Plângere contravenţională. Sentința nr. 1884/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1884/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 04-02-2013 în dosarul nr. 26645/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr.1884/2013
Ședința publică de la 04 Februarie 2013
Completul compus din:
Președinte L. T.
Grefier D. N.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul D. R. M. și pe intimat IPJ D., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru petent av. Ș. A. și martorul T. F. C., lipsă fiind intimatul
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța procedează la audierea martorului T. F. C. cf art. 196 C., sub prestare de jurământ, declarația acestuia fiind consemnată si atașată la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de încuviințat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul în dezbateri asupra fondului.
Reprezentantul petentei solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată, exonerarea petentului de la plata amenzii, restituirea permisului de conducere reținut, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu sanctiunea avertismentului.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de fata constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, petentul D. R.-M. în contradictoriu cu intimatul IPJ D. a solicitat în principal anularea procesului verbal . nr._ din data de 30.09.2012, exonerarea de la plata amenzii contravenționale și restituirea permisului de conducere, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea "avertisment".
În motivarea în fapt a plângerii, petentul a arătat că, la data de 30.09.2012 se afla în trafic pe drumul dinspre C. spre Podari, drum ce se afla în lucru în zona Podari și că la un moment dat a fost oprit de un echipaj de poliție care l-a sancționat contravențional pentru efectuarea unei depășiri neregulamentare a unei coloane de mașini într-o zonă în care depășirea altor vehicule este interzisă.
A mai precizat petentul că în zona în care drumul se afla în lucru în . dreaptă a drumului, parte pe care se afla petentul, așteptând împreună cu celelalte mașini să poată traversa acea porțiune în lucru, exact înainte de începutul zonei de drum aflată în lucru, a observat că era staționată o dubă albă care făcuse pană, iar stațioanrea acesteia în acea porțiune, îi obliga practice pe toți participanții în trafic să calce linia continuă, deoarece dacă aceasta nu se întâmpla, circulația se bloca și nimeni nu putea să-și continue drumul.
Petentul a precizat că a depășit în coloană acea dubă, împreună cu ceilalți participanți în trafic.
Astfel, deși toți conducătorii auto au fost opriți de agenții constatatori sub pretextul că depășiseră pe linie continuuă coloana de mașini, în realitate, nu avuseseră în fața lor nici o coloană de mașini, ci doar duba care se afla în imposibilitatea de a-și continua drumul, deoarece nu putea aștepta în spatele ei, întrucât s-ar fi produs un blocaj.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.17, 19 OG nr. 2/2001 și OUG 195/2002.
În dovedire, petentul a depus la dosar: procesul verbal de contravenție contestat.
Plângerea este scutita de plata taxei judiciare de timbru conform art. 15 lit. I si art. 15 lit. p din Legea nr.147/1996 raportat la art. 36 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, aprobata cu modificări prin Legea nr. 180/2002, cu completările si modificările ulterioare, si de plata timbrului judiciar, conform art. 1 din OG nr. 32/1995, aprobata prin Legea nr. 106/1995.
La data de 24.10.2012, intimatul IPJ D. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, susținând că procesul-verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de OG nr .2/2001.
În ceea ce privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal de contravenție, intimatul a arătat că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, întrucât instanța nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, susține intimatul, printr-o probă indirectă a fost înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil și că deși OG nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 a acestui act normativ, rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept, bucurându-se de prezumția de legalitate și temeinicie.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile Codului de procedură civilă și ale OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare.
Instanța a încuviințat pentru petent proba testimonială cu un martor, considerând raportat la dispozițiile art.167 alin. 1 C.Pr.Civ că această probă este pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
În ședința publică din data de 04.02.2013 a fost audiat martorul T. F. C., depoziția acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție ., nr._, încheiat la data de 30.09.2012 de către IPJ D., Serviciul Rutier, petentul D. R. M. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 280 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.120, alin.1, lit.k din Regulamentul de Aplicare a OUG 195/2002, republicată și sancționată de art.100, alin.3, lit.e din OUG 195/2002, republicată și cu avertisment pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.147, alin.1 din Regulamentul de Aplicare a OUG 195/2002, republicată și sancționată de art.101, alin.1, pct.18 din OUG 195/2002, republicată.
S-a reținut în sarcina petentului că în data de 30.09.2012 a condus autoturismul marca BMW, cu număr de înmatriculare_ și în afara localității B. la km 3 a efectuat o depășire neregulamentară a unei coloane de vehicule aflate în așteptare la semaforul de la podul J. aflat la culoarea roșie. De asemenea, nu a avut asupra sa permisul de conducere, cartea de identitate și actul de identitate.
Constatând ca plângerea a fost formulata în termenul legal prevazut de art.118 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, instanta urmează să verifice legalitatea si temeinicia procesului verbal contestat, conform prevederilor art.34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001.
Verificând actul constatator sub aspectul legalității, instanța reține că procesul verbal de contravenție a fost întocmit în mod legal, agentul constatator consemnând toate elementele indicate de dispozițiile art.17, alin.1 din O.G. 2/2001 care atrag nulitatea absolută expresă a actului.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că procesul-verbal este un act de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, învestit de autoritatea statală pentru constatarea si sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială și care face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, fapta respectivă fiind probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).
Ca atare, procesul-verbal se bucură de forța probantă până la proba contrarie, pe care contravenientul este cel care trebuie să o facă, persoana sancționată având dreptul la un proces echitabil, în cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
În cauză, instanța constată că în ceea ce privește prima faptă reținută în sarcina petentului prevăzută de dispozițiile art. 120, alin.1, lit.k din Regulamentul de Aplicare a OUG 195/2002, republicată, situația de fapt reținută de către agentul constatator corespunde realității, petentul nefăcând dovada unei situații de fapt contrare.
Instanța urmează să înlăture depoziția martorului T. M. C., având în vedere că aceasta nu se coroborează în cauză cu susținerile petentului din cuprinsul plângerii contravenționale formulate, având în vedere că, prin plângerea contravențională formulată petentul a susținut că a efectuat depășirea unei dube staționate, încălcând marcajul longitudinal continuu, în timp ce martorul a declarat că petentul a depășit duba staționată până în axul drumului fără a încălca marcajul longitudinal continuu.
Mai mult, în plângerea formulată petentul a susținut că duba pe care a fost nevoit să o depășească era staționată pe carosabil fapt ce a determinat efectuarea manevrei de depășire prin încălcarea marcajului longitudinal continuu, iar martorul a declarat că respectiva dubă se afla staționată atât pe carosabil cât și pe acostament.
De asemenea, deși petentul a susținut că nu a avut în fața sa o coloană de mașini ci doar duba care se afla staționată pe carosabil din declarația martorului audiat rezultă că în fața autoturismului condus de petent se mai aflau și alte autoturisme.
Apreciază astfel instanța că în mod temeinic s-a reținut în sarcina petentului încălcarea prevederilor art.120, alin.1, lit.k din Regulamentul de Aplicare a OUG 195/2002, republicată.
Pe cale de consecință, este justificată aplicarea amenzii contravenționale în cuantum de 280 lei, sancțiune ce corespund gradului de pericol social al faptelor și care respectă criteriile de individualizare prevăzute de art.21 alin.3 din OG nr. 2/2001, amenda fiind corect calculată, având cuantumul între limitele prevăzute de textul legal.
În cauză instanța apreciază că nu se impune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului având în vedere că nerespectarea regulilor prevăzute de Codul rutier creează o stare de pericol atât pentru contravenient cat si pentru ceilalți participanți la trafic, obligațiile prevăzute de Codul Rutier fiind impuse pentru stabilirea unui comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice sau private.
În ceea ce privește cealaltă faptă reținută în sarcina petentului, referitoare la faptul că acesta nu a avut asupra sa permisul de conducere, cartea de identitate și actul de identitate, obligație instituită de prevederile art.147, alin.1 din Regulamentul de Aplicare a OUG 195/2002, republicată, instanța reține că aceasta nu a fost contestată de către petent.
Față de considerentele expuse mai sus, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de petent împotriva procesului-verbal de contravenție ., nr._/30.09.2012, încheiat de IPJ D., Serviciul Rutier.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul D. R.-M., cu domiciliul în C., ., județ D., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean D., cu sediul în C., ., județul D., împotriva procesului-verbal de contravenție ., nr._/30.09.2012, încheiat de IPJ D., Serviciul Rutier.
Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.02.2013.
Președinte, Grefier,
L. T. D. N.
Red.Jud.L.T.
Tehnored.V.N.
4ex/12.03.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1882/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2341/2013.... → |
|---|
