Plângere contravenţională. Sentința nr. 7175/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7175/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 19-05-2014 în dosarul nr. 38333/215/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ /2014
Sentința civilă nr. 7175
Ședința publică de la 19 Mai 2014
Completul compus din:
Președinte-C.-F. D.-Judecător
Grefier-D. G.
Pe rol, judecarea cauzei civile formulată de petenta . SRL în contradictoriu cu intimatul I. D. - Serviciul de Investigare a Fraudelor, având ca obiect "plângere contravențională".
Dezbaterile asupra fondului au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 12.05.2014, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, la acea dată instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării pentru data de 19.05.2014, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Asupra acțiunii civile deduse judecății:
Prin plângerea înregistrată sub nr._ /18.11.2013, la Judecătoria C., petenta . SRL a formulat în contradictoriu cu intimatul I. D., plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/07.11.2013, solicitând în principal constatarea nulității procesului-verbal, iar în subsidiar, anularea procesului-verbal de contravenție, exonerarea de plata amenzii în cuantum de 10.000 lei și restituirea cantității de 23.760 litri ulei confiscată.
În motivarea plângerii, petenta a susținut, în esență, că a fost sancționată prin procesul-verbal de contravenție . nr._ pentru ca ar fi săvârșit fapta prevăzută de art. l lit. e) din Legea nr. 12/1990 si sancționata de art. 2 lit. f) din Legea nr.12/1990 reținându-se ca la data de 06.11.2013 ar fi fost depistata comercializând o cantitate de_ litri de ulei a cărei proveniența nu a fost stabilită de către agentul constatator.
Petenta a mai arătat că procesul-verbal de contravenție este lovit de nulitate absoluta, întrucât din cuprinsul acestuia lipsesc mențiuni care sunt obligatorii la intocmirea unui asemenea act si care atrag nulitatea procesului-verbal, fiind incalcate dispozițiile art. 16 alin 1 si 6 din OG 2/2001.
Astfel, agentul constatator nu a indicat in procesul-verbal locul exact unde a fost savarsita contravenția, sensul de mers, ci doar a indicat generic localitatea C., nu si locația efectivă unde a fost gasita cantitatea de tilei, de asemenea nu au fost indicate nici datele de identificare ale persoanei jurijdice, respectiv numărul de înmatriculare la registrul comerțului și codul fiscal.
Petenta a mai susținut că, în cuprinsul procesului-verbal, agentul constatator nu a mentionat locul exact al savarsirii contravenției, ci doar a indicat generic localitatea C. fara insa a menționa locația efectiva, Calea Severinului nr. 54. De asemenea, nu au fost mentionate nici datele de identificare ale persoanei juridice . SRL, mențiuni imperative .
De asemenea, din prevederile art. l6 alin 1 din OUG 2/2001 rezultă cerința ca agentul constatator sa efectueze o descriere concreta a contravenției, cu specificarea tuturor circumstanțelor fără sa fie facută in termeni generici ( decizia nr. 2460/2005 secția a VIII si decizia 619/1997 a Secției de C. Administrativ a Tribunalului București).
Petenta a mai arătat că cele consemnate de către agentul constatator nu sunt reale în sensul ca, la data sus-menționata, in jurul orelor 10.30, administratorul petentei a ajuns la depozitul situat în C., .. 54, unde se afla șoferul A. S., care condusese tirul încărcat cu cantitatea de 23.760 litri ulei, marfa ajungând in incinta acestui depozit ca urmare a indicațiilor date de către numitul M. G. (cumpărătorul mărfii) care solicitase ca uleiul sa-i fie livrat la aceasta adresa, întrucât in momentul in care administratorul a ajuns la depozit a observat ca persoane necunoscute încearcă sa descarce marfa din tir, fara ca aceasta sa fie achitata de către cumpărătorul M. G., așa cum se stabilise initial, la momentul încheierii înțelegerii telefonice.
Între timp, la fața locului a venit un cetățean turc, pe nume Kenan care a spus manipulanților sa descarce marfa întrucât a fost plătită, condiții în care administratorul a luat legătură cu persoana care comandase marfa si căreia ii trimesese factura prin e-mail, respectiv cu numitul M. G., si a aflat ca de fapt, plata s-a făcut către o alta firma căreia M. Gheorhe îi vânduse uleiul, ocazie cu care administratorul i-a solicitat numitului M. G. sa facă plata către . SRL, acesta comunicând că o va face prin banca, însă acest lucru nu s-a întâmplat.
Față de situația conflictuală la care s-a ajuns, in acel moment s-a apelat la serviciul de urgenta 112 de către administratorul societarii care era in C., dar si de către ceilalți reprezentanți care erau la sediul din Cluj, iar după un timp, la fata locului au sosit mai mulți polițiști care au aflat ce se întâmpla, respectiv ca se încearcă sustragerea uleiului fără a fi plătit, insa nu au luat masuri in sensul recuperării mărfii, ci au dispus confiscarea uleiului, în mod nelegal.
Petenta a mai arătat că, deși a prezentat toate documentele solicitate de către agentul constatator acestea nu au fost avute in vedere la întocmirea procesului verbal care s-a făcut in mod nelegal, in momentul in care a venit agentul constatator, ea având a toate actele necesare pentru a justifica proveniența mărfii, respectiv: factura de achiziție a uleiului emisa de către ., avizul de însoțire a mărfii, CMR-ul încheiat cu firma transportatoare . si contractul de achiziție a uleiului, însă, cu toate acestea, in mod nejustificat, agentul constatator a încheiat procesul-verbal de contravenție si a dispus confiscarea uleiului.
Totodată, petenta a mai precizat că, urmare a evenimentelor care s-au petrecut la data la care a fost încheiat procesul-verbal de contravenție a formulat plângere penală împotriva persoanelor care au sustras marfa, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune si tâlhărie.
În drept, petenta și-a întemeiat susținerile pe dispozițiile OG nr. 2/2001.
La dosarul cauzei, petenta a depus, în scop probator, procesul-verbal contestat, plângerea penală formulată la data de 13.11.2013, CMR-ul încheiat cu firma transportatoare ., avizul de însoțire a mărfii, contractul de vânzare-cumpărare nr. 02/10.10.2013,
Prin întâmpinarea formulată la data de 13.01.2014, intimatul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, susținând că procesul-verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de OG nr. 2/2001.
În ceea ce privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal de contravenție, intimatul a arătat că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, întrucât instanța nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, susține intimatul, printr-o probă indirectă a fost înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil și că deși OG nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 a acestui act normativ, rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept, bucurându-se de prezumția de legalitate și temeinicie.
Intimatul a invocat cauza dispozițiile art. 6 alin. 2 CEDO.
La dosarul cauzei, intimatul a depus, în scop probator, contractul de vânzare-cumpărare comercială nr. 7/06.11.2013, factura nr._/06.12.2013, nota de recepție, contractul de vânzare-cumpărare nr. 64/04.11.2013, factura nr. 023/04.11.2013, declarația extrajudiciară dată de numitul A. S., extrase furnizare informații extinse nr._, nr._ emise de Oficiul Național al Registrului Comerțului, procesul-verbal încheiat la data de 11.06.2013, factura nr. DJVB10018/19.11.2013.
Prin răspunsul la întâmpinare formulat la data de 04.02.2014, petenta a reiterat susținerile din plângerea formulată.
În cauză, s-au administrat proba cu înscrisuri și proba testimonială, instanța apreciind că aceste probe sunt admisibile putând duce la soluționarea cauzei, în cadrul probei testimoniale fiind audiat martorul A. S., propus de către petentă.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul - verbal de contravenție ., nr._/ 07.11.2013, emis de I. D., petenta . SRL a fost sancționată cu amendă în cuantum de 10.000 lei pentru săvârșirea faptei prevăzute și sancționate de art. 1 lit. e din Legea nr. 12/1990.
S-a reținut în sarcina petentei că la data de 06.11.2013 a fost depistată pe raza municipiului C. încercând să comercializeze cantitatea de 23.760 litri ulei marca D. prezentând documente între care există mai multe neconcordanțe, neputându-se stabili proveniența reală a mărfii.
Conform art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
În ce privește legalitatea procesului verbal, instanța va verifica îndeplinirea cerințelor legale atât în raport de forma, cât și în raport de fondul procesului verbal.
Cu privire la nerespectarea dispozițiilor art. 16 din O.G. 2/2001 instanța arată următoarele:
Potrivit art. 16 alin 1 din O.G. 2/2001 procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Din interpretarea logico - gramaticală a prevederilor art. 16 alin 1 din O.G. 2/2001 rezultă cerința ca agentul constatator să realizeze o descriere în concret a contravenției, cu specificarea acțiunii sau inacțiunii autorului și a tuturor circumstanțelor de natură a imprima faptei acest caracter. Cerința este imperativă, întrucât rațiunea instituirii ei a fost aceea de a permite instanței cercetarea legalității actului constatator prin stabilirea faptelor materiale și verificarea încadrării juridice pe care acestea au primit-o și a justeței sancțiunii aplicate.
În acest sens, instanța arată că la descrierea faptei agentul constatator a reținut că în data de 06.11.2013 petenta a fost depistată pe raza municipiului C. încercând să comercializeze cantitatea de_ litri ulei marca D. prezentând documente între care există mai multe neconcordanțe, neputându-se stabili proveniența reală a mărfii, fără a indica în concret ce documente a prezentat petenta pentru a dovedi proveniența mărfii și care au fost neconcordanțele constatate de către agenții de poliție.
Realizând o descriere pur formală a contravenției, fără a evidenția elementele de fapt de natură a o individualiza, instanța constată că intimata a procedat la întocmirea unui act care nu întrunește cerințele de legalitate prevăzute imperativ de art. 16 alin.1, referitoare la descrierea faptei reținute în sarcina petentei și care atrage nulitatea procesului verbal conform art. 17 din O.G. 2/2001.
Astfel, instanța apreciază că procesul-verbal nu este legal întocmit, pentru încălcarea dispozițiilor art. 16 alin 1 raportat la art. 17 din O.G. nr. 2/2001 modif., cu privire la descrierea faptei săvârșite.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța arată că, deși procesul-verbal a fost apreciat nelegal, devenind astfel inutilă verificarea temeiniciei acestuia, se va verifica totuși, potrivit art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 modif., temeinicia acestuia, având în considerare prezumția de nevinovăție, consacrată de art. 23 alin. 8 din Constituția României și de art. 6 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și de jurisprudența Curții Europene a drepturilor omului, în dreptul contravențional.
Instanța reține că procesul-verbal face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, fapta respectivă fiind probate cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).
Ca atare, procesul-verbal se bucură de forța probantă până la proba contrarie, pe care contravenientul este cel care trebuie să o facă, persoana sancționată având dreptul la un proces echitabil, în cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Potrivit dispozițiilor art.1 lit.e din Legea nr. 12/1990, constituie activitate comercială ilicită ce atrage răspunderea contravențională efectuarea de acte sau fapte de comerț cu bunuri a căror proveniență nu este dovedită, în condițiile legii, instituindu-se și obligativitatea ca documentele de proveniență să însoțească mărfurile, indiferent de locul în care acestea se află, pe timpul transportului, al depozitării sau al comercializării.
Astfel, în ceea ce privește fapta prevăzută de art.1 lit.e din Legea nr. 12/1990 republicată, instanța reține că, potrivit Deciziei nr.II/2002 a Curții Supreme de Justiție, Secțiile Unite, prezentarea ulterioară, în fața instanțelor judecătorești, a actelor prin care se dovedește proveniența licită a bunurilor ce nu erau însoțite, în momentul constatării contravenției, de documente de proveniență atrage anularea procesului-verbal de contravenție, exonerarea contravenientului de plata amenzii și restituirea mărfii confiscate.
Din dispozițiile menționate rezultă că sancționarea unei atare activități ce constituie contravenție, dacă nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât să fie considerată, potrivit legii penale, infracțiune, este condiționată de lipsa documentelor de proveniență a mărfurilor, indiferent dacă aceasta se constată pe timpul transportului, al depozitării sau al comercializării. Această condiție nu poate fi considerată îndeplinită, însă, în cazul când persoana care a efectuat actul de comerț dovedește ulterior, în fața instanței căreia i s-a plâns împotriva actului de constatare și sancționare, că documentele de justificare a provenienței mărfurilor existau la data întocmirii procesului-verbal de constatare a contravenției și că nu a avut posibilitatea să le prezinte în momentul efectuării controlului.
Prin documente de proveniență se înțelege, după caz, factura fiscală, factura, avizul de însoțire a mărfii, documentele vamale, factura externă sau orice alte documente stabilite prin lege.
Ori, având în vedere, ansamblul materialului probator administrat în cauză INSTANȚA constată că petenta . SRL a prezentat la momentul efectuării controlului de către reprezentanții I. D. contractul de vânzare cumpărare nr. 02 din 10.10.2013, avizul de însoțire a mărfii și CMR-ul încheiat cu firma transportatoare ., documente ce dovedesc proveniența cantității de_ litri ulei marca D..
Ca atare, împrejurarea că documentele prezentate de petentă, documente care nu au fost indicate în cuprinsul procesului verbal, prezintă unele neconcordațe ( care de asemenea, nu au fost indicate în cuprinsul procesului verbal, nu este de natură să atragă sancționare petentei în temeiul art. art.1 lit.e din Legea nr. 12/1990, în condițiile în care dispozițiile legale anterior menționate sancționează efectuarea de acte de comerț cu bunuri fără documente de proveniență, indiferent dacă aceasta se constată pe timpul transportului, al depozitării sau al comercializării.
Având în vedere toate considerentele arătate anterior, instanța apreciază că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ., nr._ încheiat la data de 07.11.2013 de reprezentanții intimatului e nelegal și netemeinic, astfel că urmează să admită plângerea ce face obiectul dosarului de față, în temeiul art. 34 coroborat cu art. 31 din OG 2/2001 modif. privind regimul juridic al contravențiilor, să anuleze procesul verbal ., nr._ încheiat la data de 07.11.2013 de reprezentanții intimatului, să exonereze petenta de plata amenzii contravenționale în cuantum de 10.000 lei aplicată prin procesul-verbal și să înlăture măsura confiscării cantității de 23.760 l ulei marca D..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea formulată de petenta . SRL, cu sediul în Cluj-N., .. 236, jud. Cluj în contradictoriu cu intimatul I. D.-Serviciul de Investigare a Fraudelor cu sediul în C., ., jud. D..
Anulează procesul verbal ., nr._ încheiat la data de 07.11.2013 de reprezentanții intimatului.
Exonerează petenta de plata amenzii contravenționale în cuantum de 10.000 lei aplicată prin procesul-verbal.
Înlătură măsura confiscării cantității de 23.760 l ulei marca D..
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, cerere de apel ce se depune la sediul Judecătoriei C..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19.05.2014.
Președinte,Grefier,
C.-F. D. D. G.
Red. CFD./Tehnored. D.G.
4 ex./
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8081/2014.... → |
|---|
