Contestaţie la executare. Sentința nr. 5093/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5093/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 20-04-2015 în dosarul nr. 5093/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 5093
Ședința publică din data de 20 Aprilie 2015
Completul compus din:
Președinte-C.-F. D.-Judecător
Grefier-D. G.
Pe rol, soluționarea cauzei civile formulată de contestatorul C. D. în contradictoriu cu intimații Administrația Finanțelor Publice D. și C. de Asigurări de Sănătate D., având ca obiect "contestație la executare".
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatorul C. D., lipsind reprezentanții intimaților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
- procedura de citare este legal îndeplinită;
- cauza are ca obiect "contestație la executare";
În raport de dispozițiile art. 219 alin. 1 Cpciv., instanța procedează la legitimarea contestatorului C. D., acesta având CI . nr._, CNP:_.
Verificând, din oficiu, competența în temeiul dispozițiilor art. 131 alin. 1 NCPC, având în vedere dispozițiile art. 650 alin. 1 C.p.civ. și art. 172-173 din OG nr. 92/2003, instanța constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Contestatorul C. D. solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a achita taxa de timbru.
Instanța încuviințează cererea formulată de către contestator și dispune lăsarea cauzei la a doua strigare, în ordinea listei de ședință, pentru a da posibilitatea contestatorului să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 38 lei.
La a doua strigare a cauzei a răspuns contestatorul C. D., lipsind reprezentanții intimaților.
Contestatorul depune la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 38 lei.
Instanța pune în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei C. de Asigurări de Sănătate D. invocată de către aceasta prin întâmpinare.
Contestatorul arată că lasă la aprecierea instanței modul de soluționarea a acestei excepții.
Instanța admite excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei C. de Asigurări de Sănătate D. invocată de către aceasta prin întâmpinare, având în vedere obiectul cererii deduse judecății, respectiv "contestație la executare", calitatea de emitent al actelor de executare aparținând Administrației Finanțelor Publice D..
Instanța pune în discuție admisibilitatea în principiu a cererii de chemare în garanție a Casei de Asigurări de Sănătate D. formulată de către intimata Administrația Finanțelor Publice D..
Contestatorul arată că lasă la aprecierea instanței modul de soluționarea a acestei cereri.
Instanța, constatând că intimata Administrația Finanțelor Publice D. a formulat în termen legal o cerere de chemare în garanție în forma prevăzuta pentru cererea de chemare în judecată, a Casei de Asigurări de Sănătate D., împotriva căreia ar putea să se îndrepte cu o cerere separată în pretenții, având în vedere calitatea de emitent a deciziei referitoare la obligațiile de plată accesorii din data de 14.04.2014 și reținând îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 72 alin. 1, 73 și 74 C.p.civ. corob. cu art. 194, 64 și 65 C.p.civ., încuviințează în principiu cererea de chemare în garanție a Casei de Asigurări de Sănătate D..
Totodată, instanța constată că, în speță, C. de Asigurări de Sănătate D. a depus întâmpinare în raport de dispozițiile art. 73 C.p.civ., ce a fost comunicată părților.
Instanța pune în discuție probele solicitate de către contestator prin cererea de chemare în judecată și de către intimată și chemata în garanție prin întâmpinare.
Contestatorul solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse.
În temeiul dispozițiilor art. 255 corob. cu art. 258 NCPC, instanța încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciind că această probă este admisibilă, putând duce la soluționarea cauzei.
Contestatorul învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat.
Nemaifiind alte excepții de invocat și cereri de formulat, instanța constată, în temeiul art. 244 Cod de Procedură Civilă, terminată cercetarea procesului, iar în raport de dispozițiile art. 392 Cod de procedură civilă deschide dezbaterile asupra fondului.
Contestatorul, având cuvântul a solicitat anularea actelor de executare.
În temeiul art. 394 și urm. Cod de Procedură Civilă, instanța consideră lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și închide dezbaterile, reținând cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile dedusă judecății:
Prin cererea înregistrată la data de 16.01.2015 pe rolul Judecătoriei C. sub nr._ contestatorul C. D. în contradictoriu cu intimatele Administrația Finanțelor Publice D. și C. de Asigurări de Sănătate D., a formulat contestație la executare împotriva titlului executoriu nr._/27.11.2014 și a somației nr._/27.11.2014 emise de intimata Administrația Finanțelor Publice D., solicitând anularea titlului executoriu, a somației și a sumei de 475 lei.
În motivarea contestației la executare, contestatorul a arătat că la începutul anului 2006, a depus la Primăria mun. C., o cerere prin care solicita eliberarea unei autorizații de funcționare pentru activitatea de taximetrie în regim PFA, iar după câteva luni, i s-a eliberat codul unic de înregistrare de la Registrul Comerțului, fără autorizație, iar o funcționară de la Primărie l-a trimis la Agenția Națională de Administrare Fiscală C. pentru înregistrare ca și cum ar desfășura această activitate, dar niciodată practicată.
În următorii ani, a primit mai multe somații de plată și decizii de impunere din partea Casei de Asigurări de Sănătate D. și a făcut mai multe cereri pentru anularea acestor debite, motiv pentru care i s-a cerut radierea codului unic de la Registrul Comerțului și o adresă de la Primărie, că nu figurează în evidenta ei ca practicând această activitate.
În anul 2009 Direcția Publică a Finanțelor publice i-a răspuns că nu mai figurează cu debite restante, iar activitatea este închisă la 20.06.2006.
În drept cererea nu a fost motivată.
În dovedire, contestatorul a depus următoarele înscrisuri: titlul executoriu nr._/27.11.2014, somația nr._/27.11.2014, adresa nr. 601/09.01.2015, adresa nr._/30.12.2008, decizia de impunere pe anul 2009, decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii nr._/14.10.2014, rezoluția nr. 1846/12.03.2009, situația analitică debite plăți solduri.
Cererea a fost legal timbrată.
La data de 17.02.2015 intimata C. de Asigurări de Sănătate D. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea contestației la executare ca netemeinică și să se mențină actele de executare emise de ANAF-DGRRFP C., ca temeinice și legale.
A invocat intimata C. de Asigurări de Sănătate D. excepția lipsei calității procesuale pasive întrucât actele contestate au fost emise de Administrația Finanțelor Publice D.
Pe fond, intimata C. de Asigurări de Sănătate D. a arătat că actele de executare contestate au fost emise de către ANAF-DGRFP în mod corect și legal, conform dispozițiilor OG 92/2003 cu modificările și completările ulterioare.
În ceea ce privește obligativitatea contribuirii la FNUASS, solicită se aibă în vedere dispozițiile Legii 95/2006 și art. 7 și 8 din Ordinul Președintelui CNAS nr. 617/2007 precum și art. 208 pct. 3 Legea 95/2006.
În drept, a invocat dispozițiile art. 205 și urm. Legea 134/2010.
La data de 20.02.2015 intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice D. an formulat întâmpinare în temeiul disp. art. 72 – 73 C.P.CIV și cerere de chemare în garanție în dosarul arătat mai sus, având ca obiect contestația la executare formulată de contestator împotriva somației și a titlului executoriu emise de Administrația Județeană a Finanțelor Publice D. la 27.11.2014.
Astfel, prin decizia referitoare la obligațiile accesorii nr._/14.10.2014 a fost stabilită suma de 475 lei reprezentând accesorii la contribuția de asigurări sociale de sănătate, decizie care a fost comunicată prin corespondență cu confirmarea de primire la data de 24.10.2014.
Având în vedere că petentul nu a achitat debitul, deși acesta avea cunoștință despre această datorie, autoritatea fiscală, în conformitate cu prevederile OG 92/2003, a declanșat procedura de executare silită, fiind emise titlul executoriu și somația din data de 27.11.2014.
Intimata a precizat că petentul C. D. nu arată pe calea contestației la executare înregistrată la Judecătoria C. și nu probează în vreun fel în ce măsură este prejudiciat (vătămat) prin actele de executare silită emise corect, legal de autoritatea fiscală.
Prejudiciul trebuie să fie o consecință a executării (adică executarea prin modul în care este efectuată se realizează cu încălcarea dispozițiilor legale, având ca obiect prejudicierea debitorului).
De altfel, intimata a solicitat să se observe că pe calea contestației la executare, contestatorul invocă aspecte care nu vizează nereguli privind procedura de executare silită declanșată de autoritatea fiscală, ci susțineri care nu au nici o legătură cu fondul cauzei supusă judecății.
Având în vedere cele invocate mai sus, consideră că petentul C. D. nu a arătat și nici nu a probat în vreun fel în ce măsură este prejudiciat (vătămat) prin actele enumerate în prezenta întâmpinare.
În concluzie, pentru motivele de fapt și de drept invocate mai sus, a solicitat respingerea ca neîntemeiată a contestației la executare formulată de contestator cu consecința menținerii actelor de executare emise ca fiind corect și legal întocmite.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție a C.A.S. D., pentru ca în cazul în care se va admite contestația la executare, intimata a solicitat să se dispună prin aceeași hotărâre că C.A.S. D. să fie obligată la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces în situația în care acestea se vor solicita.
Consideră că intimata AJFP D. nu se face vinovată de emiterea actelor de executare silită emise în baza documentelor transmise de către C.A.S. D., întrucât debitele contestate sunt generate din modul de calcul deja stabilit.
Având în vedere cele menționate, intimata consideră că sunt îndeplinite cerințele art. 59, 60 și art. 453 C.P.CIV., în schimbul asigurării opozabilității hotărârii judecătorești pronunțate față de CAS D., deoarece AJFP D. a respectat întocmai dispozițiile legale și a solicitat ca CAS D., în care se va admite contestația, să fie obligat la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces.
A anexat întâmpinării, în copie următoarele înscrisuri: decizia de impunere din oficiu din 23.12.2013, decizia referitoare la plată accesorii din 14.10.2014 și confirmarea de primire, somația și titlul executoriu din 27.11.2014 cu confirmarea de primire, adresa de înființare a popririi.
La data de 16.03.2015 intimata C. de Asigurări de Sănătate D. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție a CAS D..
Intimata a avut în vedere dispozițiile art. V alin. 4 și alin. 10 OUG 125/2011.
Mai mult decât atât, decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii din 14.10.2014, care a constituit titlul de creanță în baza căruia a fost emis titlul executoriu din 27.11.2014, nu a fost emisă de C.A.S. D., ci de către pârâtă.
Având în vedere cele menționate, a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în garanție sub aspectul obligării sale la plata către reclamant a sumelor reprezentând cheltuieli de judecată ocazionate cu acest proces.
În drept, a invocat dispozițiile art. 205 și urm. Legea 134/2010.
În baza dispozițiilor art. 411 alin. 1 pct. 2 Legea 134/2010 a solicitat judecarea cauzei și în lipsa sa.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, considerând raportat la dispozițiile art. 255 alin 1 coroborat cu art. 258 din Cod de Procedură Civilă, că această probă este admisibilă, putând duce la soluționarea procesului.
Având în vedere că a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei C. de Asigurări de Sănătate D. instanța va respinge contestația la executare formulată de contestatorul C. D. în contradictoriu cu intimata CAS D., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, la data de 14.10.2014 intimata Administrația Finanțelor Publice D. a emis Decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii nr._ prin care s-a stabilit în sarcina contestatorului obligația de plată către intimată a sumei de 475 lei cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente.
Ulterior expirării termenului de plată a obligațiilor către intimată, înscrise în Decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii nr._ din data de 14.10.2014 privind plățile cu titlu de contribuții de sănătate în conformitate cu dispozițiile art. 141 din OG nr. 92/2003, s-a emis către contestator titlul executoriu nr._/27.11.2014 si somația nr._/27.11.2014 pentru suma de 475 lei, reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente.
În drept, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 85 din Codul de procedură fiscală: „, plata contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat se face fie prin declarație fiscală, în condițiile art. 82 alin. (2) și art. 86 alin. (4) din Codul de procedură fiscală, fie prin decizie emisă de organul fiscal, în celelalte cazuri.
Decizia de impunere este actul administrativ fiscal, emis de către organul competent și care cuprinde obligația fiscală de plată, ce cade în sarcina contribuabilului, desemnat prin acel document, având obligația de a îndeplini toate condițiile de formă pentru această categorie de acte.
Decizia de impunere produce efectul juridic de individualizare a unei creanțe fiscale, iar în ipoteza neîndeplinirii obligațiilor fiscale, pe baza ei se pornește executarea silită.
Potrivit art. 110 alin. 3 C.proc.fiscală, titlul de creanță este actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, potrivit legii, iar conform dispozițiilor art. 141 din codul de procedura fiscală, titlul de creanță fiscală devine titlu executoriu fiscal la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent, ori în alt mod prevăzut de lege.
În acest sens, în dispozițiile cu caracter explicativ cuprinse în pct. 107.1 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Codului de procedură fiscală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1050/2004, sunt enumerate următoarele titluri de creanță fiscală: a) decizia de impunere emisă de organele competente, potrivit legii; b) declarația fiscală, angajamentul de plată sau documentul întocmit de plătitor prin care acesta declară obligațiile fiscale, în cazul în care acestea se stabilesc de către plătitor, potrivit legii; c) decizia prin care se stabilește și se individualizează suma de plată, pentru creanțele fiscale accesorii, reprezentând dobânzi și penalități de întârziere, stabilite de organele competente; d) declarația vamală pentru obligațiile de plată în vamă; e) documentul prin care se stabilește și se individualizează datoria vamală, inclusiv accesorii, potrivit legii; f) procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, întocmit de organul prevăzut de lege, pentru obligațiile privind plata amenzilor contravenționale; g) ordonanța procurorului, încheierea sau dispozitivul hotărârii instanței judecătorești ori un extras certificat întocmit în baza acestor acte în cazul amenzilor, al cheltuielilor judiciare și al altor creanțe fiscale stabilite, potrivit legii, de procuror sau de instanța judecătorească.
Având în vedere prevederile legale mai sus menționate, instanța reține că Decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii nr._/14.10.2014 reprezintă titlu de creanță.
Potrivit art. 205 alin. 1 C.proc. fiscală, împotriva titlului de creanță (precum și împotriva altor acte administrative fiscale) se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii.
Obiectul acestei contestații îl constituie, potrivit art. 206 alin. 2 C.proc.fisc., sumele și măsurile stabilite și înscrise de organul fiscal în titlul de creanță sau în actul administrativ fiscal atacat, iar conform dispozițiilor art. 206 alin. 3 din OG nr. 92/2003 contestațiile se depun la organul fiscal, respectiv vamal, al cărui act administrativ este atacat și nu este supusă taxelor de timbru.
În conformitate cu dispozițiile art. 218 alin. 2 C.proc.fisc., deciziile emise în soluționarea acestor contestații pot fi atacate la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în condițiile legii.
Prin Decizia nr. XIV/05.02.2007 pronunțată în recursul în interesul legii de către Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație si Justiție s-a statuat ca dacă pentru contestarea titlului de creanță fiscală nu s-a reglementat accesul la o instanță judecătorească, pe calea contestației la executare împotriva titlului executoriu fiscal, adresată instanței de judecată, pot fi invocate și apărări de fond cu privire la însăși validitatea creanței fiscale.
Ca urmare, posibilitatea formulării de apărări de fond împotriva titlului executoriu fiscal pe calea contestației la executare subzistă numai în măsura în care actul ce constituie titlu de creanță fiscală nu poate fi atacat pe calea contenciosului administrativ-fiscal.
În speță, instanța constată că singurul motiv de contestație invocat de către contestator constă în aceea că suma cuprinsă în titlul executoriu reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente nu este datorată.
Or, acest motiv vizează însuși fondul Deciziei referitoare la obligațiile de plată accesorii nr._/14.10.2014 privind contribuțiile de asigurări sociale, iar împotriva acesteia care constituie titlu de creanță (potrivit dispozițiilor art. 28 coroborate cu cele ale art. 110 alin. 3 din C.proc.fisc.), contestatorul a avut la îndemâna calea contestației administrative întemeiate pe dispozițiile art. 205 C.proc.fisc, instanța de executare neputând dispunând anularea acesteia, aceasta putând fi anulată fie de organul emitent, fie pe calea contenciosului administrativ.
Având în vedere că titlul de creanță fiscală putea fi atacat pe calea contestației administrative și apoi pe calea contenciosului administrativ-fiscal, contestatorul beneficiind de dreptul de acces la o instanță judecătorească, conform dispozițiilor art. 6 alin. 1 din Convenția europeană a drepturilor omului, instanța apreciază că nu mai pot fi puse în discuție apărări de fond împotriva titlului executoriu pe calea contestației la executare.
Prin urmare, instanța nu mai poate examina motivele invocate de contestator, care vizează exclusiv existența creanței fiscale cuprinse în titlul de creanță – decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii nr._/14.10.2014.
În aceste condiții, instanța constată că executarea silită pornită în temeiul titlului executoriu nr._/27.11.2014, care are la baza Decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii nr._/14.10.2014, decizie ce nu a fost anulată în procedura administrativă prealabilă prevăzută de Codul de Procedură fiscală sau instanța judecătorească, este conformă cu prevederile legale.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept, instanța va respinge contestația la executare formulată de contestatorul C. D. în contradictoriu cu intimata Administrația Finanțelor Publice D. ca neîntemeiată.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție formulată de intimata Administrația Finanțelor Publice D. în contradictoriu cu C. de Asigurări de Sănătate D. instanța o va respinge ca neîntemeiată având în vedere că nu a căzut în pretenții, cererea de chemare în judecată fiind respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația la executare formulată de contestatorul C. D., domiciliat în C., ., nr. 15, ., ., jud. D. în contradictoriu cu intimata CAS D., cu sediul în C., ., nr. 8, jud. D., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge contestația la executare formulată de contestatorul C. D. în contradictoriu cu intimata Administrația Finanțelor Publice D., cu sediul în C., .. 2, jud. D., ca neîntemeiată.
Respinge cererea de chemare în garanție formulată de intimata Administrația Finanțelor Publice D. în contradictoriu cu chemata în garanție CAS D. ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare, cerere de apel ce se va depune la sediul Judecătoriei C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.04.2015.
Președinte,Grefier,
C.-F. D. D. G.
Red. C.F.D./Tehnored. D.G
5 ex./
| ← Pretenţii. Sentința nr. 5198/2015. Judecătoria CRAIOVA | Uzucapiune. Sentința nr. 250/2015. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
