Plângere contravenţională. Sentința nr. 8081/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8081/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 03-06-2014 în dosarul nr. 42160/215/2013
DOSAR NR._ Plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA – JUDEȚUL D.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8081
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE: 03.06.2014
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: S. M. B. - judecător
GREFIER: A. S.
Pe rol soluționarea plângerii contravenționale formulate de petentul P. M. L., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/03.12.2013 întocmit de I.P.J. D. – Biroul Rutier C..
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns petentul personal și martora T. I. Ica, lipsind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se audiază, sub prestare de jurământ, martora T. I. Ica, declarația acesteia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
În temeiul art. 244 Noul Cod de Procedură Civilă instanța constată terminată cercetarea judecătorească.
La interpelarea instanței, petentul învederează instanței că este de acord ca dezbaterile să aibă loc la acest termen de judecată.
În temeiul art. 244, pct. 3 Noul Cod de Procedură Civilă instanța ia act că petentul este de acord ca dezbaterile să aibă loc la acest termen de judecată.
În temeiul art. 392-393 Noul Cod de Procedură Civilă instanța acordă cuvântul în dezbateri asupra fondului cauzei.
Petentul solicită admiterea plângerii și anularea procesului verbal de contravenție . nr._/03.12.2013.
În temeiul art. 394 Noul Cod de Procedură Civilă instanța consideră lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra plângerii contravenționale dedusă judecății:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 12.12.2013 sub nr._, petentul P. M. L. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. D. – Secția 3 Bucovăț, în principal, anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/03.12.2013, exonerarea de la plata amenzii, anularea punctelor de penalizare și a măsurii complementare de suspendare a permisului de conducere iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate cu sancțiunea avertisment.
În motivarea plângerii petentul a arătat că, în fapt, în data de 03.12.2012, deplasându-se cu autoturismul Tico cu numărul de înmatriculare_ pe . cu străzile Toporași și Calea Severinului a virat dreapta pe Calea Severinului, la semafor fiind aprinsă lumina verde intermitent care permite virajul la dreapta cu condiția cedării trecerii celorlalte autoturisme aflate în traversarea intersecției și a fost oprit de echipajul de poliție pentru nerespectarea culorii semaforului.
Petentul a menționat că în această intersecție la data la care i-a fost reținut permisul nu existau indicatore care să precizeze pe care dintre cele două străzi, respectiv Toporași și Calea Severinului, ambele aflate în partea dreaptă a axului străzii P., se poate circula atunci când este aprinsă culoarea verde intermitentă a semaforului. De asemenea, nu exista nici un indicator care să precizeze că urmează o intersecție cu un drum cu prioritate, respectiv Calea Severinului și un drum secundar, respectiv .> Având în vedere că era aprinsă lumina verde intermitent, petentul apreciază că nu este vinovat de săvârșirea faptei pe care i-o imputa agentul constatator, acesta fiind motivul pentru care a semnat cu obiecțiuni procesul verbal.
Petentul a mai arătat că este posesor al permisului de conducere categoria B din anul 2005 și nu a fost niciodată sancționat cu amendă contravențională, nici nu i s-a suspendat permisul vreodată.
De asemenea, petentul a menționat că a făcut o sesizare telefonică la "Telefonul Cetățeanului" în aceeași zi pentru a se lua măsuri de semnalizare corespunzătoare a intersecției și stabilirea precisă a regulilor de prioritate în ceea ce privește lumina verde intermitentă a semaforului pentru viraj la dreapta.
În drept, au fost invocate prevederile O.G. 2/2001.
În susținerea plângerii au fost depuse, în copii conforme cu originalul, procesul verbal de contravenție contestat, dovada . nr._/03.12.2013, carte de identitate petent și fotografii.
La data de 03.02.2014 intimatul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, procesul-verbal de contravenție fiind încheiat cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, intimata a solicitat instanței să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
Referitor la procesul-verbal intimata consideră că instanța trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent la statului aflat în exercițiul funcțiunii.
Așadar, consideră că I.P.J. D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrinele de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești. Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate si temeinicie, prezumție care, deși neconsacrata de legislative, este unanim acceptata, atât in doctrina de specialitate, cat si in practica instanțelor judecătorești.
Intimatul a mai arătat că fapta pentru care petentul a fost sancționat contravențional a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesului-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16. alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât si cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Fapta a fost constatată în mod direct de către agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent să constate și să sancționeze contravenții la regimul circulației rutiere, conform prevederilor art. 109 alin. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Potrivit art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, contravenția se constată printr-un proces verbal încheiat de persoane anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. Pot fi agenți constatatori: primarii, ofițerii .și subofițerii de poliție din cadrul M.A.I, special abilitați, persoanele. împuternicite în acest scop de miniștri și alți conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al municipiului București, precum și alte persoane prevăzute în actele normative cu caracter special.
Faptele constatate în mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Simpla negare a petentului, în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atât timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și se sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări» nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni, de natură disciplinară sau chiar penală.
Curtea Europeană pentru apărarea drepturilor omului a constatat deja că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. In special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile, luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare.
De asemenea, în doctrină s-a reținut, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal, legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va pomi în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincție între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, intimatul solicită instanței să constate faptul că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent, și nicidecum de către agentul constatator.
Astfel, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ales agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Intimatul a arătat că nu deține material probator, abaterea săvârșită fiind constatată direct de agentul constatator.
La data de 04.04.2014 petentul a depus la dosar răspuns la întâmpinare, apreciind că instanța poate să dea relevanță maximă depoziției martorului propus de petent, putându-se răsturna astfel prezumția de temeinicie a procesului verbal de care se prevalează pârâta în întâmpinare.
Petentul apreciază, de asemenea, că se impune a se stabili dacă procesul verbal de contravenție are puterea de a dovedi singur, în lipsa oricărui alt mijloc de probă, săvârșirea faptei și vinovăția petentului.
Astfel, raportat la jurisprudența europeană, contravenția din dreptul român intră în noțiunea de "penal", ca noțiune europeană autonomă. Aceasta, întrucât cele mai multe fapte contravenționale sunt suficient de grave, sancțiunile sunt suficient de aspre iar noțiunea de incriminare are o adresabilitate generală și un rol preventiv și punitiv.
În aceste condiții sarcina probei revine organului constatator și nu petentului, iar procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției nu poate face dovada prin el însuși a existenței faptei, a autorului acesteia și a vinovăției acestuia, acesta fiind doar actul prin care o persoană este acuzată de săvârșirea contravenției.
Actele întocmite de organul constatator nu se coroborează cu nici un alt mijloc de probă, nefiind dovedite existența faptei, autorul acesteia și vinovăția acestuia.
Un argument peremptoriu este oferit chiar de intimat în finalul întâmpinării, când acesta recunoaște că nu deține material probator în prezenta cauză.
De asemenea, petentul precizează că a semnat cu obiecțiuni procesul verbal.
În susținerea plângerii, petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei și a probei cu martora T. I.-Ica, în conformitate cu dispozițiile art. 255, alin. 1, coroborat cu art. 258 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanța constatând că proba cu înscrisurile depuse la dosar de către petent și proba testimonială cu un martor sunt admisibile, putând duce la soluționarea procesului, le-a încuviințat ca atare și a dispus administrarea acestora.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/03.12.2013 s-a reținut săvârșirea de către contestator a contravenției prevăzute de dispozițiile art. 52, alin. 1 din R.A. O.U.G. 195/2002, constând în aceea că petentul a condus autoturismul marca Tico cu numărul de înmatriculare_ și la intersecția cu . trecut pe culoarea roșie a semaforului electric aflat în funcțiune, petentul fiind sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 320 lei.
Conform art. 34, alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă acestea s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Instanța retine ca plângerea contravențională a fost formulată de către petent în termenul prevăzut de lege.
Analizând legalitatea procesului verbal de constatare și aplicare a sancțiunii contravenționale, instanța reține că au fost respectate dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, instanța constă că în O.G. nr. 2/2001 nu se arată în mod expres care este forța probatorie a procesului-verbal de constatare a contravenției, dar în practica judiciară internă, plecând în principal de la prevederile art. 47 din O.G. nr. 2/2001, care trimit la prevederile Codului de procedură civilă se reține de regulă că procesul-verbal legal întocmit face dovada până la proba contrarie, iar în temeiul art. 249 C.p.civ., sarcina probei revine celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul-verbal.
Referitor la procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține că, în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt.
Instanța, analizând descrierea făcută faptelor în procesul-verbal și declarația martorului audiat în cauză, constata că starea de fapt a fost corect reținută de agentul constatator cu ocazia întocmirii procesului-verbal de contravenție, astfel că acesta se bucura în continuare de prezumția de temeinicie instituită în favoarea sa, prezumție care nu a fost răsturnată prin probele administrate în cauză, declarația martorei audiate la propunerea petentului nefiind relevantă și nereușind să infirme starea de fapt reținută în cuprinsul procesului-verbal.
Astfel, martora T. I.-Ica a declarat că nu este conducător auto, insa a aratat ca petentul, circuland de pe . Severinului, la intersectia acestor strazi a virat pe . verde intermitenta a semaforului electric.
Instanta retine ca lumina verde intermitenta suplimentara montata la semafor permite numai vehiculelor care intentionau sa vireze pe . aflata in dreapta semaforului) sa patrunda in intersectie si sa vireze dreapta cu conditia acordarii prioritatii de trecere vehiculelor care aveau drept de trecere .
Sustinerea petentului conform careia daca intersectia are mai multe strazi in directia „dreapta” si nu este montat un panou aditional care sa indice decat sensul strazii Toporasi ca fiind cel caruia i se aplica lumina verde intermitenta a sagetii cu varful indreptat spre dreapta, atunci permisiunea de virare pe culoarea verde intermitenta a sagetii aditionale este pentru oricare dintre strazile din partea dreapta, este neantemeiata avand in vedere ca in functie de locul unde este amplasat semaforul si de configuratia intersectiei rezulta fara niciun dubiu ca sageata cu culoarea verde intermitent, aditionala la semafor este amplasata pentru a permite numai vehiculelor care intentionau sa vireze pe . in intersectie si sa vireze dreapta cu conditia acordarii prioritatii de trecere vehiculelor care aveau drept de trecere, nu si celor care virau pe . nevoiti sa astepte culoarea verde a semaforului avand in vedere ca era nevoie sa trverseze centrul intersectiei pentru a vira dreapta.
Cu privire la sancțiune, instanța reține că acesta s-a aplicat, potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, în limitele prevăzute de actul normativ, fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă.
Mai mult, instanța, în temeiul art. 5 din OG nr. 2/2001, constată că fapta reținută în sarcina petentului prezintă un pericol social destul de ridicat deoarece, prin nerespectarea culorii semaforului electric, există riscul producerii unor accidente de circulație în care să fie implicate persoane nevinovate astfel incat nu se impune inlocuirea sanctiunii amenzii contraventionale cu sanctiunea avertisment.
Având în vedere considerentele de fapt și de drept expuse mai sus, instanța apreciază că procesul verbal este corect întocmit, iar situația de fapt a fost corect reținută de către agentul constatator astfel încât urmează să respingă plângerea contravențională și să mențină procesul-verbal de contravenție ca temeinic și legal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul P. M. L., având C.N.P._, cu domiciliul în C., .. 56, jud. D. și cu reședința în C., .. 3, ., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. D. – Biroul Rutier C., cu sediul în C., ., jud. D., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/03.12.2013, ca neîntemeiată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, apel ce se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi 03.06.2014.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Red. S.M.B./Tehnored. A.S.
Ex. 4/09.07.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 7175/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 08/2014.... → |
|---|
