Fond funciar. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CRAIOVA

Judecătoria CRAIOVA - Sentințe și decizii civile / 2014

Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 02-10-2014 în dosarul nr. 32872/215/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CRAIOVA

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚĂ CIVILĂ Nr._/2014

Ședința publică de la 02 Octombrie 2014

Completul constituit din:

Președinte - F. D. - judecător

Grefier - R. M. B.

Pe rol, judecarea cauzei civile privind pe reclamanta E. B. T. în contradictoriu cu pârâții C. T., C. L. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR C., C. J. D. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR, chemat în garanție C. L. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR C., chemat în garanție C. J. D. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR, având ca obiect fond funciar.

Dezbaterile asupra fondului au fost cosemnate prin încheierea de ședință din data de 25.09.2014 care face parte integrantă din prezenta hotărâre când, pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, a amânat pronunțarea la data de astăzi când, in aceeași compunere, a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

La data de 04.10.2013 reclamanta E.-B. T. a chemat în judecată pe pârâții C. T., C. Locală de Aplicare a Legilor Fondului Funciar C. și C. Județeană D. de Aplicare a Legilor Fondului Funciar pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea parțială a TDP nr. 1200-966/22.06.1994 emis pe numele M. G., autorul pârâtului, în ceea ce privește suprafața de 467,86 mp, teren situat în C., T 27 P 36 și rectificarea Cărții Funciare nr._ C., în sensul radierii dreptului de proprietate cu privire la terenul în suprafață de 467,86 mp.

Motivând în fapt acțiunea, reclamanta arată că este moștenitoarea defunctului său tată, numitul B. T., astfel cum rezultă din cuprinsul certificatului de moștenitor nr. 102/02.09.2004 BNP I. Vergica.

Conform mențiunilor din cuprinsul aceluiași înscris, a dobândit în proprietate, prin moștenire legală, terenul extravilan în suprafață de 492 mp, situat în C., T 27/1 P 17, suprafața de teren ce se suprapune parțial (467,86 mp) cu terenul înscris în TDP al autorului pârâtului, defunctul M. G..

Această situație juridică, l-a determinat pe numitul C. T. să sesiseze instanțele de judecată cu o cerere în anularea parțială a TDP emis în favoarea autorului său, precum și a titlurilor de proprietate emise în favoarea unor terțe persoane ale căror suprafețe de teren se suprapuneau cu terenul proprietatea acestuia.

Mai arată că, litigiul a format obiectul dosarului nr._/215/2010, prin decizia nr. 883/13.05.2013 pronunțată de Tribunalul D., instanța, admițând recursul formulat de reclamantă în calitate de moștenitor al defunctului B. T. precum și recursurile declarate în cauză de ceilalți recurenți – pârâți, a modificat în tot hotărârea instanței de fond, în sensul respingerii acțiunii principale formulată de reclamantul C. T. și a admis capetele de cerere reconvențională privind constatarea nulității TDP nr. 1200-966/1994, cu privire la suprafețele de teren ce se suprapuneau, astfel cum au fost evidențiate în raportul de expertiză efectuat în cauză de expert tehnic D. D..

Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a reținut în esență faptul că, titlul de proprietate emis în favoarea defunctului M. G. este lovit de nulitate, mai exact de o nulitate virtuală izvorâtă din încălcarea unor norme de drept imperative reprezentate de art. 10 alin. 3 și 4 din Legea nr. 18/1991, în forma în care erau în vigoare la data emiterii titlului de proprietate.

Se arată în continuare că, dispozițiile legale trebuie interpretate sistematic, prin raportare la art. 11 alin. 1 și 2 din lege care reglementează modalitatea de atribuire a terenurilor ce au aparținut C.A.P.

Instanța a reținut, în considerentele hotărârii, că autorul pârâtului C. T., defunctul M. G., a deținut anterior colectivizării, suprafața de 7000 mp, teren agricol extravilan pe raza satului Duțulești, . de Sus, punctul „Drumul Dealului” care nu a aparținut razei administrativ – teritoriale a municipiului C. și nu aparține nici în prezent.

Cu toate că această situație îi era cunoscută, autorul M. G. a făcut cerere de reconstituire către C. Locală de aplicare a Legii Fondului Funciar C., această comisie găsind de cuviință să facă o propunere de reconstituire către C. Județeană D. pentru suprafața de teren de pe raza teritorială a municipiului C., deși titularul cererii nu a avut teren situat pe raza acestei localități.

Se precizează faptul că, lipsa de diligență a celor două Comisii de aplicare a Legii Fondului Funciar, coroborată cu reaua-credință a titularului cererii, persoană care ar fi trebuit să învestească cu o cerere de reconstituire C. Locală a localității unde a deținut teren (Șimnicu de Sus), au condus la reconstituirea nelegală a dreptului de proprietate cu privire la terenul înscris în TDP nr. 1200-966/1994.

Reținând o culpă comună a titularului cererii defunctul M. G. și a Comisiilor de Fond Funciar, instituții care în opinia instanței au avut o conduită juridică abuzivă și nelegală, Tribunalul D. a respins acțiunea principală privind anularea titlurilor de proprietate emise în baza Legii nr. 44/1994 și a dispus anularea parțială a TDP emis în favoarea autorului pârâtului în ceea ce privește suprafețele deținute în proprietate de către titularii cererilor reconvenționale.

În condițiile în care legalitatea titlului de proprietate emis pe numele defunctului său tată a fost constatată printr-o hotărâre judecătorească intrată în puterea lucrului judecat, iar reclamanta nu a învestit instanța de judecată cu o cerere reconvențională în cadrul litigiului ce a format obiectul dosarului nr._/215/2010, solicită să se aprecieze că este întemeiată prezenta acțiune.

În raport cu situația de fapt și de drept reținută în considerentele deciziei nr. 883/13.05.2013 și având în vedere faptul că, potrivit concluziilor raportului de expertiză suprafața de 467,86 mp din totalul suprafeței de 492,39 mp proprietatea reclamantei se suprapune cu terenul înscris în TDP a cărui nulitate parțială solicită a fi constatată, solicită admiterea acțiunii ca fiind întemeiată.

În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect rectificarea CF nr._ susține că, în raport de dispozițiile art. 907 alin. N.C.CIV. se impune rectificarea acestuia în condițiile în care, înscrierea făcută în Cartea Funciară a imobilului nu corespunde cu situația juridică reală.

A mai arătat că a solicitat O.C.P.I. eliberarea unui extras de carte funciară, iar prin adresa nr._/13.09.2013 i s-a răspuns că nu se poate elibera un astfel de înscris, suprafața de teren înscrisă în titlul autorului pârâtului fiind dezmembrată în mai multe corpuri de proprietate.

Față de această situație, urmează ca pe baza probatoriului ce va fi administrat, să se stabilească cu certitudine cu care corp de proprietate înscris în CF nr._ se suprapune terenul înscris în titlul de proprietate al autorului reclamantei pentru a se putea dispune rectificarea Cărții Funciare.

În dovedirea acțiunii înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri și expertiză tehnică de specialitate.

În drept, își întemeiază acțiunea pe dispozițiile art. 10 alin. 3 și 4 din Legea 18/1991, art. 11 alin. 1 și 2 și art. 13 din Legea 18/1991 și art. 907 alin. 1 N.C.CIV.

Reclamanta a depus la dosar: împuternicire avocațială, TDP nr.1200-9666/22.06.1994, proces-verbal de punere în posesie, tabel cu persoanele cărora li s-a atribuit teren în T 27/1 și se suprapun cu terenul din T 27 P 36, contract de donație aut. sub nr._/03.11.1994, act de dezmembrare aut. sub nr. 1157/07.07.2003, încheiere nr._ a B.C.F. Judecătoria C., adresa nr._/13.09.2013 emisă de O.C.P.I. D., decizia nr. 883/13.05.2013 a tribunalului D., TDP nr. 2040-_/15.10.1997, certificat de moștenitor nr. 102/02.09.2004, certificat de deces B. T., raport de expertiză tehnică întocmit de expert I. I., TDP nr. 3591/24.01.2005, TDP nr. 1010-_/22.11.1996, Declarație dată de C. T. la 13.06.2001, plan de amplasament, schiță topografică, cerere M. G. din 05.03.1962, adresa nr._/06.03., copie RA anii 1959 – 1961 M. Gh. G., raport de expertiză tehnică D. D., plan de situație.

La data de 27.11.2013 pârâtul C. T. a formulat cerere de chemare în garanție a Comisiei Locale C. de aplicare a legilor fondului funciar și a Comisiei Județene D. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, solicitând obligarea acestora la eliberarea unui titlu de proprietate pe numele său, în calitate de succesor al autorului M. G. asupra unei suprafețe de teren de 467,86 mp echivalentă ca valoare și categorie de folosință cu cea pretinsă de reclamantă având în vedere următoarele considerente:

Autorul său, M. G., a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate nr. 3141/26.02.1991, iar C. Locală C. s-a investit cu această cerere, procedură finalizată cu emiterea titlului de proprietate a cărui nulitate absolută parțială este cerută în prezenta cauză.

Ca atare, independent de vreo culpă a autorului în procedura reconstituirii dreptului de proprietate, i-a fost emis un titlu pasibil de anulare în ceea ce privește amplasamentul.

Ori, invalidarea titlului său motivat de fapte imputabile exclusiv autorităților, fără a se reține vreo culpă în sarcina beneficiarilor și fără a li se acorda alte terenuri constituie o încălcare a art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția EDO (cauza Toscuta și alții contra României).

Mai mult, în hotărârea Jones contra României, Curtea a arătat că atâta timp cât în sarcina beneficiarului unui act administrativ prin care i se recunoaște dreptul de proprietate, nu se poate reține nici o culpă, anularea acestui act fără a se oferi o despăgubire echitabilă beneficiarului, pe motiv că autoritățile administrative au descoperit ulterior emiterii actului că nu erau îndeplinite cerințele legale pentru emiterea actului, constituie o privare nejustificată de proprietate, obligația de a verifica îndeplinirea condițiilor anterior emiterii actului, fiind încălcată de autorități, motivația în sensul că s-ar fi descoperit că nu erau îndeplinite cerințele legale, neconstituind în accepțiunea Curții o motivație pertinentă și suficientă.

Susține că, o decizie administrativă prin care se recunoaște calitatea de titular al dreptului de proprietate asupra unui imobil se analizează ca o creanță împotriva statului, suficient de bine stabilită pentru a putea fi calificată ca „valoare patrimonială” protejată de art. 1 din Protocolul adițional nr. 1.

Autoritățile cărora le revin atribuții în baza Legii nr. 18/1991 nu pot fi exonerate de responsabilități în cazul în care, prin acțiunile lor, aduc atingere drepturilor protejate de art. 1 din Protocolul adițional nr. 1.Această concluzie se impune cu atât mai mult în situațiile în care autoritățile locale și județene creează și întrețin situații litigioase neîndeplinindu-și obligațiile de a verifica în mod temeinic îndeplinirea condițiilor pentru eliberarea titlurilor de proprietate.

Având în vedere argumentele expuse și faptul că nu dreptul de proprietate a fost contestat în cauzele anterioare, ci amplasamentul terenului asupra căruia poartă acesta, apreciază pe deplin întemeiată cererea sa de chemare în garanție și solicită admiterea acesteia.

În dovedirea cererii, solicită proba cu înscrisuri.

În drept, a invocat dispozițiile art. 72 și următoarele C.P.CIV.

La data de 30.01.2014 instanța a admis în principiu cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul C. T., a dispus efectuarea unei adrese către C. Locală C. pentru a înainta actele care au stat la baza emiterii TDP nr. 1200-966/22.06.1994 și a comunica dacă există rezervă de teren, având în vedere că se solicită reconstituirea dreptului de proprietate pe o suprafață de 467,86 mp echivalentă ca valoare și categorie de folosință ca cea înscrisă în TDP a cărui anulare se solicită și efectuarea unei adrese către O.C.P.I. D. pentru a înainta copia Cărții Funciare nr._ a Municipiului C..

Răspunsurile și actele solicitate au fost înaintate de către Primăria Mun. C. cu adresa nr._/25.02.2014 și de către O.C.P.I. D. cu adresa nr._/20.02.2014.

La solicitarea reclamantei a fost atașat dosarul nr._/215/2010 al Judecătoriei C..

La data de 17.04.2014 la solicitarea pârâților a fost încuviințată efectuarea unei expertize tehnice de către expert D. D., cu următoarele obiective: identificarea prin amplasament și vecinătăți a terenurilor deținute de pârât conform TDP și să precizeze expertul în ce măsură se suprapun cele două terenuri și să precizeze expertul dacă există teren în rezerva comisiei locale de aceeași valoare și categorie de folosință cu cel înscris în TDP M. G..

Raportul de expertiză a fost întocmit de expert D. D. și a fost depus la dosar la data de 26.06.2014 iar părțile nu au formulat obiecțiuni.

La data de 03.07.2014, instanța a încuviințat efectuarea unei adrese către C. Locală C. pentru a comunica dacă există teren în rezervă de aceeași valoare și categorie de folosință ca și terenul de 467,86 mp înscris în TDP nr. 1200-966/22.06.1994, constatată în activitatea de inventariere a terenurilor până în prezent, răspunsul solicitat fiind înaintat cu adresa nr._/31.07.2014.

Examinând materialul probator administrat în cauză, în raport de dispozițiile legale aplicabile, instanța reține următoarele:

Reclamanta este moștenitoarea defunctului său tată, numitul B. T., astfel cum rezultă din cuprinsul certificatului de moștenitor nr. 102/02.09.2004 BNP I. Vergica.

Litigiul a format obiectul dosarului nr._/215/2010, prin decizia nr. 883/13.05.2013 pronunțată de Tribunalul D., instanța, admițând recursul formulat de reclamantă în calitate de moștenitor al defunctului B. T. precum și recursurile declarate în cauză de ceilalți recurenți – pârâți, a modificat în tot hotărârea instanței de fond, în sensul respingerii acțiunii principale formulată de reclamantul C. T. și a admis capetele de cerere reconvențională privind constatarea nulității TDP nr. 1200-966/1994, cu privire la suprafețele de teren ce se suprapuneau, astfel cum au fost evidențiate în raportul de expertiză efectuat în cauză de expert tehnic D. D..

Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a reținut în esență faptul că, titlul de proprietate emis în favoarea defunctului M. G. este lovit de nulitate, mai exact de o nulitate virtuală izvorâtă din încălcarea unor norme de drept imperative reprezentate de art. 10 alin 3 și 4 din Legea nr. 18/1991, în forma în care erau în vigoare la data emiterii titlului de proprietate.

S-a mai reținut că, dispozițiile legale trebuie interpretate sistematic, prin raportare la art. 11 alin. 1 și 2 din lege care reglementează modalitatea de atribuire a terenurilor ce au aparținut C.A.P.

Se precizează faptul că, lipsa de diligență a celor două Comisii de aplicare a Legii Fondului Funciar, coroborată cu reaua-credință a titularului cererii, persoană care ar fi trebuit să investească cu o cerere de reconstituire C. Locală a localității unde a deținut teren (Șimnicu de Sus), au condus la reconstituirea nelegală a dreptului de proprietate cu privire la terenul înscris în TDP nr. 1200-966/1994.

Se constată că legalitatea TDP nr. 2040-_/15.10.1997 emis pe numele B. I. T., autorul reclamantei, a fost constatată printr-o hotărâre judecătorească, respectiv decizia nr. 883/13.05.2013 a Tribunalului D., intrată în puterea lucrului judecat, iar reclamanta nu a învestit instanța de judecată cu o cerere reconvențională în cadrul litigiului ce a format obiectul dosarului nr._/215/2010.

În raport cu situația de fapt și de drept reținută în considerentele deciziei nr. 883/13.05.2013 și având în vedere faptul că, potrivit concluziilor raportului de expertiză întocmit de expert D. D., suprafața de 467,86 mp din totalul suprafeței de 492,39 mp proprietatea reclamantei, înscrisă în TDP nr. 2040-_/15.10.1997 se suprapune cu terenul înscris în TDP nr. 1200-9666/22.06.1994 pe numele M. Gh. G., se apreciază ca fiind întemeiată cererea reclamantei de a se constata nulitatea absolută parțială a acestui titlu de proprietate.

Având în vedere că înscrierea terenului în Cartea Funciară nr._ nu corespunde cu situația juridică reală a acestuia, în temeiul art. 907 alin. 1 N.C.CIV., va dispune rectificarea Cărții nr._ C., în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâtului C. T. cu privire la suprafața de 467,86 mp.

Examinând cererea de chemare în garanție a Comisiei Locale C. și a Comisiei Județene D., în raport de dispozițiile art. 72 N.C.P.CIV., instanța reține următoarele:

Autorul pârâtului C. T., defunctul M. G., a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate nr. 3141/26.02.1991, iar C. Locală C. s-a învestit cu această cerere, procedură finalizată cu emiterea titlului de proprietate a cărui nulitate absolută parțială este cerută în prezenta cauză.

Ca atare, independent de vreo culpă a autorului în procedura reconstituirii dreptului de proprietate, i-a fost emis un titlu pasibil de anulare în ceea ce privește amplasamentul.

O decizie administrativă prin care se recunoaște calitatea de titular al dreptului de proprietate asupra unui imobil se analizează ca o creanță împotriva statului, suficient de bine stabilită pentru a putea fi calificată ca „valoare patrimonială” protejată de art. 1 din Protocolul adițional nr. 1.

Având în vedere argumentele expuse și faptul că nu dreptul de proprietate a fost contestat în cauzele anterioare, ci amplasamentul terenului asupra căruia poartă litigiul, se apreciază întemeiată cererea de chemare în garanție a celor două comisii de aplicare a legilor fondului funciar.

Față de aceste considerente, având în vedere și dispozițiile art. 5 și art. 6 din HG nr. 890/2005 privind atribuțiile comisiilor de fond funciar, instanța va obliga chematele în garanție, fiecare după competențe, la emiterea unui titlu de proprietate pe numele C. T., în calitate de succesor al autorului M. G., pentru suprafața de teren de 467,86 mp echivalentă ca valoare și categorie de folosință cu cea înscrisă în TDP nr. 1200-966/22.06.1994.

În temeiul art. 453 C.P.CIV., va obliga C. Locală C. și C. Județeană D., în solidar, la 400 lei cheltuieli de judecată către reclamantă și la 400 lei cheltuieli de judecată către pârâtul C. T..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea formulată de reclamanta E. B. T., cu domiciliul în C., .. 221, .. 2, . în contradictoriu cu pârâții C. T., cu domiciliul în C., .. 15, ., județul D., C. L. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR C., cu sediul în C., județul D., C. J. D. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR, cu sediul în C., județul D., chemat în garanție C. L. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR C., cu sediul în C., județul D., chemat în garanție C. J. D. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR, cu sediul în C., județul D..

Constată nulitatea absolută parțială a TDP nr.1200-966/22.06.1994 emis pe numele M. G., în ceea ce privește suprafața de 467,86 mp, teren situat în C., T 27, P 36, identificată în raportul de expertiză întocmit de expert D. D., în planul anexă 1 la raport, delimitată de punctele:_-_-131, cu dimensiunile din plan.

Dispune rectificarea Cărții Funciare nr._ C. în sensul radierii dreptului de proprietate cu privire la terenul în suprafață de 467,86 mp.

Admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul C. T..

Obligă chematele în garanție, fiecare după competență, la emiterea unui titlu de proprietate pe numele C. T., în calitate de succesor al autorului M. G., pentru suprafața de teren de 467,86 mp, echivalentă ca valoare și categorie de folosință cu cea înscrisă în TDP nr.1200-966/22.06.1994.

Obligă C. Locală C. și C. Județeană D. de aplicare a legilor fondului funciar, în solidar, la 400 lei cheltuieli de judecată către reclamantă și la 400 lei cheltuieli de judecată către pârâtul C. T..

Cu apel în 30 de zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 2 octombrie 2014.

Președinte, Grefier,

F. D. R.-M. B.

Red. F.D.

Tehnored. R.M.B

6 EXE. R.B. 04 Noiembrie 2014

← Uzucapiune. Sentința nr. 9304/2014. Judecătoria CRAIOVA		Contestaţie la executare. Sentința nr. 8885/2014. Judecătoria... →

Fond funciar. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CRAIOVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CRAIOVA