Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 27-10-2014 în dosarul nr. 4970/215/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2014
Ședința publică de la 27 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. V.
Grefier V. M.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant T. L. și pe intimat P. M. C., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosarul cauzei a fost înaintată la dosar dovada comunicării procesului verbal de constatare a contravenției nr._ întocmit la data de 29.01.2014 de P. M. C. și faptul că petentul a solicitat judecata în lipsă.
Instanța constatând încheiata cercetarea procesului retine cauza spre soluționare atat in ceea ce privește excepția prescripției dreptului de a aplica sancțiunea cat și pe fondul cauzei.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei constată următoarele:
Prin plângerea înregistrata pe rolul Judecătoriei C. sub nr. de dosar_, petentul T. L. in contradictoriu cu intimata P. M. C., a solicita instantei ca prin hotararea ce o va pronunța sa dispuna anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/29.01.2014, emis de intimata.
In motivare, petentul a aratat ca analizand descrierea faptei a constatat ca aceasta fapta a fost comisa in perioada 03.01._13, iar incepand cu data de 25.01.2013 i-a încetat calitatea de președinte al asociație de proprietari nr. 97/8, astfel că in conformitate cu dispozițiile art. 13 din OG 2/2001, a intervenit prescripția aplicării sancțiunii.
In drept plângerea a fost întemeiata pe dispozițiile art. 31 alin-.1 OG 2/2001 și Legea 230/2007.
In dovedire petentul a atașat plângerii actul sancționator atacat, copie CI,, dovada achitării taxei judiciare de timbru .
Intimata legal citată, a depus întâmpinare prin care a solicita respingerea plângerii ca neîntemeiata și menținerea actului sancționator ca fiind legal si temeinic .
In motivare intimata a susținut ca faptele reținute î sarcina petentul sunt contravenții continue, astfel devin incidente dispozițiile art. 13 alin.2 din OG 2/2001, potrivit carora termenul de prescripție de 6 luni curge de la data constatării faptei iar in ceea ce privește fondul cauzei s-a învederat ca aspectele reținute in actul sancționator nu au fost combătute in cuprinsul plângerii.
In drept intimata si- a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 205 c.pr.civ și Legea 230/2007 .
În dovedire intimata a atașat intampinarii a înscrisurile ce aui stat la baza încheierii actului sancționator atacat, aflate la filelel 24-121.
La data de 23.06.2014 petentul a depus note scrise prin care a reiterat susținerile din plângere și a învederat totodată că faptele reținute in sarcina prin procesul verbal atacat nu sunt continue iar de savarsirea faptelor se face vinovata actuala conducere.
In cauza a fost administrata in conformitate cu dispo. art. 260 și urm c.pr.civ. proba cu înscrisuri aflate la dosarul cauzei și proba testimonială in cadrul careia a fost audiat martorul asistent M. E. Miora.
Analizând actele și lucrările dosarului in raport de dispozițiile legale incidente, instanța retine următoarele:
Prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/29.01.2014, petentul T. V. L., a fost sancționat contravențional cu amenda in cuantum de 500 lei, reținându-se in sarcian sa că in perioada 03.01._13, nu a îndeplinit atribuțiile de președinte, fapta prevăzuta de art. 56 alin.1 lit b din Legea 230/2007, respectiv nu a organizat adunarea generală a proprietarilor pe anul 2012, nu a intocmit și aprobat bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2012, nu a asigurat alegerea cenzorului pentru verificarea situatiei financiare, nu a dispus constituirea garantiei materiale pentru administrator și nu a analizat lunar ședințele de comitet executiv situația încasărilor și plaților .
Procedând in conformitate cu dispozițiile art. 246 c.pr.civ., instanța va analiza cu prioritate excepția prescripției dreptului intimatei de a aplica sancțiunea, excepție ce se vadeste a fi neîntemeiata fata de natura juridica a faptei reținuta in sarcina petentului respectiv:fiind reprezentată de contravenție continuă, astfel instanța văzând dispozițiile art. 13 din OG 2/2001 potrivit cărora "În cazul contravențiilor continue, termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data încetării săvârșirii faptei. Contravenția este continuă în situația în care încălcarea obligației legale durează în timp", va respinge această excepție.
Verificând, in conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din OUG nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal, instanța retine ca a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absoluta invocate de petentul sau care ar putea fi invocate din oficiu..
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța retine ca desi OG 2/2001 nu cuprinde dispozitii exprese cu privire la forta probanta a actului de constatare, din economia art. 34 rezulta ca procesul verbal face dovada deplina a situatiei de fapt si incadrarii in drept pana la proba contrara.
Instanta apreciază ca aplicarea prezumției de temeinicie a procesului verbal de constatare a contraventiei in prezenta cauza este in acord cu principiile in materie, conturate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului (cauza A. contra Romaniei), mentinandu-se un raport de proportionalitate intre aplicarea prezumtiei mentionate pe de o parte si gravitatea mizei, respectiv sanctiunea potential aplicabila –amenda contravențională- si dreptul la aparare al contravenientului, pe de alta parte.
Avand in vedere ca petentul a avut posibilitatea exercitarii drepturilor procesuale in vederea dovedirii plângerii formulate, petentul nu a adus nici o proba pertinentă in combaterea prezumției de legalitate si veridicitate a procesului verbal.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, instanța constată că, agentul constatator a făcut o corectă individualizare a sancțiunii pentru faptele săvârșite prin aplicarea amenzii în cuantumul minim prevăzut de lege, sancțiunea fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptelor săvârșite.
Față de aceste considerente, văzând și dispozițiile art. 34 din O.G 2/2001 instanța constată că petentul nu a făcut dovada contrară celor reținute în actul sancționator, urmând a respinge plângerea ca neîntemeiata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția prescripției dreptului de a aplica sancțiunea.
Respinge plângerea formulată de petentul T. V. L. cu domiciliul în C., ..19,.,. în contradictoriu cu P. M. C., ca neîntemeiată.
Ia act ca petentul nu solicita cheltuieli de judecată.
Cu apel in 30 zile de la comunicare care se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședința publică de la 27 Octombrie 2014
Președinte Grefier
V. VîrlanViorica M.
vv.vm 31 Octombrie 2014, 4 ex
| ← Pretenţii. Sentința nr. 247/2014. Judecătoria CRAIOVA | Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... → |
|---|
