de 3000 mp, situată in acelasi loc si care a fost reconstituita, sa efectueze delimitările necesare in teren pentru măsurători, să stabilească vecinătățile în temeiul unei schițe, să întocmească documentele constatatoare prealabile și să le înainteze Comisiei Județene pentru emiterea titlului.
Reclamanții își întemeiază cererea pe sentința civilă nr._/13.11.1995 a Judecătoriei C., prin care s-a dispus desființarea HCJ 3510/13.12.1993 și în consecință s-a reconstituit dreptul de proprietate al reclamanților pentru suprafața de 8 ha de teren situata pe raza com.Sopot,. și emiterea titlului.
C. Județeană a dispus punerea in executare a hotărârii prin HCJ 956/17.12.1997, prin modificarea anexelor la C. Locala Sopot.
În dosarul nr. 5275/1994 în care s-a pronunțat sentința menționată, instanța a dispus efectuarea unei expertize tehnice, având printre obiective și verificarea faptului dacă terenul părinților reclamanților din punctul "T." Bascov este acordat altor persoane de către comisie și identificarea acestui teren cu dimensiuni, vecinătăți, vecini foști și actuali.
Este adevărat că, prin dispozitivul sentinței civile nr._/13.11.1995 nu s-a stabilit un anumit amplasament pentru suprafața cu privire la care s-a reconstituit dreptul de proprietate al reclamanților, însă, instanța de fond trebuia să analizeze dacă în cauză sunt incidente dispozițiile art. III pct. ii) din Legea nr. 169/1997, potrivit cărora sunt lovite de nulitate absolută actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de aceștia în termen legal și libere la data solicitării.
Prin urmare, tribunalul apreciază că în cauză era necesară verificarea îndeplinirii condițiilor impuse de textul legal citat, respectiv dacă reclamanții au solicitat în termen legal terenurile în cauză, dacă acestea erau libere la data solicitării și dacă titlurile de proprietate atacate se suprapun cu vechiul amplasament al autorului lor.
În privința primei condiții, tribunalul constată că aceasta este îndeplinită, din chiar considerentele sentinței civile nr._/13.11.1995 reieșind că reclamantul G. M., la data de 15.03.1991, a depus la C. Comunală de aplicare a Legii nr. 18/1991 Sopot reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 6,43 ha teren. La aceeași dată și sub același număr de înregistrare, respectiv 197/15.03.1991, același petent a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 8 ha teren arabil, cererea fiind formulată în calitate de moștenitor al autorilor G. I. și G. F.. Tot în sentința menționată, se precizează că și petenta Lesnenu M., prin cererea înregistrată sub același număr, a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 6,43 ha, existând o declarație a acesteia în sensul că actele de proprietate deținute de părți sunt pentru 8 ha, deși mențiunile din registrul agricol arată numai suprafața de 6,43 ha.
Prin urmare, prin sentința civilă nr._/1995 s-a statuat, cu putere de lucru judecat, că reclamanții din prezenta cauză au solicitat în termenul legal vechiul amplasament al terenului autorilor lor – situat în punctul T. Bascov .
În esență, puterea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești semnifică faptul că o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată (bis de eadem re ne sit actio), iar hotărârea este prezumată a exprima adevărul și nu trebuie contrazisă de o altă hotărâre (res iudicata pro veritate habetur)
Este adevărat că partea din hotărâre care interesează lucrul judecat este dispozitivul, pentru că în dispozitiv este cuprinsă soluția, iar dispozitivul este cel care se execută, însă trebuie recunoscut acest efect și considerentelor, în măsura în care explică dispozitivul și se reflectă în el.
Actul jurisdicțional (ca orice act juridic, în general) produce, pe lângă efectele obligatorii între părți, întemeiate pe principiul relativității, și efecte de opozabilitate față de terți.
Ca element nou apărut în ordinea juridică și în cea socială, hotărârea nu poate fi ignorată de către terți, sub motiv că nu au participat în procesul finalizat prin adoptarea ei. Față de aceștia însă, hotărârea se va opune cu valoarea unui fapt juridic și valoarea unui mijloc de probă (respectiv, de prezumție).
Potrivit art. 1200 pct.4 cod civil “ Sunt prezumții legale acelea care sunt determinate special prin lege, precum: puterea ce legea acordă autorității lucrului judecat”, astfel că efectele unor hotărâri irevocabile, cu valoare de prezumții legale, se răsfrâng în mod direct și asupra terților.
În același timp, pentru că terții nu au participat la dezbaterea judiciară finalizată prin hotărârea judecătorească ce li se opune (și astfel, nu și-au putut face propriile apărări) ei au posibilitatea ca, în cadrul procesului ulterior, prin administrare de probe, să răstoarne prezumția invocată de parte și care, față de ei, are doar valoare relativă (caracterul absolut al prezumției legale funcționând, în condițiile art. 1202 alin.2 Cod civil, doar în relațiile dintre părți).
În privința celorlalte condiții impuse de art. III pct. ii) din Legea nr. 169/1997, chiar dacă nu s-ar ține cont de concluziile raportului de expertiză efectuat în dosarul nr. 5275/1994, tribunalul apreciază că se impunea a se verifica dacă terenul era liber la data solicitării de către reclamanți și dacă terenurile din titlurile de proprietate atacate se suprapun cu vechiul amplasament al autorului lor, iar aceste aspecte nu pot fi verificate în recurs, dat fiind faptul că este necesară administrarea de probe incompatibile cu această fază procesuală, în raport de dispozițiile art. 305 C.p.c.
Astfel, pentru verificarea suprapunerii terenurilor, se impunea efectuarea unui raport de expertiză, probă esențială în soluționarea cauzei, inclusiv în determinarea interesului reclamanților în cererea ce vizează constatarea nulității absolute a titlurilor de proprietate ale pârâților. Această probă putea fi dispusă de instanță chiar din oficiu, în virtutea rolului activ, în baza art. 129 alin. 5 C.p.c.
Neanalizarea îndeplinirii condițiilor impuse de art.III, pct.ii) din Legea nr.169/1997, echivalează cu o necercetare a fondului, motiv pentru care, tribunalul, în baza art.312, alin.5 C.p.c., a admis recursul, a casat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță, în rejudecare, urmând ca instanța să administreze probe în vederea determinării aplicabilității dispozițiilor art. III pct. ii) din Legea nr. 169/1997, inclusiv o expertiză tehnică pentru a verifica dacă terenurile din titlurile de proprietate atacate se suprapun cu vechiul amplasament al autorilor reclamanților.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 10.07.2012 sub nr._ .
Prin încheierea de ședință din data de 01.10.2012, instanța a dispus administrarea probei cu expertiză specialitatea topografie cu obiectivele încuviințate la același termen de judecată, obiective formulate de reprezentantul petenților.
Raportul de expertiză specialitatea topografie a fost efectuat de către expert M. A. D. și depus la data de 18.03.2013, asupra căruia părțile nu au formulat obiecțiuni.
La data de 28.06.2013, reclamanții au depus la dosar o cerere precizatoare prin care au arătat că înțeleg să îndrepte eroarea materială strecurată în acțiunea dedusă judecății în sensul că solicită anularea titlului de proprietate nr.1421-_ emis pe numele Brinzan D. și nu 1421-_, cum eronat s-a indicat.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată următoarele:
Prin titlul de proprietate nr.1362-2216/06.02.1998, emis de către C. Județeană D. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, pârâtei Gilcescu S. i s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la suprafața totală de teren de 3 ha și 4000 mp, teren extravilan pe teritoriul satului Sîrsca, . T 99, P33/1.
Prin titlul de proprietate nr.1421-_/31.01.2002, emis de către C. Județeană D. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, pârâtului B. D. i s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la suprafața totală de teren de 2 ha și 1000 mp, pe teritoriul satului Sîrsca, . suprafața de 1 ha și 3500 mp teren extravilan amplasat în T 99, P33/2.
Prin titlul de proprietate nr.1364-2216/06.02.1998, emis de către C. Județeană D. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, numitei B. D. I. i s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la suprafața totală de teren de 2 ha, pe teritoriul satului Sîrsca, . suprafața de 5000 mp teren extravilan amplasat în T 99, P33/3.
Prin titlul de proprietate nr.1390-2216/10.06.1998, emis de către C. Județeană D. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, numitului R. L. N. i s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la suprafața totală de teren de 8 ha și 9000 mp, pe teritoriul satului Sîrsca, . suprafața de 2 ha și 4500 mp teren extravilan amplasat în T 99, P33/4.
Prin cererea de chemare în judecată precizată, reclamanții au solicitat să se constate nulitatea absolută parțială a titlurilor de proprietate menționate anterior și să fie obligată pârâta C. Locala sa procedeze la punerea în posesie a reclamanților cu privire la suprafața totală de teren de 8 ha situată pe raza . P33/1, P33/2, P33/3, P33/4 ce însumează suprafața totala de 7 ha si 7700 mp la care se adăugă diferența de 3000 mp, situată in acelasi loc si care a fost reconstituita, sa efectueze delimitările necesare in teren pentru măsurători, să stabilească vecinătățile în temeiul unei schițe, să întocmească documentele constatatoare prealabile și să le înainteze Comisiei Județene pentru emiterea titlului.
Reclamanții își întemeiază cererea pe sentința civilă nr._/13.11.1995 a Judecătoriei C., prin care s-a dispus desființarea HCJ 3510/13.12.1993 și în consecință s-a reconstituit dreptul de proprietate al reclamanților pentru suprafața de 8 ha de teren situata pe raza . și emiterea titlului.
C. Județeană a dispus punerea in executare a hotărârii prin HCJ 956/17.12.1997, prin modificarea anexelor la C. Locala Sopot.
Potrivit art.III, pct.ii din Legea nr.169/1997, sunt lovite de nulitate absolută, actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 și a prezentei legi.
Pentru a fi incident în cauză acest motiv de nulitate reclamanții trebuie să facă dovada îndeplinirii mai multor condiții, respectiv că au solicitat în termen legal terenurile în cauză, că acestea erau libere la data solicitării și că titlurile de proprietate atacate se suprapun cu vechiul amplasament al autorului lor.
În ceea ce privește prima condiție, respectiv a solicitării în termenul legal a terenurilor în cauză, instanța arată că prin decizia nr.1147/31.05.2012, pronunțată de către Tribunalul D. în dosarul nr._ s-a stabilit că aceasta este îndeplinită în condițiile în care prin sentința civilă nr._/1995 s-a statuat cu putere de lucru judecat că reclamanții au solicitat în termenul legal vechiul amplasament al terenului autorului lor – situat în punctul T. Bascov.
În ceea ce privește celelalte două condiții, instanța constată raportat la concluziile raportului de expertiză specialitatea topografie întocmit în cauză de expert M. A. D. că reclamanții au făcut dovada faptului că suprafețele de teren de 3 ha și 4000 mp, menționată în titlul de proprietate nr.1362-2216/06.02.1998 și amplasată în T99, P33/1, de 1 ha și 3500 mp, menționată în titlul de proprietate nr.1421-_/31.01.2002 și amplasată în T 99, P33/2, de 5000 mp, menționată în titlul de proprietate nr.1364-2216/06.02.1998 și amplasată în T 99, P33/3 și suprafața de 2 ha și 4500 mp, menționată în titlul de proprietate nr.1390-2216/10.06.1998 și amplasată în T99, P33/4 se suprapun cu vechiul amplasament al autorului lor și erau libere la data solicitării de către reclamanți.
Astfel, în conținutul raportului de expertiză(filele 126-165) expertul judiciar desemnat în cauză a concluzionat că din punct de vedere cadastral, vechiul amplasament al terenului reclamanților corespunde(se suprapune) cu următoarele parcele: . rezerva Primăriei, . în titlul de proprietate nr.1362-2216/06.02.1998, cu suprafața de 3,40 ha, . în titlul de proprietate nr.1421-_/31.01.2002, cu suprafața de 1,35 ha, . în titlul de proprietate nr.1364-2216/06.02.1998, cu suprafața de 0,50 ha, . T 99- prevăzută în titlul de proprietate nr.1390-2216/10.06.1998, cu suprafața de 2,45 ha.
A menționat același expert că, potrivit explicațiilor reprezentanților Primăriei, consemnate în procesul-verbal încheiat la data de 28.01.2013, anexat raportului, vechiul amplasament al terenului reclamanților, așa cum a fost identificat la răspunsul de la obiectivul nr.2 era liber la data solicitării de către reclamanți, respectiv 15.03.1991, pentru el nefiind încă emise titluri de proprietate.
S-a concluzionat că, chiar pe planul parcelar, în zona respectivă se observă și acum mențiunea,, rezervă,, aceeași mențiune fiind înscrisă și ca vecinătate în unele din cele 5 titluri emise pentru parcelele 33/1, 33/2, 33/3 și 33/4. Așadar, deși inițial acest teren a fost exclus de la reconstituire, ulterior el a fost atribuit pârâților, prin titlurile de proprietate pe care le dețin în prezent.
Față de considerentele menționate anterior, instanța apreciază ca întemeiat capătul de cerere formulat de către reclamanți privind constatarea nulității absolute parțiale a titlurilor de proprietate contestate, urmând să îl admită și să constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr.1362-2216/06.02.1998, emis pe numele Gilcescu I.S. pentru suprafața de 3 ha și 4000 mp, teren extravilan amplasat în T 99, P 33/1, a titlului de proprietate nr.1421-_/31.01.2002, emis pe numele B. M.D. pentru suprafața de 1 ha și 3500 mp, teren extravilan amplasat în T 99, P 33/2, a titlului de proprietate nr.1364-2216/06.02.1998, emis pe numele B. D. I. pentru suprafața de 5000 mp, teren extravilan amplasat în T 99, P 33/3 și a titlului de proprietate nr.1390-2216/10.06.1998, emis pe numele R. L. N. pentru suprafața de 2 ha și 4500 mp, teren extravilan amplasat în T 99, P 33/4.
În ceea ce privește capătul de cerere formulat de către reclamanți privind obligarea Comisiei Locale pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar - Primăria Sopot să întocmească și să înainteze actele premergătoare emiterii titlului de proprietate în favoarea acestora pentru terenul în suprafață totală de 8 ha situat pe raza comunei Sopot, județ D., pe vechiul amplasament, instanța constată că acesta este întemeiat doar în parte, respectiv numai pentru suprafața de 7 ha și 7000 mp, pentru următoarele considerente.
Astfel, prin hotărârea din 29 aprilie 2008 în Cauza S. împotriva României (Cererea nr._/02) pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, s-a reținut faptul că art. 6 alin. 1 din Convenție dispune supunerea deciziilor luate de autoritățile administrative care nu îndeplinesc cerințele acestei dispoziții, controlului ulterior al unui organ judiciar competent.
Curtea a consideră că refuzul instanțelor interne de a examina problema dreptului reclamanților, în temeiul Legii nr. 18/1991, de a le reconstitui dreptul de proprietate asupra terenului în cauză pe vechiul amplasament, chestiune lăsată la discreția autorităților administrative, a adus atingere substanței însăși a dreptului lor de acces la justiție, concluzionând că s-a încălcat art. 6 alin. 1 din Convenție.
In același sens s-a pronunțat Curtea Europeană a Drepturilor Omului și prin hotărârea din 1 aprilie 2008 în Cauza V. D. împotriva României (Cererea nr._/02).
În raportul de expertiză întocmit în prezenta cauză, vechiul amplasament al suprafeței de 7 ha și 7000 mp a fost identificat, iar prin constatarea nulității absolute parțiale a titlurilor de proprietate atacate, aceasta poate face obiectul atribuirii către reclamanți.
Instanța apreciază, astfel întemeiată cererea reclamanților de obligare a Comisiei Locale pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar - Primăria Sopot să întocmească și să înainteze actele premergătoare emiterii titlului de proprietate în favoarea reclamanților pentru suprafața de 7 ha și 7000 mp pe vechiul amplasament, astfel cum aceasta a fost identificată prin raportul de expertiză întocmit de expert M. A.-D., ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și obligarea Comisiei județene D. pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar – Prefectura D. să emită titlul de proprietate pentru suprafața menționată.
În ceea ce privește cererea de obligare a Comisiei Locale pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar - Primăria Sopot să întocmească și să înainteze actele premergătoare emiterii titlului de proprietate în favoarea reclamanților și pentru diferența de suprafață de 3000 mp (până la cele 8 ha) pe vechiul amplasament, și obligarea Comisiei județene D. pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar – Prefectura D. să emită titlul de proprietate, instanța apreciază că o astfel de măsură ar fi excesivă în condițiile în care nu a existat un refuz nejustificat din partea acestora privind atribuirea acestei suprafețe aflată potrivit concluziilor raportului de expertiză întocmit în prezenta cauză, în rezerva Primăriei.
Astfel, prin Legea nr. 219/2012 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2011 privind trecerea Agenției Naționale de cadastru și Publicitate Imobiliară din subordinea Ministerului Administrației și Internelor în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, precum și pentru modificarea unor acte normative ianuarie 1998, cu modificările și completările ulterioare, a fost introdus la art. 13 din Legea nr. 18/1991, republicată, alin. (4), potrivit căruia pentru fiecare poziție dintr-o anexă pot fi emise mai multe titluri de proprietate, cu condiția ca suprafețele înscrise în aceste titluri să nu depășească suprafața totală validată în anexă.
Așadar, până la apariția Legii nr.219/2012 comisiile pârâte nu aveau posibilitatea întocmirii documentației premergătoare, respectiv emiterii titlului de proprietate doar pentru suprafața de 3000 mp, cât se afla la dispoziția comisiei locale.
Prin urmare, cererea va fi respinsă în privința suprafeței de 3000 mp, neexistând un refuz nejustificat din partea comisiilor de aplicare a legilor fondului funciar, acestea având posibilitatea soluționării cererii pe cale administrativă.
Referitor la cererea de obligare a Primarului comunei Sopot la plata daunelor cominatorii, instanța reține următoarele:
Potrivit art.64, alin.1 din Legea nr.18/1991, republicată, în cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia județeană sau punerea efectivă în posesie, persoana nemulțumită poate face plângere la instanța în a cărei rază teritorială este situat terenul.
În cauză, instanța apreciază că nu a existat un refuz nejustificat din partea comisiei locale de punere efectivă în posesie, întrucât suprafața de 7 ha și 7000 mp nu s-a aflat la dispoziția sa, fiind cuprinsă în titlurile de proprietate atacate și doar în urma constatării nulității absolute parțiale a acestora se poate efectua o nouă punere în posesie.
In ceea ce privește suprafața de 3000 aflată la dispoziția comisiei locale, nu se putea efectua punerea în posesie până la apariția Legii nr.219/2012, așadar ulterior introducerii acțiunii reclamanților.
Față de considerentele menționate anterior instanța va respinge ca neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea Primarului C. Sopot la plata daunelor cominatorii.
Cu privire la cererea reconvențională formulată la data de 02.05.2008 de către pârâții R. I.. R. C. și M. M., instanța arată, că în condițiile în care prin sentința civilă nr.2845/24.02.2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ instanța a respins cererea reconvențională formulată de pârâți, iar sentința menționată nu a fost recurată și sub acest aspect, soluția pronunțată cu privire la cererea reconvențională a intrat în puterea lucrului judecat.
În temeiul art.274, alin.1 Cod Procedură Civilă apreciind raportat la obiectul cererii cu care a fost învestită instanța că nu se poate reține o culpă procesuală în sarcina pârâților persoane fizice, ci doar în sarcina pârâtelor C. L. pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar-Primăria Sopot și C. Județeană D. de Aplicare a Legilor Fondului Funciar-Prefectura D., instanța le va obliga pe acestea la plata către reclamanți a sumei de 1800 lei reprezentând cheltuieli de judecată, constând în onorariu expert.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea precizată formulată de petentii G. M. și L. M., ambii cu domiciliul în C., .. F.10, ., județ D. în contradictoriu cu intimații R. C. cu domiciliul în comuna Pleșoi, ., județ D., R. I. cu domiciliul în C., ., județ D., M. M. cu domiciliul în ., G. S. cu domiciliul C., ., județ D., B. D., B. I., ambii cu domiciliul în C., ..8, ., județ D., C. Județeană D. Pentru Aplicarea Legii Fondului Funciar-Prefectura D., C. L. Pentru Aplicarea Legii Fondului Funciar-Primăria Sopot, P. C. Sopot, C. L. Pentru Aplicarea Legii Fondului Funciar-Primăria Pleșoi.
Constată nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr.1362-2216/06.02.1998, emis pe numele Gilcescu I.S. pentru suprafața de 3 ha și 4000 mp, teren extravilan amplasat în T 99, P 33/1.
Constată nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr.1421-_/31.01.2002, emis pe numele B. M.D. pentru suprafața de 1 ha și 3500 mp, teren extravilan amplasat în T 99, P 33/2.
Constată nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr.1364-2216/06.02.1998, emis pe numele B. D. I. pentru suprafața de 5000 mp, teren extravilan amplasat în T 99, P 33/3.
Constată nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr.1390-2216/10.06.1998, emis pe numele R. L. N. pentru suprafața de 2 ha și 4500 mp, teren extravilan amplasat în T 99, P 33/4.
Obligă pârâta C. L. pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar-Primăria Sopot să întocmească și să înainteze actele premergătoare emiterii titlului de proprietate în favoarea reclamanților G. M. și L. M. pentru terenul în suprafață totală de 7 ha și 7000 mp, situat pe raza comunei Sopot, județ D., pe vechiul amplasament, astfel cum acesta a fost identificat prin raportul de expertiză întocmit de expert M. A.-D., ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Obligă pârâta C. Județeană D. de Aplicare a Legilor Fondului Funciar-Prefectura D. să emită în favoarea reclamanților G. M. și L. M. titlul de proprietate asupra terenului sus menționat.
Respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtei C. L. pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar-Primăria Sopot să întocmească și să înainteze actele premergătoare emiterii titlului de proprietate în favoarea reclamanților G. M. și L. M. cu privire la suprafața de teren de 3000 mp, pe vechiul amplasament, ca neîntemeiat.
Respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtei C. Județeană D. de Aplicare a Legilor Fondului Funciar-Prefectura D. să emită în favoarea reclamanților G. M. și L. M. titlul de proprietate asupra terenului în suprafață de 3000 mp, pe vechiul amplasament, ca neîntemeiat.
Respinge capătul de cerere privind obligarea Primarului C. Sopot la plata daunelor cominatorii, ca neîntemeiat.
Obligă pârâtele C. L. pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar-Primăria Sopot și C. Județeană D. de Aplicare a Legilor Fondului Funciar-Prefectura D. la plata către reclamanți a sumei de 1800 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.07.2013.
Președinte, Grefier,
L. T. D. N.
Red.Jud.L.T.
Tehnored.S.M.
11ex/04.10.2013
| ← Accesiune. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CRAIOVA | Pretenţii. Sentința nr. 3740/2013. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
