Plângere contravenţională. Sentința nr. 8223/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8223/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 24-05-2013 în dosarul nr. 4472/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 8223
Ședința publică din data de 24 mai 2013
Completul constituit din:
Președinte: C. A.
Grefier: I. A.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta S. A. E. și pe intimatul Inspectoratul de Poliție al județului D., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
-cauza are ca obiect plângere contravențională;
-procedura de citare este legal îndeplinită;
În conformitate cu prevederile art. 1591 alin. 4 Cod procedură civilă coroborate cu prevederile cu art. 21 alin. 1 și art. 126 alin. 1 din Constituție, art. 1 pct. 1 Cod procedură civilă și art. 32 din O.G. nr. 2/2001, instanța constată că este competentă general, material și teritorial cu soluționarea prezentei cereri.
În temeiul art. 167 C.proc.civ., instanta incuviinteaza în cauză proba cu inscrisurile de la dosar, apreciind-o ca fiind legală, pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 08.02.2013, sub nr._, petenta S. A. E. a solicitat instanței anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 29.01.2013 cu privire la fapta prevăzută de art. 100 alin.3 lit.f din O.U.G. nr. 195/2002, exonerarea de la plata amenzii și restituirea permisului de conducere.
În motivarea în fapt a plângerii, petenta a arătat că în ziua de 29.01.2013, în jurul orelor 18:15 se afla la volanul autoturismului cu numărul de înmatriculare și circula pe . C., iar când a ajuns în zona OMV, din cauza coloanei foarte mari de mașini ce se afla la semaforul cu . pe linia de tramvai până în stația acestuia, a așteptat culoarea verde a semaforului electric și a pătruns în intersecție în spatele tramvaiului pe culoarea verde a semaforului electric. A mai precizat petenta că, astfel cum a specificat și în procesul-verbal de contravenție, este vinovată de nerespectarea indicatorului rutier care obliga ocolirea prin dreapta a peronului de tramvai, dar nu este vinovată de nerespectarea culorii roșii a semaforului electric.
Plângerea nu a fos întemeiată în drept.
Au fost anexate plângerii, procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 29.01.2013, în original, copie carte de identitate petentă și dovada de circulație.
Plângerea este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar conform art. 36 din O.G. nr.2/2001 coroborat cu art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 rap. la art. 1 alin. 2 din O. G. nr. 32/1995.
Intimatul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiate și menținerea procesului-verbal de contravenție, care beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, starea de fapt reținută neputând fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului.
În drept, au fost invocate dispozițiile Codului de procedură civilă și dispozițiile O.G. nr.2/2001.
În baza ar. 242 alin.2 C.proc.civ., s-a solicitat de către intimat judecarea cauzei și în lipsă.
Instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu înscrisurile aflate la dosar, apreciind-o ca fiind legală, pertinentă, concludentă și utilă justei soluționări a cauzei.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 29.01.2013, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 280 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 109 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 și sancționată potrivit art. 100 alin.2 din O.U.G. nr. 195/2002, întrucât la data de 29.01.2013, a condus autoturismul cu numărul e înmatriculare 8041 BXK, în care se afla singură, pe . la intersecția cu . pe linia de tramvai, nerespectând semnificația indicatorului rutier care interzice această manevră. De asemenea, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 280 lei și sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 52 alin.1 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 și sancționată potrivit art. 100 alin.3 lit.d din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, întrucât nu a respectat semnificația culorii roșii a semaforului electric aflat în funcțiune, traversând intersecția.
Potrivit dispozițiilor art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii aplicate.
Cu privire la controlul de legalitate, instanța reține că procesul-verbal contestat a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, în cauză neexistând motive de nulitate absolută, dintre cele prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, ce ar putea fi invocate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal contestat, cu privire la fapta prevăzută de art. 52 alin.1 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, instanța reține că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
În acest sens, inclusiv în cauza A. contra României, Curtea a stabilit că instanțele pot folosi prezumțiile pentru stabilirea vinovăției unei persoane, dacă aceste prezumții sunt folosite în limite rezonabile. O astfel de prezumție este și cea de veridicitate a constatărilor directe ale agentului de poliție, consemnate ca atare într-un proces-verbal legal întocmit.
Totodată, instanța are în vedere că potrivit jurisprudenței CEDO (Cauza A. c. României), deși necalificată în dreptul nostru intern ca fiind de natură penală, procedura contravențională este subsumată noțiunii de „acuzație în materie penală”, având în vedere câmpul general de aplicare al normei și preeminența caracterului represiv al sancțiunii contravenționale.
Din acest punct de vedere se impune în mod necesar respectarea garanțiilor specifice, prevăzute de art. 6 paragraf. 2 și 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, între care și prezumția de nevinovăție a făptuitorului, care implică printre altele, ca în exercitarea funcțiilor lor membrii tribunalului să nu plece de la ideea preconcepută că acuzatul a comis actul incriminat; sarcina probei aparține acuzării și dubiul profită celui acuzat.
Totuși, acest drept al unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
În aceste condiții, forța probantă a proceselor-verbale este lăsată astfel la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
În cauza de față, agentul constatator a perceput personal fapta săvârșită, astfel că procesul-verbal se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, făcând dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, simpla negare a faptei de către petentă nefiind suficientă. Deși petenta a fost citată cu această mențiune, nu a propus probe pentru a răsturna prezumția de temeinicie de care beneficiază procesul-verbal de contravenție.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, instanța constată că aceasta respectă prevederile art. 21 din OG 2/2001, este proporțională cu gradul de pericol social al faptei, fiind luate în considerare împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit, urmarea produsă, circumstanțele personale ale contravenientului și celelalte date înscrise în procesul-verbal.
În ceea ce privește contravenția prevăzută de art. 109 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, instanța reține că nu contestă existența ei, astfel că nu va fi analizată.
Pentru toate considerentele de fapt și de drept mai sus enunțate, instanța va respinge plângerea contravențională ca neîntemeiată și va menține procesul-verbal ca fiind legal și temeinic
De asemenea, instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta S. A. E., cu domiciliul în Pielești, .. 309, județul D., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al județului D., cu sediul în C., ., județul D..
Menține procesul-vebal de contravenție . nr._ din data de 29.01.2013, ca fiind legal și temeinic întocmit.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.05.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. A. I. A.
Red.Dact.C.A.
4 ex. 24.06.2013
2 ex. .>
| ← Evacuare. Sentința nr. 5761/2013. Judecătoria CRAIOVA | Pretenţii. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
