Plângere contravenţională. Sentința nr. 1882/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1882/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 04-02-2013 în dosarul nr. 18326/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr.1882/2013
Ședința publică de la 04 Februarie 2013
Completul compus din:
Președinte L. T.
Grefier D. N.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent D. M. și pe intimat IPJ D., având ca obiect plângere contraventională.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petenta personal și asistată de av. P. I., lipsă fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a depus prin Serviciul Registratură de către P. de pe lângă Judecătoria C. ordonanța din 14.01.2013.
Nemaifiind alte cereri de încuviințat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul în dezbateri asupra fondului.
Reprezentanta petentei solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată, anularea procesului verbal de contravenție pentru motivele expuse în plângere, arată că procesul verbal a fost întocmit la o lună după săvârșirea faptei. Cu cheltuieli de judecata.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, petenta D. M. în contradictoriu cu intimatul IPJ D., a solicitat anularea procesului verbal ., nr._ din data de 04 02.07.2012 și exonerarea de la plata amenzii contravenționale.
În motivarea în fapt a plângerii, petenta a arătat că la data de 31.05.2012, numita D. A. a agresat-o fără motiv în . BJATM D., motiv pentru care a formulat plângere pentru lovire și alte violențe.
Ulterior, după o lună, a primit acasă procesul-verbal de contravenție prin care a fost amendată cu suma de 200 lei pentru tulburarea liniștii publice, fără ca agentul constatator să fie prezent prezent la data comiterii agresiunii asupra sa și fără să fie menționat nici un martor prezent la fața locului.
A arătat de asemenea că plângerea sa penală este în curs de soluționare și formează obiectul dosarului nr._/2012 și de asemenea că posedă certificat medico-legal, prin care i-au fost acordate 2-3 zile îngrijiri medicale.
A menționat în continuare petenta că deși ea a fost cea lovită, agentul constatator a sancționat-o tot pe aceasta, iar nepoțica sa în vârstă de 6 ani, prezentă la conflict, este în continuare în stare de șoc, așa cum rezultă din adeverința medicală.
În dovedire, petenta a depus: procesul verbal de contravenție contestat, copie plângere penală, certificat medico-legal nr.1035/A2/2012.
Plângerea este scutita de plata taxei judiciare de timbru conform art. 15 lit. I si art. 15 lit. p din Legea nr.147/1996 raportat la art. 36 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, aprobata cu modificări prin Legea nr. 180/2002, cu completările si modificările ulterioare, si de plata timbrului judiciar, conform art. 1 din OG nr. 32/1995, aprobata prin Legea nr. 106/1995.
La data de 21.08.2012 intimatul IPJ D. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, susținând că procesul-verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de OG nr .2/2001.
În ceea ce privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal de contravenție, intimatul a arătat că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, întrucât instanța nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, susține intimatul, printr-o probă indirectă a fost înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil și că deși OG nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 a acestui act normativ, rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept, bucurându-se de prezumția de legalitate și temeinicie.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile Codului de procedură civilă și ale OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare.
La întâmpinare au fost anexate în copie înscrisurile care au stat la baza încheierii procesului-verbal de contravenție.
Instanța a încuviințat pentru petentă proba cu înscrisuri și proba testimonială cu doi martori, considerând raportat la dispozițiile art.167, alin.1 C.Pr.Civ că această probă este pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
În ședința publică din data de 05.11.2012 au fost audiați martorii M. Iuliea și B. A., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
La solicitarea instanței, intimatul a înaintat prin adresa nr._/24.10.2012 înscrisurile care au stat la baza încheierii procesului-verbal de contravenție contestat și prin adresa nr._/16.11.2012 referatul nr._/24.09.2012.
La solicitarea instanței, P. de pe lângă Judecătoria C. a înaintat la dosar ordonanța din data de 14.01.2013, emisă în dosarul nr.8038/P/2012.
Analizând întregul material probator administrat in cauza, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție ., nr._/02.07.2012, încheiat de Poliția Municipiului C., Secția 3 Poliție, petenta D. M. a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 200 de lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.3, pct.24 din Legea nr.61/1991, republicată și sancționată de art.4, lit.b din același act normativ.
S-a reținut în sarcina petentei că în data de 31.05.2012, ora 19:30 a provocat scandal pe . pe numita D. A. peste corp.
Procesul-verbal de contravenție a fost semnat de către agentul constatator, acesta din urmă făcând mențiunea că petenta nu este de față, procesul-verbal fiind întocmit în baza materialului probator în RS nr._/2012.
Constatând ca plângerea a fost formulata în termenul legal prevazut de art.7 din Legea nr. 61/1991, cu completările și modificările ulterioare, instanta urmeaza sa verifice legalitatea si temeinicia procesului verbal contestat, conform prevederilor art.34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001.
Verificând actul constatator sub aspectul legalitatii, instanta apreciaza ca în cauza nu exista motive de nulitate absoluta, acesta fiind încheiat cu respectarea dispozitiilor legale incidente, referitoare la conditiile de fond si de forma a acestuia(art.17 din OG nr.2/2001).
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța constată următoarele:
Prin plângerea formulată, petenta a invocat faptul că a fost sancționată contravențional fără ca agentul constatator să fie prezent la fața locului, fără participarea unui martor și fără ca petenta să fie de față la întocmirea procesului-verbal de contravenție.
În ceea ce priveste forța probantă a procesului-verbal, instanța apreciază că, în măsura în care fapta contravențională reținută în sarcina petentei nu a fost constatată personal de catre agenții constatatori ai intimatei încât acesta sa beneficieze de o prezumție relativă de adevar, facând dovada asupra starii de fapt retinute, pâna la proba contrarie, ci ca urmare a sesizarii unei alte persoane, pentru a se respecta dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 din CEDO, aplicabil si în materie contraventionala, petenta beneficiaza de prezumtia de nevinovatie care implica obligatia de a proba cele consemnate în procesul verbal daca nu a fost de față la data savârșirii contravenției.
În acest sens, instanța reține că prin sesizarea înregistrată la Poliția Municipiului C., Secția 3 Poliție sub nr._/06.06.2012, numita D. A. a reclamat faptul că în data de 31.05.2012, a fost agresată de către petenta D. M., în sensul că acesta a lovit-o peste corp cu o umbrelă.
La data de 08.06.2012 a fost luată declarație și petentei D. M., iar la data de 09.06.2013 i-a fost luată declarație și numitului P. Nardi A..
Numitul P. Nardi A. a declarat că a văzut-o pe petentă când a lovit-o pe numita D. A. cu o umbrelă în zona capului, conflictul fiind aplanat de două persoane în vârstă.
Reține instanța că potrivit art.3, pct.24 din Legea nr.61/1991, republicată constituie contravenție provocarea ori participarea efectivă la scandal, în locuri sau localuri publice.
Analizând în cauză descrierea făcută faptelor în procesul-verbal, susținerile petentei si probele administrate, respectiv înscrisurile aflate la dosar și depozițiile martorilor audiați instanța constată că petenta nu a făcut dovada unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul-verbal de contravenție contestat.
Astfel, prin ordonanța din data de 14.01.2013 emisă de P. de pe lângă Judecătoria C. în dosarul nr.8038/P/2021 s-a dispus în baza art.320 C.p.p. raportat la art.10, lit.b¹ C.p.p. coroborat cu art.18¹ C.p. raportat la art.91 C.p. neînceperea urmăririi penale față de făptuitoarea D. A. și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ constând în amendă în cuantum de 200 de lei.
În considerentele ordonanaței s-a reținut că la data de 31.05.2012, în jurul orelor 19:30 făptuitoarea D. A. a lovit-o pe persoana vătămată D. M. cu o geantă ce o avea asupra sa, provocându-i acesteia leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 2-3 zile de îngrijiri medicale conform certificatului medico-legal nr.1035/A2/05.06.2012.
S-a mai reținut de asemenea că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.10, lit.b¹ C.p.p., având în vedere că făptuitoarea nu are antecedente penale, că a existat un conflict între cele două părți, ambele exercitând acte de agresiune și numărul redus de îngrijiri medicale necesare vindecării persoanei vătămate.
Constată astfel instanța că în sarcina petentei s-a reținut de către organele de urmărire penală faptul că între aceasta și numita D. A. a existat un conflict, ambele exercitând acte de agresiune una împotriva celeilalte.
Astfel, deși au fost probate suținerile petentei în sensul că numita D. A. a lovit-o cu o geantă pe care o avea asupra sa, instanța constată că la între cele două persoane a avut loc un scandal și că la rândul său petenta a exercitat acte de agresiune asupra numitei D. A..
Instanța urmează să înlăture depoziția martorului B. A., aspectele menționate de aceasta nefiind constatate personal, ci fiind cunoscute din relatările reclamantei, precum și depoziția martorei M. Iuliea având în vedere că aceasta nu se coroborează cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Constată astfel instanța că în mod temeinic petenta a fost sancționată pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 3, pct.24 din Legea nr.61/1991, republicată.
Analizând sancțiunea aplicată și proporționalitatea acesteia cu gradul de pericol social al faptelor săvârșite, instanța va avea în vedere și dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001 coroborat cu art. 38 alin. 3 din același act normativ, potrivit cărora aceasta este competentă să aprecieze inclusiv asupra sancțiunii ce se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care procesul verbal de constatare a contravenției ar fi legal și temeinic întocmit.
Totodată instanța constată că devin incidente în cauză și dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. 2/2001 care prevede că sancțiune aplicată trebuie să fie „proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite” și art. 21 alin. 3 din același act normativ arătându-se că sancțiunea se aplică „în limitele prevăzute de lege și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal de contravenție”.
Instanța în vederea aprecierii proporționalității dintre sancțiunile aplicate contravenientei și faptele săvârșite de acesta va avea în vedere împrejurările în care a fost săvârșită contravenția, modul si mijloacele de săvârșire ale acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientei și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Analizând în prezenta cauză gradul de pericol social al contravenției săvârșite și prevăzute de art. 3, pct.24 din legea nr.61/1991 în conformitate cu criteriile anterior menționate și prevăzute în mod exemplificativ de dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001, instanța consideră că sancțiunea amenzii de 200 lei este vădit disproporționată față de periculozitatea faptelor săvârșite.
Instanța apreciază că fapta petentei este de o gravitate redusă având în vedere faptul că nu prezintă pericol pentru siguranța publică, și nu a existat în concret o urmare periculoasă.
Instanța apreciază că prin aplicarea sancțiunilor contravenționale trebuie să se realizeze nu numai sancționarea petentei pentru fapta săvârșită dar și atenționarea acestuia asupra periculozității sociale a faptei comise. O astfel de funcție a aplicării sancțiunilor contravenționale se poate realiza nu numai prin aplicarea unor amenzi ci și prin aplicarea sancțiuni minime având în vedere faptul că urmarea produsă nu a avut o periculozitate deosebită.
Instanța, reindividualizând sancțiunea aplicată petentei, având în vedere considerentele anterior expuse apreciază că aplicarea sancțiunii avertismentului este suficientă pentru sancționarea contravențională a petentei.
Având în vedere aceste considerente, instanța va admite în parte plângerea contravențională formulată și va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 200 lei aplicată petentei prin procesul-verbal de contravenție ., nr._/02.07.2012, încheiat de Poliția Municipiului C., Secția 3 Poliție, cu sancțiunea avertismentului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta D. M., cu domiciliul în C., ..68, ..1, ., județul D., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean D., cu sediul în C., ., județul D..
Dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 200 lei aplicată petentei prin procesul-verbal de contravenție ., nr._/02.07.2012, încheiat de Poliția Municipiului C., Secția 3 Poliție, cu sancțiunea avertismentului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.02.2013.
Președinte, Grefier,
L. T. D. N.
Red.Jud.L.T.
Tehnored.V.N.
4ex/12.03.2013
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 5720/2013. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1884/2013.... → |
|---|
