Pretenţii. Sentința nr. 4750/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4750/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 31-03-2014 în dosarul nr. 14603/215/2011*
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA JUDEȚUL D.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4750
Ședința publică de la 31 martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. N.
Grefier: D. S.
Pe rol, pronunțarea asupra acțiunii civile formulate de reclamantul P. D. împotriva pârâtei R. M., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile asupra acțiunii de față au avut loc în ședința publică din data de 19.03.2014, fiind consemnate în încheierea redactată la acea dată - parte integrantă din prezenta sentință -, când instanța a amânat pronunțarea la data de 26.03.2014, pentru a da părților posibilitatea să depună concluzii scrise.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 18.05.2011, sub nr._, reclamantul P. D. a chemat în judecată pe pârâta R. M. solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 32.800 lei (echivalentul a 8000 euro) sau cât va reieși în urma calculelor din expertize, reprezentând plata contravalorii manoperei lucrărilor de îmbunătățire realizate de reclamant la imobilele proprietatea pârâtei, situate în C., ., jud. D. și C., ., .. 1, ., plata contravalorii materialelor și produselor achiziționate de reclamant și încorporate la imobilul respectiv, plata produselor (bunuri mobile) cumpărate pentru pârâtă și rămase în folosința acesteia, precum și restituirea plăților făcute de reclamant în beneficiul pârâtei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a arătat că, fiind în relații de prietenie și afecțiune (concubinaj) și locuind împreună cu pârâta în perioadele când aceasta revenea în țară din G., începând cu luna iunie 2008 până în august 2008, precum și anul 2009, pârâtul personal a efectuat o . îmbunătățiri la imobilul proprietatea pârâtei din C., ., județul D..
Reclamantul precizează că suma solicitată reprezintă manoperă pentru lucrările de construcții efectuate la imobilul amintit (majoritatea materialelor fiind cumpărate de pârâtă), dar și contravaloarea materialelor ori a produselor achiziționate de reclamant ori plăți făcute în favoarea acesteia, după cum urmează:
Lucrări efectuate la casa din . electrică la toată casa, inclusiv tabloul de siguranță; la toată casa dată jos tencuiala (decopertat) până la un metru de sol aplicat izolație de smoală pe pereți, aplicat izolație zăpadă artificială (polistiren) pe interiorul la toate 3 camerele, apoi tencuit la loc; în camera de la stradă (prima cameră): demolat un zid, turnat șapă de ciment, montat grindă suspendată și realizat tavan rigips pentru transformarea în living a unui hol și a unei camere, montat spoturi luminoase; demolat alte două ziduri la o altă cameră și bucătărie; la a doua cameră: turnat șapă ciment, realizat izolație podea prin turnare smoală și lipit caton peste șapă, montat 1 mc, scândură proprietatea sa, montat parchet melaminat peste scândură; la a treia cameră: turnat șapă peste ciment, realizat izolație podea prin turnare smoală și lipit carton peste șapă, montat 1 m.c. scândură aparținând reclamantului, montat parchet melaminat pete scândură; demolat o magazie veche compartimentată; realizat extindere la bucătărie și la casă, în sensul că am construit o baie, o cămară și un hol pe locul vechii magazii demolate, turnat placă de beton deasupra, plus tencuit, gletuit, șapă ciment turnat, tencuit exterior, montat 10 m.p. gresie și faianță la bucătărie, predate la cheie. Menționez că pentru edificarea acestor extinderi s-au folosit 10 m.c. de bolțari din ciment; - tot la bucătărie a realizat arcadă rigips cu spoturi; - manopera pentru prelungire instalație gaze la dormitor și bucătărie și montat 2 convectoare pe gaz, proprietatea reclamantului; construit o magazie în grădină, din țevi metalice, fixate în beton, cu scândură (0,40 m.c. proprietatea mea) și îmbrăcată cu plăci de azbociment; montat 10 căpriori grosime 10 x 10 cm proprietatea mea la construcție; achitat de reclamant contravaloarea lucrării de introducere apă curentă la imobil: săpat șanț și cumpărat și montat țeava și robineți, realizat racorduri - cost total = 3.000 lei; ușă PVC cu geam termopan inclusiv montajul acesteia, în noiembrie 2009; montat la casă trei uși din lemn brad cu tot cu broaște și balamale, și trei ferestre din lemn de brad, cumpărate și plătite de reclamant.
La apartamentul din C., ., . enumeră următoarele îmbunătățiri: montat tâmplărie PVC cu geam termopan, pentru 3 geamuri și uși balcon.
Materialele cumpărate de reclamant și încorporate în imobilul respectiv, descrise separat, precum și bunurile mobile rămase în folosința pârâtei, sau plățile tăcute în favoarea acesteia, sunt următoarele: 1 m.c. scândură, folosită la a treia cameră; 2 convectoare pe gaz, folosite la dormitor și bucătărie; 0,40 m.c. scândură folosită la magazia din grădină; 10 căpriori grosime 10x10 cm; săpat șanț, cumpărat și montat țeava și robineți, realizat racorduri plus plăți autorizație pentru lucrarea de introducere apă curentă la imobil, cost total 3.000 lei; plătit 20 milioane lei pentru salahorii ce au muncit la imobil; ușă PVC cu geam termopan, montată la imobil în noiembrie 2009; trei uși din lemn brad cu tot cu broaște și balamale și trei ferestre din lemn de brad; o pompă de apă, submersibilă, pentru fântână, cu țevi cu tot, de 11/4 țoli, și un cântar de podea; un frigider BANIY și un uscător de păr, valoare 1.336,13 lei, bunurile respective fiind luate prin intermediul unui credit; un alt frigider ARCTIC second-hand, pentru apartamentul din C., ., .. 1, ., cu suma de 150 lei, bun rămas de asemenea în posesia pârâtei.
Reclamantul mai arată că într-o discuție avută cu pârâta în anul 2010, pârâta a recunoscut că îi datorează suma respectivă și a promis că în scurt timp o va achita, însă nu a făcut nici un demers în acest sens, și se apropie termenul de prescripție până la care poate solicita contravaloarea unora dintre lucrările respective.
A încercat să soluționeze amiabil diferendul, sens în care a adresat pârâtei notificarea nr. 90/N/2011 prin B. L. N., primită de aceasta la data de 06.05.2011, însă pârâta a tratat cu indiferență demersul său, fără a întreprinde nici cel mai mic demers pentru rezolvarea situației prin bună înțelegere.
Cererea este fundamentată juridic pe principiul îmbogățirii tară justă cauză.
Mai arătă că datorită relațiilor apropiate în care s-a aflat cu pârâta câțiva ani, nu s-a întocmit vreun înscris între reclamant și pârâtă cu privire la toate aspectele descrise. Există însă suficienți martori, vecini ai pârâtei, care pot relata pe larg asupra stării de fapt descrise.
Evaluează pretențiile la suma de 32.800 lei.
S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în baza art. 242 alin. 2 C.pr.civ.
În dovedirea acțiunii a depus în copie: notificare extrajudiciară nr. 90/N/2011, chitanță contravaloare onorariu pentru notificare, dovada de primire nr. 90/N/2011, factură fiscală nr. 5038 din data de 19.06.2008, copie CI a reclamantului.
La data de 21.09.2011 reclamantul a depus precizare la acțiune, arătând că, în ceea ce privește pct. 1 din acțiune, plata contravalorii manoperei lucrărilor de construcții cu caracter de îmbunătățiri realizate de reclamant la imobilele proprietatea pârâtei, situate în C., ., jud. D., și în C., ., .. 1, ., este un petit în pretenții, valoarea obiectului fiind de 6.000 euro (24.600 lei), și o fundamentează juridic pe principiul îmbogățirii fără justă cauză, pe art. 969 Cod Civil, privind convențiile legal făcute, pe art. 1075 Cod civil, din materia obligațiilor coroborate cu art. 494 alin. 3 teza 1 Cod civil.
Referitor la petitul 2 din acțiune, plata contravalorii materialelor și produselor achiziționate și încorporate la imobilul respectiv, este de asemenea un petit în pretenții, valoarea acestora o apreciază la 1.000 euro (4.100 lei) și o întemeiază pe art. 1092 Cod Civil, din materia plății nedatorate, coroborate cu prevederile art. 494 alin. 1 teza 1 și alin. 3 teza 1 Cod Civil;
Mai precizează că petitul 3 din acțiune, privind plata produselor (bunuri mobile) cumpărate pentru pârâtă și rămase în folosința acesteia, precum și restituirea plăților făcute de reclamant în beneficiul dumneaei, evaluat la suma de 1.000 euro (4.100 lei), se întemeiază juridic pe prevederile art. 1092 Cod Civil, din materia plății nedatorate, conjugate cu dispoz. art. 1547 Cod Civil, din materia spezelor făcute pentru îndeplinirea mandatului - în ceea ce privește diversele acte de administrare la imobil (introducerea de apă de exemplu) concretizate prin plăți pentru lucrări și inclusiv prin cumpărarea de bunuri mobile, dată fiind calitatea noastră de foști concubini.
În total valoarea celor 3 petite însumează 8000 euro (32.800 lei).
Pârâta R. M. a formulat întâmpinare, în care a solicitat respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată, cu motivarea că acțiunea este inadmisibilă, față de caracterul subsidiar al acțiunii întemeiate pe principiul îmbogățirii fără just temei în raport cu posibilitatea ca partea să își valorifice potențialele drepturi în baza unui alt temei de drept.
Una dintre condițiile juridice de intentare a unei astfel de acțiuni în restituire este și aceea a absenței oricărui alt mijloc juridic de concretizare a drepturilor afirmate .
În această ordine de idei, capătul trei de cerere privind obligarea la plata unor bunuri cumpărate pentru pârâtă și rămase în folosința sa, precum și obligarea la restituirea unor plăți făcute în beneficiul pârâtei pot face obiectul unei cereri de revendicare mobiliară. Potrivit principiului executării în natură a obligațiilor, debitorul are obligația de a executa în mod efectiv și real însuși obiectul obligației în măsura în care acest lucru este posibil, deoarece numai în acest fel creditorul primește satisfacerea exactă a dreptului său.
Or, bunurile mobile care se pretinde că i-au fost puse la dispoziție un frigider ARCTIC, frigider BANIY, pompă de apă submersibilă, trei uși din lemn de brad, ușă PVC, nu pot face decât obiectul unei restituiri fizice care se realizează printr-o acțiune de revendicare mobiliară care înlătură o actio de in rem verso întemeiată pe principiul îmbogățirii fără justă cauză .
De asemenea, pârâta a invocat excepția prescipției extinctive față de obligațiile invocate, având în vedere că acțiunea întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză se prescrie în termenul general de 3 ani, potrivit art. 8 din Decretul- Lege nr. 167/1958.
Termenul prescripției extinctive începe să curgă din momentul în care cel ce și-a micșorat patrimoniul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât faptul măririi altui patrimoniu, cât și al sărăcirii lui. Acest moment nu poate fi decât cel al realizării investițiilor invocate de reclamant. Executarea lucrărilor de construcții de către numitul P. D. a început în anul 2005 și au fost realizate sporadic, în diverse perioade de timp, până în toamna anului 2008. Pe fond, relaționarea sa cu pârâtul și raporturile juridice în care s-au regăsit sunt simplu de dovedit atât timp cât există o multitudine de martori care să poată releva cele petrecute .
Consideră, însă, că primordial proba celor susținute trebuie făcută de către reclamant conform art. 1169 C.Civ., iar în măsura în care susține existența unor acte juridice de vânzare-cumpărare (materiale de construcții, bunuri etc.) este evident că admisibilitatea dovedirii unor astfel de împrejurări nu se poate raporta decât la înscrisuri.
Arătă faptul că recunoaște că reclamantul a desfășurat activități lucrative la cele două imobile pe care le deține din C., . și C., ., ..l, apt. 37 majoritatea acestor lucrări de construcție petrecându-se în anii 2005, 2006.
Expunerea acestor lucrări însă în cererea de chemare a reclamantului este potențată într-un mod neobișnuit si care nu corespunde în nici un fel adevărului. În afara faptului că lucrările executate au fost de cea mai proastă calitate în prezent ambele imobile prezentându-se în condiții de degradare, volumul acestora nu a fost nici pe departe cel susținut de reclamant.
Mai arată pârâta că așa -zisa „lucrare de introducere apă" a fost realizată în fapt de Regia de A. și Canal C., iar reclamantul nu a făcut altceva decât să sape un sanț de 3 m lungime cu o adâncime de circa 40- 50 de cm (din stradă până în interiorul curții imobilului) și să monteze un robinet, această lucrare fiind evaluată samavolnic la suma de 3.00 lei.
Aspectul cel mai important al acestui raport juridic este acela că obligația de plată ce îi revenea ca urmare a executării acestor construcții a fost executată, reclamantul primind etapizat pe fiecare lucrare în parte suma totală de peste 4.000 Euro .
În aceste condiții acțiunii promovate de reclamant îi lipsește chiar cauza nefiind vorba despre un dezechilibru patrimonial din moment ce executarea obligațiilor de plată a fost făcută la valoarea solicitată de reclamant.
Dovada acestor plăți o va face cu martori, iar mai mult decât atât se naște chiar o prezumție relativă privind executarea obligației, fiind greu de crezut că un constructor acceptă executarea unei munci neplătite pentru intervale de timp de ordinul anilor (chiar și în situația în care construcțiile au fost executate din timp în timp).
În ceea ce privește materialele de construcții, geamurile termopan, ușile de lemn, căpriorii, convectoarele pe gaz și toate acele bunuri descrise detaliat de către reclamant ele sunt proprietate sa fiind cumpărate exclusiv din sume de bani proprii. Nici măcar uzanțele din construcțiile executate particular nu justifică punctul de vedere al reclamantului. Ce constructor acceptă oare să execute o lucrare din fonduri proprii, să achiziționeze materialele necesare si să facă plăți din bani proprii, pe perioade de ani de zile, pentru un client ?
Pe de altă parte explicația privind o relație de concubinaj este una calomnioasă, dar atât de lipsită de abilitate în susținere, încât reclamantul nu realizează că-i poate atrage inexistența temeiului acțiunii.
Dacă vorbește despre concubinaj există si posibilitatea reală ca aceste prestații si prezumtive bunuri să constituie obiectul unor liberalități, a unor acte deliberate având caracter gratuit, ceea ce ar crea o cauză de legitimitate a dezechilibrului patrimonial invocat și ar atrage inadmisibilitatea acțiunii fiind vorba despre un alt fundament juridic. Voința are puterea de a crea drepturi si obligații cu condiția ca elementul cauză să nu fie fals sau ilicit.
În concluzie, pretențiile susținute de către P. D. sunt imaginare în ceea ce privește plățile efectuate pentru pârâtă sau obiecte și mărfuri achiziționate în folosul său, reclamantul fiind într-o dificultate vădită de a produce probe care să-i adeverească afirmațiile (fapt de altfel recunoscut și în acțiune), iar în ceea ce privește executarea construcțiilor, arăt faptul că în bună parte acesta a avut o contribuție, care însă a fost remunerată corespunzător pretențiilor sale, adică prin plata sumei de 4.000 Euro .
Caracterul acțiunii este unul meschin și urmărește câștigarea de venituri necuvenite, iar ea vine în completarea unei alte acțiuni în care calitatea de pârâți o au rudele sale R. D. și R. I. (Judecătoria C., Dosar nr._ ) aflați în aceeași ipostază de a răspunde unor pretenții imaginare.
În prima judecată au fost administrate proba cu înscrisuri, testimonială, interogatoriu și expertiză judiciară în specialitatea construcții civile și evaluări bunuri mobile.
Raportul de expertiză de evaluare bunuri mobile a fost efectuat de către expert N. L. și depus la data de 21.05.2012 sub nr._, împotriva căruia părțile nu au formulat obiecțiuni.
Raportul de expertiză în construcții civile a fost efectuat de expert P. D. și depus la data de 03.09.2012 (filele 82-109), asupra căruia reclamantul a formulat obiecțiuni, iar expertul a răspuns la data de 19.10.2012. Asupra răspunsului la obiecțiuni pârâta a formulat obiecțiuni la care expertul a răspuns la data de 04.12.2012.
Cauza a fost soluționată inițial prin sentința civilă nr._ din 19.12.201, instanța a admis în parte acțiunea, obligând pârâta la plata către reclamant a sumei de 5.484,93 lei reprezentând c/val. manoperă, 1913,8 lei c/val. materiale și 760 c/val. bunuri mobile, precum și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2840 lei. Au fost respinse excepția inadmisibilității acțiunii și a prescripției dreptului la acțiune.
Prin încheierea din 20.02.2013 a fost îndreptată eroarea materială privind obligația pârâtei, în sensul că se menționa corect suma de 5.484,93 lei, din care 2811,13 lei c/val. manoperă, 1913,8 lei c/val. materiale și 760 c/val. bunuri mobile.
Prin decizia civilă nr. 982 din 23.05.2013, Tribunalul D. a admis recursul formulat de pârâtă împotriva sentinței menționate, care a fost casată, iar cauza trimisă Judecătoriei spre rejudecare.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată sub nr._ , la data de 27.06.2013.
În rejudecare a fost administrată proba testimonială.
Deși s-au încuviințat martori pentru ambele părți, pârâta nu a respectat obligația de a depune lista cu numele martorilor în termenul legal de 5 zile de la data încuviințării, conform art. 138 alin. 2 Cod procedură civilă.
Reclamantul și-a precizat al treilea petit, privind plata contravalorii bunurilor mobile, în sensul că acest petit se întemeiază în drept pe dispozițiile art. 1547 cod civil (filele 13-14), privind mandatul.
Analizând actele și lucrările dosarului, judecătoria reține următoarele:
I. Analizând cu prioritate conform art.137 c.p.c., excepțiile invocate de pârâtă, instanța constată că nu sunt fondate, pentru următoarele considerente:
Așa-zisa excepție ainadmisibilitățiiacțiunii nu este o excepție propriu-zisă, ci vizează efectul admiterii unei excepții procesuale prevăzute de lege.
Astfel, pârâta a invocat caracterul subsidiar al acțiunii întemeiate pe principiul îmbogățirea fără justă cauză, față de posibilitatea ca reclamantul să își valorifice potențialele drepturi în baza unui alt temei de drept, pârâta indicând ca posibilă acțiune, cea în revendicare mobiliară.
Reclamantul a invocat principiul îmbogățirea fără justă cauză ca temei al cererii privind plata contravalorii manoperei lucrărilor de îmbunătățire enumerate în acțiunea inițială (primul petit). Reclamantul a susținut că a realizat aceste lucrări în timpul relației de concubinaj cu pârâta.
În acest caz, reclamantul nu avea la îndemână un alt temei juridic, neexistând între părți vreun contract, astfel încât cererea este admisibilă, conform art. 111 Cod procedură civilă, ca acțiune în realizare.
Susținerile pârâtei privind posibilitatea formulării unei alte cereri, respectiv în revendicare, nu sunt întemeiate, mai ales că reclamantul nu a invocat acest temei în motivarea petitului 3, la care se referă pârâta.
În ceea ce privește excepția prescripției extinctive ,,față de obligațiile invocate", se reține, din probele administrate că dreptul material la acțiune nu s-a prescris.
Astfel, din răspunsurile date de părți la interogatoriu și precizările acestora rezultă că reclamantul și pârâta s-au aflat în relație de concubinaj, existând însă contraziceri între părți cu privire la durata concubinajului. Din precizarea reclamantului și declarația martorului B. M. audiat în rejudecare (fila 33) rezultă că această relație a durat din anul 2003 până cel mai devreme la finele anului 2009, când reclamantul i-a arătat martorului unele îmbunătățiri efectuate la casa pârâtei din ., respectiv parchetul nou, arcada cu spoturi la bucătărie. Martorul a mai declarat că a dus-o pe pârâtă la domiciliul reclamantului, pe . putea preciza însă dacă în anul 2009 sau 2010, oricum nu mai devreme de anul 2009.
Potrivit art. 7 alin 1 din Decretul nr. 167/1958 (aplicabil în speță) prescriptia începe sa curgă de la data când se naște dreptul de acțiune sau dreptul de a cere executarea silită, iar potrivit art. 3 termenul prescripției este de 3 ani.
Se mai reține că, pe cât timp părțile s-au aflat în relații de concubinaj, locuind și gospodărindu-se împreună, părțile au efectuat unele îmbunătățiri la imobilul pârâtei din .. În această perioadă nu s-a născut dreptul reclamantului la acțiune.
Deși în cazul concubinilor nu se aplică situația de suspendare a cursului prescripției (ca în cazul soților), până la despărțirea celor doi, dreptul la acțiune al reclamantului nu s-a născut. Reclamantul nici nu avea vreun interes să solicite recuperarea cheltuielilor cu îmbunătățirile, acest drept (și interes) născându-se, nu la data efectuării îmbunătățirilor (momentul încorporării materialelor în imobil), ci abia după ruperea relațiilor de afecțiune, când reclamantul nu a mai putut folosi imobilul în cauză, când nu a mai beneficiat de îmbunătățirile efectuate.
În consecință, reclamantul a formulat prezenta acțiune în termenul legal de trei ani de la data încetării relației de concubinaj, doar de atunci reclamantul putând solicita recuperarea cheltuielilor, atunci putându-se considera că reclamantul a cunoscut și faptul măririi patrimoniului pârâtei și al micșorării propriului patrimoniu. Până atunci, îmbunătățirile efectuate au folosit ambelor părți, deoarece reclamantul a locuit în domiciliul pârâtei, a folosit imobilul și a cules fructele acestuia, prin exploatarea vitei de vie, cultivând gradina de legume. Pentru motivele expuse mai sus, va respinge ambele excepții.
II. Pe fondul cauzei, instanța reține următoarele:
Din răspunsurile date de părți la interogatoriu, coroborate cu declarațiile martorilor audiați – O. S. (fila 40 din primul dosar), C. G. (fila 50), N. E. (fila 51) și B. M. - rezultă că reclamantul și pârâta au efectuat împreună unele îmbunătățiri la imobilul pârâtei, pe perioada concubinajului, reclamantul contribuind parțial cu bani și parțial cu munca fizică, iar pârâta cu sume de bani obținute din munca în străinătate.
Îmbunătățirile la imobilul din . schimbat parțial instalația electrică, incluzând panoul de siguranță; aplicat izolație din polistiren pe pereții celor trei camere, pe interior, tencuit; demolat perete la o cameră, realizat grindă de beton armat sprijinită pe doi stâlpi din beton armat, tavan fals din ghips carton, turnat sapă de beton, 4 spoturi luminoase, întrerupător, demolat perete la altă cameră, montat parchet laminat în două camere, sapă și izolație; demolat o magazie, extinderea bucătăriei pe amplasamentul magaziei, compusă din hol, cămară și baie, din bolțari, tencuit, zugrăvit, montat gresie în hol și cămară, astfel cum au fost descrise de martori și identificate și evaluate de expertul în construcții civile P. D. în raportul de expertiză completat. S-au mai identificat și următoarele lucrări: prelungit instalația de gaze la dormitor și bucătărie, efectuat branșament de apă până la robinetul din curte, montat trei uși din lemn de brad, de dimensiuni diferite, o ușă din PVC la . ferestre cu tocărie din lemn de brad. Pârâta a recunoscut doar o parte din aceste lucrări.
Expertul a evaluat manopera pentru lucrările identificate la suma de 9347,03 lei și materialele la suma de 4.664 lei, în total 14.011,03 lei.
La apartamentul din C., ., .. 1, ., proprietatea pârâtei, părțile au efectuat împreună următoarele îmbunătățiri: montat tâmplărie PVC cu geam termopan la ferestrele de la dormitor, sufragerie și bucătărie și ușa la balcon. Aceste lucrări au fost evaluate de expert la suma de 2.440 lei, din care manopera montării 142 lei și materialele 2.298 lei.
Instanța mai reține că pârâta a dovedit, pe de altă parte, că a contribuit cu sume considerabile de bani la efectuarea acestor îmbunătățiri, conform declarației martorei N. E., care vorbește de suma de 15.000 lei, confirmată de martorul C. G., care a arătat doar că pârâta a adus bani din G., fără a putea preciza cu ce sume a contribuit.
Prin urmare, instanța apreciază, față de probele administrate, că părțile au avut o contribuție egală la efectuarea lucrărilor de îmbunătățiri la cele două imobile, reclamantul cu muncă fizică și bani, iar pârâta cu bani), astfel încât reclamantul are un drept de creanță cu privire la suma de 7.005,50 lei, reprezentând jumătate din contravaloarea manoperei și materialelor evaluate de expert la cele două imobile.
În drept, instanța apreciază că este aplicabil în speță principiul îmbogățirii fără just temei, care nu avea o reglementare legală expresă, în sistemul vechiului Cod civil, aplicabil în speță, dat fiind momentul efectuării îmbunătățirilor și nașterii dreptului la acțiune. Era recunoscut însă unanim în doctrină și jurisprudență, ca izvor de obligații. Reprezintă un fapt juridic licit, care are ca efect mărirea patrimoniului unei persoane, ca o consecință a diminuării patrimoniului alteia, fără ca pentru această operațiune să existe o justă cauză.
Din acest fapt se naște obligația, pentru cel care și-a mărit patrimonial, de a-l despăgubi pe cel care și-a diminuat patrimoniul, în limitele acestei diminuări.
În noul Cod civil (Legea nr. 287/2009 republicată), acest principiu este reglementat de prevederile art. 1345-1348. Astfel, potrivit art. 1345 Cod civil, ,,Cel care, în mod neimputabil, s-a îmbogățit fără justă cauză în detrimentul altuia este obligat la restituire, în măsura pierderii patrimoniale suferite de cealaltă persoană, dar fără a fi ținut dincolo de limita propriei sale îmbogățiri.”
De aceste îmbunătățiri beneficiază pârâta, care deține în proprietate construcțiile de pe el, chioar dacă acum declară că reclamantul a făcut lucrări proaste șinu trebuia săpat acel șanț pentru branșamentul apei, lucrîările au fost efectuate cu acordul ei, unele chiar în prezența sa, astfel cum rezultă din declarațiile martorilor.
instanța apreciază, față de situația de fapt reținută mai sus, că sunt îndeplinite condițiile îmbogățirii fără justă cauză.
Suma cu care a crescut patrimoniul pârâtei o reprezintă contravaloarea investițiilor - materiale și manoperă.
În consecință, instanța va admite în parte acțiunea și va obliga pârâta să plătească reclamantului suma de 7005,50 lei reprezentând contravaloare manoperă și materiale, contribuția reclamantului la lucrările reținute mai sus.
Nu este întemeiată susținerea reclamantului privind aplicabilitatea dispozițiilor referitoare la mandat, deoarece reclamantul nu a făcut dovada încheierii unui mandat, iar acesta nu poate fi prezumat.
Cu privire la cererea de plată a contravalorii bunurilor mobile achiziționate de reclamant –uscător de păr, frigider Baniy, frigider Arctic second-hand, cântar de podea, pompă de apă, instanța apreciază că nu este întemeiată, în primul rând pentru că reclamantul nu a făcut dovada achiziționării cu mijloace proprii a acestor bunuri, cu excepția uscătorului de păr și a frigiderului Baniy, iar în al doilea rând frigiderul Baniy nu s-a găsit la imobilul pârâtei, la fel ca și pompa de apă și frigiderul Arctic. Reclamantul nu a dovedit, totodată, că pârâta refuză să i le restituie sau că au rămas la pârâtă după plecarea sa.
D-na expert N. Lenuță a menționat în procesul verbal din 19.05.2012 că nu s-au găsit la fața locului pompa de apă și frigiderul. La data de 04.03.2014 (fila 39 din prezentul dosar) a menționat că a găsit un alt frigider, marca Indesit, ce a fost evaluat, deși nu face obiectul acestei acțiuni.
Față de cele reținute, va respinge acest petit, ca neîntemeiat.
Potrivit art. 276 C.p.c., admițând doar în parte acțiunea, urmează să compenseze parțial cheltuielile de judecată ale părților (cheltuieli efectuate de reclamant în sumă de 2162 lei și constând în taxă judiciară de timbru, la fond și în recurs și onorarii experți - 1200 lei și de avocat – 1200 lei; pârâta a efectuat cheltuieli în cuantum de 211 lei, reprezentând taxă timbru în recurs). Astfel, va obliga pârâta să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 1951 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepțiile inadmisibilității acțiunii și prescripției dreptului material la acțiune.
Admite în parte acțiunea în pretenții formulată de reclamantul P. D., cu domiciliul în C., ., jud. D., în contradictoriu cu pârâta R. M., cu domiciliul procedural ales în C., ..47, parter jud. D., SPARL Săuleanu și Asociații .
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 7005,50 lei reprezentând contravaloare manoperă și materiale.
Respinge cererea reclamantului privind plata contravalorii bunurilor mobile.
Compensează parțial cheltuielile de judecată ale părților și obligă pârâta să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 1951 lei.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 31.03.2014.
Președinte Grefier
L. N. D. S.
Red.jud.L.N
Tehnored.D.S.
4 ex.
| ← Partaj judiciar. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CRAIOVA | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 7850/2014.... → |
|---|
